SISTEMATIZAREA TERITORIULUI sI URBANISM

CURS 1

Organizarea teritoriului
Organizarea teritoriului are un continut complex, continand amplasarea coordonata pe teritoriu a retelei de aezari omeneti, a echiparii tehnice a teritoriului in conditiile folosirii rationale a resurselor i in special a fondului funciar in cadrul tuturor ramurilor economiei nationale i a diferitelor societati comerciale, regii autonome sau firme private. Astfel, se poate preciza faptul ca organizarea teritoriului are rolul de punere in valoare a resurselor i de dezvoltare economica, echilibrata prin folosirea spatiului i cadrului unitar ale teritoriului fiecarei tari. Prin organizarea teritoriului, in intelesul larg al notiunii, se intelege sistematizarea teritoriului, al carui obiectiv principal il constituie contributia la asigurarea unei cat mai rationale i judicioase organizari functionale, complexe a teritoriului, care sa permita crearea premiselor unei eficiente dezvoltari a productiei i aezarilor omeneti, concomitent cu asigurarea unui grad ridicat de echipare tehnica a zonei.

Sistematizarea teritoriului
Sistematizarea teritoriului, ca prima etapa a organizarii teritoriului, reprezinta un ansamblu coordonat de actiuni avand ca obiectiv transformarea, remodelarea si sistematizarea sistemului teritorial corespunzator scopurilor urmarite de catre societate. Sistematizarea teritoriala ca ramura a urbanismului se ocupa cu proiectarea si reorganizarea tiintifica a aezarilor urbane i rurale in scopul creari conditiilor optime de viata pentru populatie. Lucrarile de sistematizare a teritoriului sunt studii orientative privind dezvoltarea in perspectiva a diferitelor ramuri ale economiei pe un teritoriu i stau la baza elaborarii proiectelor de specialitate, a amplasarii i corelarii investitiilor.

URBANISMUL
Termenul urbanism este un neologism si a fost creat in anul 1867 Urbanismul are ca scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu i lung. Activitatea se desfoara la nivelul tuturor localitatilor urbane i rurale, in acord cu potentialul acestora i aspiratiile locuitorilor (Extras din Legea 350/2001). Principalele obiective ale activitatii sunt:
imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice i locuinte convenabile pentru toti locuitorii; crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varstnicilor i ale persoanelor cu handicap; utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate; extinderea controlata a zonelor construite; protejarea i punerea in valoare a patrimoniului cultural construit i natural; asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat i plantat din toate localitatile urbane i rurale; protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale.

URBANISMUL
Extras din Legea 350/2001 Art. 4Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:
a) operationala, prin detalierea si delimitarea in teren a prevederilor planurilor deamenajare ateritoriului; b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriuluilocalitatilor; c) normativa, prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv infrastructura, amenajari si plantatii.

Art. 10Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung. Art. 11Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate in retea, pe baza ierarhizariisi distributiei echilibrate a acestora in teritoriu.Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sauzone din acestea.

URBANISMUL
Art. 12Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale,in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor. Art. 44
(1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean. (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

ASEZARILE UMANE
Asezarea umana reprezinta orice forma de adapost pentru om. Cunoasterea caracteristicilor asezarilor umane, elemente precum: localizare, constructie, pozitie, forma, structura, este necesara din motive culturale si de mediu, istorice, etnice, economice, politice si sociale, care se modifica in timp. Modul de dispunere a constructiilor influenteaza modul de extindere si de dezvoltarea a unei asezari umane. Astfel, exista orase care se extind in mod radial, situandu-se pe campii extinse (de exemplu, orasul italian Milano) sau orase care se extind in mod liniar, fiind amplasate in zone stramte intre munte si mare (este cazul numeroaselor orase grecesti si italiene).

ASEZARILE UMANE
Asezarile umane, din punct de vedere morfologic sau, altfel spus, al formei si organizarii lor, se clasifica astfel:
case izolate sau risipite; nuclee locuite sau asezari elementare; centre locuite, categorie care cuprinde toate asezarile urbane, de la sat, pana la oras.

ASEZARILE UMANE
Casele izolate sau risipite sunt cele situate la distante mari in teritoriu, in asa fel incat nu pot constitui un nucleu locuit. Deseori, acestea se regasesc in numar foarte redus, alcatuind nuclee sau asezari elementare, care constituie elemente de tranzitie dintre casele izolate si centrele locuite.

AsEZaRILE UMANE
Nucleul locuit reprezinta o localitate constituita dintr-un grup de case alaturate sau invecinate pentru cel putin cinci familii cu strazi intercalate cu poteci, luminisuri, curti, gradini, cu conditia ca distanta dintre doua case sa nu depaseasca 30 metri, inferioara distantei dintre nucleul insusi si cea mai apropiata casa din categoria celor izolate.

