Nedelcu Doru Florin

Sociologie, an 3, gr.1

Teorii sociologice moderne, Seminar,

Fişă de lectură

Max Weber, “Orasul”

Max Weber îşi prezintă viziunea despre oraş şi cultura oraşului în “Orasul”. În această
monografie, Weber prezintă dezvoltarea oraşelor occidentale ca rezultat a relaţiilor dintre factorii
sociali, politici şi economici, factori care totodată şi categorizeaza oraşele.

În capitolul “ Conceptul şi categoriile de oraş” Max Weber defineşte oraşul având în

vedere mai multe dimensiuni. prima ar fi după natura lui ca fiind o aşezare de dimensiuni
(relativ) mari, delimitată spaţial de altele, închisă. Aici el face referire la proximitatea şi
densitatea mare de case văzute ca formând un oraş. Vis-a vis de noţiunea de aşezare mare el
subliniază că se referă la faptul că cei care poluleaza nu oraş nu se cunosc reciproc astfel trasând
o graniţă clară între aşezările rurale şi cele urbane dar acest lucru nu este de ajuns pentru a defini
un oraş.

Mergând mai departe Weber se uită la factorii economici. Aici el ia în considerare

tipurile de activităţi economice prin care locuitorii îşi asigură existenţa. Ei, sper diferenţa de
locuitorii din mediul rural care trăiesc din munci agricole, sunt îndreptaţi care actvitati
comerciale sau de producţie. Todata diversitatea de activităţilor comerciale vine ca o
caracteristică importanata a unui oraş. O altă diferenţa între mediul urban şi rural apare şi se
referă la faptul că datorită activităţilor tipice oraşului indiuvizii devin consumatori şi deci vor fi
constrânşi să stabilească relaţii de schimb sau de comerţ cu cei din mediul rural pentru aşi
asigura hrana. Acest lucru duce la formarea unei pieţe agricole a oraşului unde ţăranii
producători pot să îşi vândă marfă.

Din punct de vedere politic şi adminsitrativ spre diferenţă de sate administraţia locală a
oraşelor în primul rând stabileşte norme interne şi regelmenteaza propietatea în acelaşi timp
impune şi stabileşte taxe şi impozite pe proprietăţi locuitorilor. Aceste taxe sunt adunate în
bugetul local.

Oraşele sunt împărţite în mai multe tipuri de către Weber precum oraşul de consum unde
populaţia este clientul producătorilor locali. Oraşul de producători se referă la faptul că
orientarea ăstuia este un în care în interiorul oraşului se produce mai mult de cât se consuma şi
deci acesta poate să îşi extindă realtiile economice către alte oraşe de tip consumator. Oraşul
comercial subliniază faptul că există cerere şi deci se oferă posibilitatea localnicilor dar şi celor
din alte locuri de a practica comerţ sau de a beneficia de o piaţă de desfacere.

Consider că deşi studiul lui Max Weber e scris acum aproape 100 de ani, felul în care el
vorbeşte despre relaţiile politice şi economice ca fiind forţele principale în definirea unui oraş.
Precum oraşele fortăreţe din evul mediu unde toate activităţile se desfăşoară în interior la fel
putem privi către oraşele occidentale unde după caz în mijlocul lor sunt centrele comerciale
bănci, firme, administraţia locală, corporaţii s.a.m.d. Totodată deşi oraşele moderne aparţin unui
terioriu naţional, ele îşi impun propriile regului şi taxe şi deci ele au un nivel de autonomie.

Bibliografie:

Weber, Max. “Oraşul”, 1921, 2013, Editura All, Bucureşti, “Conceptul şi categoriile de oraş”