Universitatea Spiru Haret, Bucureti, Facultatea de Arhitectur, An univ.

2014-2015, Anul III

PROIECTUL NR.3, ciclul I (Primar) / Semestrul 5

PROIECT DE ARHITECTURA: LOCUINE CU SPECIFIC LOCAL

Lansare tem
Predare documentare faza a I-a
Predare faza a II-a
Nr. credite
Nr. minim de corecturi

11.12.2014 la atelier
16.01.2015 la atelier
15.01.2014 la atelier, intre orele 14,00 15,00
Susinerea, dupa predarea proiectului
4
3

Obiectul proiectului il constituie intelegerea si interpretarea variantelor locale traditionale ale

locuintei , nu in scopul unui exercitiu paseist ci avand intentia elaborarii unor variante contemporane
adecvate siturilor rurale.
Imaginea satului romanesc contemporan invadat de locuinte alcatuite dupa un tipic total strain
locului,este un argument hotarator in favoarea acestui studiu. Realizarea unor astfel de locuinte de catre
stat/ autoritatile locale in varianta minima (3 camere +spatii anexe) ar putea constitui deasemenea o
modalitate de atragere a tineretului (corp didactic, cadre medicale, etc.) in mediul rural.
1.2 OBIECTUL STUDIULUI
Proiectul de fata urmareste sa opuna modelelor de locuire inadecvate mentionate mai sus , rezolvari
functionale si volumetice adaptate siturilor rurale. Pornind de la imaginea si conformarea locuintei
traditionale, rezolvarile propuse vor avea in vedere caracteristicile contemporane de confort, incadrarea
in situl construit, raportul obiectului construit cu natura. Un alt element deteminant il constituie realizarea
eficientei energetice a locuintelor propuse. Aceasta se va realiza in mod obligatoriu prin conformarea
spatial-volumetica a locuintelor si prin utilizarea materialelor. Se incurajeaza, fara a fi obligatorie,
utilizarea materialelor locale, sursa a unei adevarate eficiente energetice prin neimplicarea costurilor
suplimentare de transport.
1.3 CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME
Locuirea rurala a constituit dintotdeauna o peocupare naturala a locuitorilor, traducand in fome
construite necesitatile de adapost si confort. Locuinta rurala se deosebeste in mod esential de cea din
mediul urban pin multitudinea anexelor gospodaresti, dar, mai ales printr-o anumita capacitate de variatie
sezoniera. Iarna ea se restange la un minim de spatii , inchise si izolate pentru a asigura un consum minim
de energie, extinzandu-se vara in spatiile deschise si acoperite (cerdac,pridvor) si chiar in curte prin
prezenta bucatariei de vara.
Organizarea interioara a spatiilor, precum si dispunerea golurilor tin cont de orientarea cardinala, izoland
peretele de nord si deschizand spatiile cate sud si/sau est. Volumetiria este compacta , cu elemente de
accent in dreptul spatiilor pincipale.
1

2 ELEMENTE DE TEM
2.1 AMPLASAMENTUL
Se va considera amplasarea locuintei propuse pe un teren avand dimensiunile de 12 x 25 m cu o panta
de 15%.
Orientarea lotului este cu latura de E sau V spre strada.
2.2 PRI COMPONENTE I DISPOZIII FUNCIONALE
Locuintele se vor realiza in regim P+1 cu acoperire in sarpanta.
Parterul va cuprinde spatii ce pot fi utilizate de catre proprietari in vederea desfasurarii activitatilor
specifice (ateliere sau cabinet de consultatii, depozite, crama, etc.) avand in mod obligatoriu un grup
sanitar minim (wc, lavabou), fiind conceput astfel incat sa poata capata diverse intrebuintari, in functie de
utilizator.
Apartamentul de la etaj va fi compus din 3 camere, bucatarie, baie si grup sanitar de serviciu.
Nu se va depasi suprafata construita pe apartament cu mai mult de 20% fata de cea impusa de
legea locuintei.(115 mp pt 3 camere)
Camera de zi: In suprafata de min. 24 mp este incaperea pincipala a locuintei. Ea poate comunica cu
bucataria (min. 5,5 mp) prin intermediul locului de luat masa (min 3.50 mp.). Suprafetele celor 3
incaperi mentionate mai sus se pot redistribui in functie de specificul local al organizarii interioare a
locuintei.
Dormitoarele: Dormitoarele insumand minim 24 mp vor comunica cu baia prin intermediul unui
sas/dressing.
Suprafetele de depozitare minime, (la nivelul apartamentului) sunt cele prescrise de legea locuintei
(min. 3,5mp.).
Toate rezolvarile vor avea spatii de intrare in apartament adecvate cu vestibuluri sau separari prin
mobilier fata de spatiul livingului.
2.3 ELEMENTE TEHNICE
2.3.1 Locuintele se vor realiza intr-un sistem flexibil, usor de realizat , una dintre variantele propuse
fiind stalpisori sau cadre de B.A.pereti exteriori din caramida eficienta si compartimentari interioare din
gips-carton. Este incurajat studiul unor variante realizate cu materiale locale de exemplu : case cu
schelet de lemn si inchideri de paianta. Nivelul paterului va fi realizat insa in mod obligatoriu din
materiale de constructii rezistente la intemperii , el constituind soclul solid al casei.
Acoperirea va fi in mod obligatoriu in sarpanta cu mateialele de invelitoare adecvate zonei geografice
studiate.
2.3.2 POT si CUT - rezultand din supafata constuita maxima a etajului, acesti indicatorri vor respecta
caracteristicile zonei geografice pentru care se proiecteaza locuinta.