ASEZARILE UMANE
Centru locuit este un ansamblu de case alaturate sau invecinate, strabatut de strazi si piete, caracterizat de existenta serviciilor publice (de exemplu: biserica, scoala, gara, statii de tramvai sau autobuz, posta, farmacie, magazine etc.) care constituie conditii pentru o forma de viata sociala independenta, la care au acces si contribuie de asemenea locuitorii din zonele invecinate din motive precum: instruire (educatie), afaceri, religie, aprovizionare etc. Centrul locuit elementar il constituie satul, in timp ce orasul reprezinta forma cea mai complexa de concentrare de indivizi si de servicii publice.

SATUL
Satul a fost primul tip de aezare de sine-statatoare. Aprut inc din preistorie, el s-a constituit ca urmare a primei mari diviziuni a muncii sociale: desprinderea agriculturii din sfera pastoritului. Ca tip de aezare, satul se caracterizeaza prin:
numar relativ mic de locuitori; suprafata redusa a vetrei(centrului aezarii); ocuparea extensiva a vetrei; inzestrarea modesta cu obiective de interes obtesc; prezenta sporadica a dotarilor tehnico-edilitare.

ORASUL
Orasul este cel care a preluat rolul de conducator in reteaua rurala, polarizand capacitati , produse si energii,atragand aceste elemente de pe raze de influenta tot mai extinse. in ceea ce priveste factorii care au contribuit la definirea conturului urban al localitilor si la mentinerea pozitiei privilegiate, dominatoare a orasului s-au emis mai multe ipoteze:
Teoria Teoria Teoria Teoria apararii conditiilor geoclimatice deciziei administrative schimbului de marfuri

ORASUL
Orasul este o forma complexa de asezare umana, cu un numar mare de locuitori, avand dimensiuni variabile si multiple dotari edilitare, de obicei cu functie politico-administrativa, industriala, comerciala si culturala; constructiile sunt grupate in ansambluri arhitectonice si organizate in zone cu utilitati definite (industriale, comerciale, administrative, de locuinte etc.); se dezvolta relatii si comunitati bine organizate, cu functii multiple si complexe, exercitate de o populatie care traieste in cea mai mare parte din activitati mai putin agricole; exercita o mare influenta economica si organizatorica asupra zonei inconjuratoare.

ORASUL
Cunoasterea numarului locuitorilor unui oras nu are relevanta doar din punct de vedere statistic, ci constituie si o sursa pretioasa de informatii in ceea ce priveste prezenta anumitor trasaturi tipologice. Localitatile urbane se grupeaza pe urmatoarele categorii: Orase mici cele care au sub 20.000 de locuitori Orase mijlocii cele care au mai mult de 20.000 de locuitori Orase mari cele care au peste100.000 de locuitori Orase foarte mari cele cu peste 500.000 de locuitori Orase plurimilionare care au peste 2.500.000 de locuitori Megapolisuri concentrari suprametropolitane, cu o populatie mai mare de 4.000.000 de locuitori. Exista 19 asemenea tipuri de asezari, dintre care: New-York (11.560.000), Tokio (11.350.000), Rhein-Ruhr (10.400.000), Buenos Aires (9.000.000), Paris (8.200.000), Londra (7.700.000 ),Moscova (7.000.000 ), Shanghai (6.900.000) etc. Conurbatii asezari cu peste 12.500.000 de locuitori si care sunt, de fapt, regiuni urbane, sisteme create in teritoriu si care au functiuni complexe

ORASUL
Functiile orasului au caracter istoric, asadar se pot schimba in timp. De exemplu,centre urbane care au astazi functii complexe, au avut initial doar o singura functie. in raport cu activitatile de baza pe care le desfasoara populatia, orasele se pot clasifica in: Orase specializate, in care predomina populatia ocupata intr-un anumit sector de activitate:
Industriale Sochaux (Franta sediul uzinelor Peugeot), Torino (Italia oras monoindustrial datorita predominarii industriei automobilistice in raport cu toate celelalte sectoare productive), Kiruna (Suedia), Tubarao (Brazilia), Lupeni (Romania); De servicii individualizandu-se mai ales orase turistice (Cannes in Franta, Mecca in Arabia Saudita, Miami in SUA, Venetia in Italia, Predeal in Romania); orase financiar bancare (Frankfurt, Hong Kong), culturale (orasele universitare: Oxford si Cambridge in Marea Britanie, Uppsala in Suedia); Agricole foarte numeroase in tarile in curs de dezvoltare si inca numeroase in tarile fost comuniste; Orase cu functii politico-administrative, remarcandu-se orasele special construite pentru a indeplini functia de capitala (Washington SUA, Canberra Australia, Moscova - Rusia);

ORASUL
Orase cu functii multiple: majoritatea oraselor din tarile dezvoltate, precum si unele centre urbane din tarile in curs de dezvoltare, respectiv toate marile orase ale lumii: New York, Tokyo, Paris, Londra, Cairo, Rio de Janeiro, Beijing.

