Noul urbanism 1.

1 Preliminarii
Evolutia societatii contemporane se caracterizeaza printr-o crestere accelerata a urbanizarii, fenomen marcat de o multitudine de conflicte legate, in principal, de neconcordanta dintre cresterea demografica si limitele cadrului fizic construit. Dezvoltarea urbana a reprezentat un proces continuu de transformare a mediului urban care a cunoscut dimensiuni importante indeosebi in cea de-a doua jumatate al secolului XX.

1.2 Conceptualizare
Miscarea Noul Urbanism reprezinta un curent reformator aparut n SUA n anii 1980, ca reactie a urbanistilor la modul de dezvoltare a aglomerarilor urbane moderne, care au generat asa-numitul fenomen urban sprawl, caracteristic oraselor americane. Fenomenul urban sprawl defineste marile ntinderi de cartiere rezidentiale cu locuinte unifamiliale, dezvoltate prin simpla lotizare a terenurilor din extravilan, fara o viziune asupra structurii urbane rezultate si a relatiei spatial-functionale cu orasul. Urban sprawl a determinat dezvoltarea deplasarilor auto individuale pe distante apreciabile spre locurile de munca, cartierele fiind lipsite de transport n comun sau de conexiuni la retelele feroviare. Miscarea Noul Urbanism ncearca sa introduca principii ale urbanismului

traditional n zonele de la periferia oraselor si n zonele de periurban, caracterizate printr-o densitate scazuta si prin lipsa unei viziuni urbanistic coerente n raport cu restul orasului. Lipsa viziunii urbanistice n aceste zone a condus la lipsa diversitatii arhitecturale, la monotonia tesutului urban, la lipsa spatiilor publice si a identitatii locului. Curentul Noul Urbanism are n prezent raspndire la nivel international, problemele periferiilor metropolitane fiind comune tuturor aglomerarilor urbane contemporane.

2. Carta Noului Urbanism

Din 1994, s-a constituit un cadru institutionalizat prin intermediul unei asociatii profesionale intitulate Congress of New Urbanism (Congresul pentru Noul Urbanism), cu 2400 de membri din SUA si din 20 de alte state. n esenta, adeptii NU promoveaza urbanismul traditionalist (urbanism neotraditional), n care se acorda atentie sporita spatiilor publice, mixarii functiilor si dezvoltarii transportului public. Repere majore:-semnificatia loculuicalitatea arhitecturii. n anul 1996 Congresul NU a redactat o Carta de Urbanism, care traseaza principiile directoare ale noii viziuni arhitectural-urbanistice, asemanator ca importanta cu ceea ce a nsemnat Carta redactata de Congresul International de Arta Moderna de la Atena, n 1933. Aceasta traseaza principiile directoare viznd politicile urbane, investitiile, proiectarea de arhitectura si urbanism. Carta Noului Urbanism (Charter of New Urbanism) -extras Pct.4 - Noile investitii realizate prin extinderea intravilanului (n contiguitate) trebuie organizate ca vecinatati/cartiere sau districte care sa fie integrate cu tesutul urban existent. Investitiile amplasate pe terenuri din afara orasului si care nu sunt alipite de oras (fara contiguitate) trebuie organizate ca orase sau sate avnd propriul intravilan si prevazute cu procente echilibrate de locuri de munca si locuinte, astfel nct sa nu devina cartiere dormitor. Pct.11 - Cartierele trebuie sa fie dense, placute pentru pietoni si alcatuite din locuinte, comert si birouri. Pct.12 - Majoritatea activitatilor domestice cotidiene trebuie sa se desfasoare ntr-un perimetru accesibil pe jos, pentru a se asigura independenta celor care nu conduc automobile, cum sunt persoanele n vrsta si copiii. Pct.16 - Activitatile publice, institutionale si comerciale trebuie sa fie concentrate n cartiere si districte. Amplasarea si dimensiunile scolilor trebuie sa fie astfel gndite nct sa permita accesul copiilor pe jos sau pe bicicleta Pct.18 - Cartierele trebuie dotate cu o varietate de parcuri, scuaruri, terenuri de sport si gradini publice. Pct.19 - Prioritatea oricarui proiect de arhitectura si de amenajare peisagera trebuie sa fie calitatea cadrului fizic al strazii si al spatiului public. Pct.22 - n metropola contemporana, orice proiect de dezvoltare urbana trebuie sa rezolve circulatia automobilelor respectnd pietonii si spatiul public.