3 DESFURAREA PROIECTULUI
3.1 DOCUMENTARE I CONCEPT
Pe durata acestei etape, fiecare student va trebui s realizeze un numr minim de 5 fie. 3 fise vor ilustra
locuinta traditionala a zonei alese. Fiele documentare vor cuprinde planuri i seciuni cu indicarea scrii
grafice, destinaiei spaiilor, analiza grafic a relaiilor funcionale, sursa de informare, denumirea,
amplasamentul, erc. Dintre cele 5 fise , 2 vor fi in mod obligatoriu locuinte contemporane, cu acoperire
in sarpanta realizate in mediu rural. Este esenial motivarea alegerii exemplelor.
2

Aceast etap a studiului constituie baza de pornire a unei plane de concept , ilustrand grafic demersul
teoretic n abordarea proiectului i paii parcuri pentru alegerea i schiarea unei soluii
3.2 STUDIUL VOLUMETRIC SI PLANIMETRIC
Se va desfasura cu realizaea in paralel a schemelor functionale si machetelor de studiu din carton la scara
1/100. In cadrul sustinerii finale se vor prezenta cel putin 3 machete de studiu.
3.3 ELABORAREA PROIECTULUI
Se vor definitiva : schite volumetice, sectiuni, planuri fatade
3.4 PREDAREA PROIECTULUI
Se va face la atelier.Prezentarea i susinerea soluiei proprii la judecata la panou este obligatorie.
CONTINUTUL MINIM AL PIESELOR DESENATE
Pe hrtie format A2 (420 x 594) se vor preda urmtoarele piese
obligatorii:
- Machet de sit cu cldirea propus de fiecare student 1:100 si variantele de studiu ;
- Plan de situaie / amenajare a curtii sc 1/100 ;
- Plan parter, mobilat i cotat la nivel de interax. n planul parterului se vor figura accesele i
amenajrile exterioare din jurul construciei 1:50;
- Planul etajului 1 sc. 1:50 ;
- Dou seciuni caracteristice (faade seciuni, dup caz), 1:50 ;
- Toate faadele 1:50;
- Perspectiva axonometrica;
- Perspective exterioare, la nivelul ochiului (minim dou);
- Alte piese desenate (de ansamblu sau de detaliu) care s expliciteze soluia aleas.
n mapa de predare trebuie inserate cele cinci fie documentare precum i un caiet de schie,
realizat de fiecare student pe tot parcursul elaborrii proiectului.
3.4 CONDIII DE PREDARE
Numrul minim de corecturi obligatorii;
Participarea la lansarea temei i predarea personal a proiectului nu sunt considerate prezene;
Conform regulamentului n vigoare, PROIECTELE CARE NU RESPECT TOATE DATELE
DIN TEM SAU AU PIESE DESENATE SAU MACHETA LIPSA VOR FI NOTATE CU 1;
Predarea proiectului se va face obligatoriu i n format electronic (format jpeg sau pdf), transmis
anterior termenului de predare, pe adresa de e-mail a fiecrui ndrumtor de atelier; Proiectul predat n
format electronic trebuie s fie identic cu cel predat n form grafic.
In colul din dreapta jos, pe fiecare plan, se va desena un cartu cu dimensiunile 18 x 3 cm:
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ARHITECTURA
Ciclul : I (primar) / semestrul 5
GRUPA
NUME SI PRENUME
STUDENT
PROFESOR
ASISTENT

PROIECT NR. 2

SEMNATURA
STUDENT

SCARA

TITLU PROIECT

FAZA

DATA

TITLU PLANSA

NR. PLANSA

Predarea proiectului este condiionat de ndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultii de

Arhitectur a Universittii SPIRU HARET privind obligativitatea unui numr de 50% corecturi pe faz la
atelier, cu parcurgerea i discutarea la atelier a ntregului proiect nainte de predare.
3

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA:
1. Locuinta sateasca din Romania, coord arh. Calin Hoinarescu
2. Habitatul , Academia Romana, Institutul I Brailoiu
3. Locuire si neasezare, Theodor Gheorghiu.
4. Izvoare si popasuri, Gm Cantacuzino
5. Sensuri si valori regasite, Constantin Joja

Director Depart. ARHITECTURA,

Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU

Catedra:Bazele Proiectarii,
Lect. Dr. Arh. Iulius RADULESCU

ntocmit,
Conf. Dr. Arh. Anca HARITON

Decan,
Prof. Dr. Arh. Emil CREANGA