ORASUL
Tipologia oraselor romanesti in ceea ce priveste tipologia localitatilor urbane din tara noastra, se accepta urmatoarea clasificare : in functie de marime, exista orase
foarte mari, cu peste 500.000 de locuitori mari, avand intre 100.000 si 500.000 de locuitori mijlocii, avand intre 20.000 si 100.000 de locuitori mici, avand un numar mai mic de 20.000 de locuitori

LOCALITATI
Prin Legea nr. 351/2001 a fost aprobat de Parlamentul Romaniei planul de amenajare a teritoriului national si reteaua de localitati. Reteaua nationala de localitati este compusa din localitati urbane si localitati rurale urbanizate pe ramuri. Potrivit legii, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea:
rangul 0 Capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana. rangul 1 municipii de importanta nationala cu influenta potentiala la nivel european. Sunt 11 municipii de rang 1. rangul 2 municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati. Exista 81 de municipii de acest rang. rangul 3 orasele, 172 ca numar. rangul 4 sate, resedinta de comuna. rangul 5 sate componente ale comunelor sau sate incluse municipiilor si oraselor.

LOCALITATI
Trecerea localitatilor de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, dupa consultarea populatiei prin referendum si a institutiilor implicate, in conditiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativ si calitativ minimali prevazuti pentru localitatile urbane si pentru localitatile rurale. Principalii indicatori, elemente si nivele de dotare prevazute de lege pentru ierarhizarea localitatilor urbane si rurale, stau la baza criteriilor de stabilire a impozitelor si taxelor. in vederea dezvoltarii echilibrate a teritoriului din zona capitalei Romaniei si a municipiilor de rangul 1, unitatile administrative teritoriale de baza din aceste zone se pot asocia intr-un parteneriat voluntar in scopul finantarii de zone metropolitane aferente spatiului urban. Zonele metropolitane actioneaza ca entitati independente, fara personalitate juridica si cuprind localitati urbane si rurale intre care s-au dezvoltat relatii de cooperare pe multiple planuri.

DELIMITAREA LOCALITATILOR
Perimetrul construibil este linia conventionala de delimitare a teritoriului care grupeaza toate zonele functionale. Exista situatii in care datorita unor conditii obiective perimetrul construibil include teritorii izolate, in afara limitelor principale. Delimitarea unei localitati are in vedere:
caracteristicile cadrului natural (abrupturi, terenuri instabilesau inundabile, altitudini crescute etc.); forma i organizarea localitatii (se urmarete pastrarea unei forme cat mai compacte, inclusiv in perspectiva extinderii); asigurarea unei densitati economice (utilizarea eficienta a teritoriului urban).

Limitele localitatii pot fi naturale (cursuri de apa, paduri, fronturi de terase, malul unui lac sau mare etc.) sau artificiale (drumuri, cai ferate, borne indicatoare etc.)

FORMA LOCALITATILOR
Prin forma orasului se intelege aspectul sau vizibil, avand in vedere ansamblul tuturor partilor sale fizice: reteaua de strazi, piete, cladiri izolate, suprafete deschise de dimensiuni variabile precum: curti interioare, gradini, parcuri etc., elemente naturale si artificiale definite geometric, precum: canale, santuri, ziduri etc. O posibila clasificare a oraselor in functie de forma este aceea care analizeaza planul orasului. in functie de acest criteriu, orasele pot avea:

FORMA LOCALITATILOR
PLAN RECTANGULAR
Planul rectangular este unul dintre cele mai utilizate in constructia oraselor. Avantajele acestuia constau in simpla sa schitare, buna posibilitate de divizare a oraselor, simpla proiectare a retelelor de transport si maxima folosire a terenului prin construirea de case sau blocuri paralelipipedice. Pe de alta parte, inconvenientele acestui tip de oras sunt cele de ingreunare a circulatiei, aceasta efectuandu-se in linii frante ceea ce duce la pierderi insemnate de timp.