n egal msur, n acceptiunea Cartei, districtul reprezinta un sector monofunctional de tipul: zona industriala, campus universitar, aeroport, cartier de locuinte etc. Abordeaza problema dezvoltarii pentru trei categorii de localite: metropola, orasul si satul. Tot Carta, introduce termenul de coridor - care desemneaza un culoar de infrastructura (cale rutiera) sau o fsie verde (esplanade, alei plantate etc.). Atribuie un rol important arhitecturii cladirilor civile si spatiilor publice ca elemente de identitate pentru comunitate; ele trebuie sa se distinga de alte cladiri si spatii din perimetrul orasului. Considera conservarea cladirilor vechi, ansamblurilor istorice si peisajului ca o forma de manifestare a continuitatii si evolutiei orasului.

3. Solutii
3.1 Lotizarea
Lotizarea cadrului rezidential a reprezentat primul pas n cautarea unor solutii de ameliorarea cadrului urban din noile zone periferice. Alte obiective urmarite in aceasta directie au constat in propunerea unei tipologii noi n proiectarea lotizarilor rezidentiale, densificarea tesutului, introducerea spatiului public de tip traditional si cresterea importantei pietonului. Se promoveaza, astfel, orasul neotraditional si dezvoltarea urbana asociata transportului n comun. Propunem mai jos un exemplu relevant si implementat cu succes a proiectului lotizarilor.

3.2Ponderea functiunilor urbane si densitatea

Noul urbanism pledeaza pentru o importanta majora acordata spatiilor publice reprezentate de strazi, scuaruri/piete si parcuri, printr-o organizare spatiala care sa permita oricarui individ sa se deplaseze pe jos, precum si pentru mixarea functiunilor si categoriilor sociale de locuitori din noile cartiere/districte. Initial, popularea zonelor de la periferia oraselor industriale a reprezentat un mijloc de evadare din centrele devenite supraaglomerate, oferind un cadru rezidential linistit si placut. Aceste zone rezidentiale periferice sau din periurban au fost create pe principiul unei zonificari rigide (prin eliminarea oricarei forme de mixare functionala) si pe principiul utilizarii autoturismului individual accesibil tuturor. Prin extinderea continua a acestor cartiere rezidentiale, distantele de parcurs cu masina au devenit din ce n mai mari, astfel nct dependenta de automobil a devenit totala. O parte din batrni si copii au devenit dependenti de persoanele adulte din cadrul familiei, pentru orice deplasare n afara cartierului. Noul concept promovat de Noul Urbanism prevede pentru orice cartier un centru dotat cu spatii publice, un edificiu public si comert, iar casele de locuit trebuie sa tina cont de imediata vecinatate, inspirndu-se din arhitectura regiunii. Densitatea trebuie sa creasca pentru a crea o ambianta urbana, cu viata publica si contacte sociale. Solutiile de marire a densitatii constau n introducerea locuintelor colective n procente de 15-20%, alternate cu locuintele individuale, care ramn majoritare. Astfel, se poate realiza si eterogenitatea sociala, prin crearea de locuinte pentru oameni mai mult sau mai putin nstariti. Viziunea introdusa de Noul Urbanism se adreseaza deopotriva interventiilor noi si cartierelor existente, unde, prin politici urbane, autoritatile pot interveni cu proiecte pentru ameliorarea cadrului urban, crearea unei retele de transport n comun (metrou,tramvai, bus) si atragerea de investitori pentru diversificarea functiunilor. Unul din cele mai sugestive exemple pentru fenomenul urban sprawl, cu toate valentele cadrului urban depersonalizat, este mega-aglomerare urbana Los Angeles (suprafata 1 215 kmp la o populatie de 3,8 mil. loc. + aria metropolitana de 12,9 mil. loc.). Los Angeles este alcatuit din numeroase cartiere, multe dintre ele fiind localitati anexate pe masura ce orasul a crescut. Are caracter de conurbatie prin nglobarea unor orase independente.Los Angeles este alcatuit din 10 sectoare sau districte, printre care si Hollywood. Prin comparatie, New York City: 789 kmp la 8,2 mil.loc, cu 4 suburbii (cca.1/2 din suprafata LA la o populatie peste dublu). NYC este cel mai dens populat oras SUA (are istorie, nucleu urban cu evolutie n timp -Manhattan sec. XVII)