San Francisco portiune din planul rectangular al orasului

New York zona Manhattan portiune din planul rectangular al orasului

Drobeta Turnu-Severin portiune din planul rectangular al orasului

FORMA LOCALITATILOR
PLAN RADIAL CONCENTRIC
Planul radial-concentric este conceput in scopul unei distribuiri armonioase a strazilor in jurul unui centru de unde pleaca toate arterele sub forma unor raze. Ele sunt de regula intretaiate de cercuri concentrice. Dezavantajul acestui tip de plan este acela ca pe arterele circulare circulatia este mult incetinita, iar intersectiile au o vizibilitate redusa. Uneori, pentru a inlatura acest tip de inconvenient, strazile circulare sunt inlocuite cu linii poligonale. Acest tip de plan este specific Evului Mediu atunci cand in centru se inalta castelul feudal, iar in jurul acestuia, apareau in dispunere circulara noi locuinte.

Braila - portiune din planul radial concentric al orasului. Strazile sunt dispuse in semicercuri concentrice ce au diametrul trasat aproximativ in lungul Dunarii

FORMA LOCALITATILOR
PLAN LINIAR
Planul liniar este specific oraselor mici sau celor constranse de conditiile de relief. Principalul inconvenient , la acest tip de plan, este distanta mare intre punctele extreme ale orasului. Exemple de plan liniar intalnim in cazul Marsiliei dispusa de-a lungul litoralului mediteranean. in tara noastra astfel de orase sunt Petrosani, Targu Jiu si cele de pe Valea Prahovei: Sinaia, Busteni, Predeal.

Marsilia portiune din planul liniar al orasului

FORMA LOCALITATILOR
PLAN ADAPTAT LA CONDITIILE DE RELIEF
Conditiile de relief pot impune structurarea orasului. Astfel, amplasarea sa in lungul unor vai impune un plan radial. Daca in apropierea orasului exista o culme deluroasa sau muntoasa acesta se va putea extinde, in viitor, in jurul acesteia (cazul orasului Brasov). Insulele formate pe albia unui rau sau fluviu care traverseaza orasul pot genera amplasamente de o parte si de alta sau chiar in interiorul acesteia. Exemplul orasului Paris este cel mai celebru sau al Budapestei, situata de o parte si de alta a Dunarii.

Paris portiune din planul orasului

ZONAREA FUNCTIONALA
Zona functionala este un teritoriu din cadrul unei localitati in care se desfoara cu preponderenta aceeai functiune. Ea reflecta "specializarea" spatiului in functie de vocatia sa pentru o anumita folosinta. Evolutia zonelor functionale este in stransa concordanta i cu actorii care au actionat in diferitele etape ale dezvoltarii acestora.

ZONAREA FUNCTIONALA
Zonele functionale care se pot identifica intr-o localitate sunt:
zona rezidentiala sau de locuit; zona industriala; zona de dotari social-culturale; zona comerciala; zona de circulatie i transport; zona recreativa i a spatiilor verzi.

REGLEMENTaRI JURIDICE
Dreptul urbanismului a fost definit in doctrina franceza ca un ansamblu de reguli si institutii privitoare la amenajarea si dezvoltarea urbana, permitand incadrarea evolutiei fizice a localitatilor si avand ca scop realizarea obiectivelor colectivitatilor publice in acest domeniu, cu o finalitate de incontestabil interes general. Legislatia in domeniu din tara noastra nu defineste nici urbanismul, nici activitatea de amenajare a teritoriului, ci privindu-le impreuna, precizeaza continutul acestora, trasaturile specifice, obiectivele lor si modalitatile de realizare.

REGLEMENTaRI JURIDICE
Astfel, Legea nr. 350/2001, republicata, privind amenajarea teritoriului si urbanismul, prevede la art. 2 alin. (3) ca Gestionarea spatiala a teritoriului se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale, precum si la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, national si european.

CADRUL LEGAL ACTUAL

Constitutia Romaniei Legea nr. 350/2001, actualizata, privind amenajarea teritoriului si urbanismul; H.G. nr. 525/1996, republicata, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism; Legea nr. 50/1991, republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; O.G. nr. 43/1997, republicata, privind regimul drumurilor; Codul civil; Legea nr. 18/1991, republicata, a fondului funciar; Legea nr. 247/2005, actualizata, privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente; Legea nr. 215/2001, republicata, privind administratia publica locala; Legea nr. 10/1995, republicata, privind calitatea in constructii; Legea nr. 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publica; Legea nr. 213/1998, republicata, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia; O.U.G. nr. 34/2006, actualizata, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii; O.U.G. nr. 195/2005, republicata, privind protectia mediului; Legea nr. 7/1996, republicata, privind cadastrul si publicitatea imobiliara; Legea nr. 138/2004, republicata, privind imbunatatirile funciare; H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora; H.G. nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor; H.G. nr. 766/1997, republicata, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.