3.3 Spatiile verzi

Printre cele mai neglijate aspecte n proiectarea urbana contemporana sunt spatiile verzi. Parcurile accesibile la distante scurte de mers pe jos, prevazute cu banci, alei ciclabile, terenuri de fotbal si plimbarea animalelor de companie, n afara rolului de recreere reprezinta un loc de contacte sociale. O piedica n crearea unor asemenea zone este pretul ridicat al terenului n perimetrul construibil si costurile de ntretinere care revin municipalitatilor. Recomandarile Cartei New Urbanism prevad: 1. parcurile sau spatiile deschise plantate trebuie sa fie amplasate la 3 minute de mers pe jos de la fiecare locuinta. 2. suprafata medie a parcurilor ntr-un cartier trebuie sa fie de 0,2 ha. Un exemplu relevant de implementare a intrucerii spatiilor verzi o reprezinta Gleenwook Park din Atlanta, Georgia.

3.4 Practica anti-demolari

Carta Noului Urbanism doreste un urbanism care transgreseaz diferenierea rural-urban i valorizeaz proiectarea dinspre tehnologic ctre antropologic. Practica Noului Urbanism este una neo-traditionalista, care se opune demolarilor cladirilor si cartierelor vechi, a monumentelor ce intra in patrimoniul national in detrimentul unor constructii noi. Practica Noului Urbanism se pronunta, astfel, pentru pastrarea identitatii comunitatii asa cum a fost definita de istoria, geografia si traditiile locului,. n Europa, amintim micrile de protest ale profesionitilor aliai cu societatea civil contra unor demolri n zone istorice: 1959- Bruxelles (contra construirii de blocuri corbusiene n Quartier Nord) 1968- Londra (contra demolrii Covent Garden)

1970- Paris (contra demolrii Halelor fr succes)

4. Arhitectura Noului Urbanism o arhitectura a comunitatii

Designul Noului Urbanism are ca principal focus inglobarea locurilor de munc, a magazinelor, a locuinelor, a parcurilor i a facilitilor civice n comuniti intregrate, care au capacitatea de a fi atat "fermectore cat i funcionale". Capacitatea de a ajunge in locurile dorite pe jos a fost prioritara. Cu toate acestea, mainile nu au fost excluse. Locurile publice sunt nucleul central pentru aceste modele, design-uri care au inclus construirea de parcuri, scoli, biserici, sli de ntlnire i alte utilitati civice. Accesibilitatea este un criteriu important n procesul de proiectare - o gam larg de tipuri de locuine sunt destinate pentru a satisface nevoile la toate nivelurile societii. Cele mai multe dintre cartierele vecine sunt planificate s asigure o conexiune eficient cu regiunea metropolitan, printr-un tranzit lejer, att cu autobuzul i cel metroul. Noul urbanism este preocupat att cu piesele intregului cat si cu ntregul in sine, i, conform lui Peter Calthorpe, unul dintre membrii fondatori ai acestei micri, exist dou principii de design urban. n primul rnd, principiile urbanismului trebuie sa se aplice indiferent de locaie, n oras, in suburbii,in zone noi de cretere economica sau business centers. Al doilea principiu subliniaza c ntreaga regiune ar trebui s fie tratat ca un ntreg, din punct de vedere social, economic i ecologic. n ceea ce privete o regiune aflata intr-un ritm crescendo de cretere, Calthorpe respinge orice ncercare de a limita creterea global sau de a lasa cresterea sa se manifeste in extindere necontrolata, susinnd c ambele aciuni ar duce fie la extinderea ulterioar sau la un trafic dezagreabil, cat si la congestia urbana i la pierderea identitii. Ca alternativ, el sugereaz c o cretere a regiunii ar trebui s debuteze cu reamenajare si redezvoltare, s utilizeze infrastructura existenta, sa pastreze spaiul deschis atat in oras cat si in ariile de crestere noi aparute, n oraele satelit care sunt n imediatul tranzit spre centrul oraului.