Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An universitar 2009-2010, Anul I

TEMA DE PROIECTARE: LOCUINTA UNIFAMILIALA

Ciclul primar / Anul I – semestrul 2

Exercitiul nr.4 – Plan liber “9 patrate”
Numar de credite: 5
Perioada elaborarii proiectului: de la 14.02.2011 la 21.03.2010

“Cred ca planul este o societate de camere. Un plan adevarat este acela in care camerele isi vorbesc una
alteia. Cand privesti un plan poti spune ca vezi cum structura spatiilor iese la lumina.”
Louis I. Kahn – Between Silence and Light

I. SCOPUL DIDACTIC.

Planul liber, una dintre “noutatile” arhitecturii moderne, ridicat la nivel de principiu de baza de catre
Le Corbusier in cartea sa “Vers une Architecture”, este caracterizat prin eliberarea planului de peretii structurali
si adoptarea sistemului structural cu stalpi si dala groasa (fara grinzi).
Acest exercitiu propune studentilor o dezvoltare pe un singur nivel a temei planului liber si o
continuare fireasca a investigatiilor in zona compunerii formale pe seria din gama “9 patrate” a lui John
Hejduk, la un nivel de complexitate superior, abordand pentru prima data tema locuintei.
Prin impunerea unei trame prestabilite se urmareste pe de-o parte eliminarea criteriului structural
tinand cont ca in aceasta etapa studentii nu detin notiunile necesare introducerii acestui criteriu in analiza
determinanta a conceptului arhitectural. Pe de alta parte acest tip de exercitiu confrunta studentul cu
matematica pura a rezolvarii functionale intr-un context structural dat – tema curenta in practica arhitecturala.
Se urmareste modul in care studentul isi dezvolta capacitatea de imaginare si intelegere a relatiei
spatiale si functionale exterior – interior dar si a functiei reprezentative a locuintei pentru un anume tip de
locuire. Intelegerea locuintei in acelasi timp ca “acasa” si “casa” poate constitui ratiunea structurarii
conceptuale a arhitecturii locuintei ca pe un adapost – in care interiorul este mai mult sau mai putin ferit de
exterior - dar si ca pe o masca – prin care interiorul se indreapta catre exterior, semnificant.
Organizarea spatiala va fi tratata in concordanta cu ordinea ierarhica a elementelor functionale,
studentii urmand a contura clar gruparile de spatii – functiuni si a evidentia spatiile de serviciu (secundare) de
cele deservite (principale).
Nu in ultimul rand se cere studentilor sa integreze in compunerea obiectului arhitectural elementele de
arhitectura peisagera care sa-l intregeasca intr-o maniera coerenta, intr-un concept unitar.

II. OBIECTUL STUDIULUI

Se propune prin tema amenajarea unei locuinte pentru o familie de 3 persoane (parinti si un copil) intr-
o zona rezidentiala, pe un teren plat, fara denivelari, avand dimensiunile 20,00 x 30,00m, cu latura scurta catre
strada. Exercitiul presupune amenajarea intregului teren: dalaje, plantatii, inclusiv imprejmuirea. Nu se are in
vedere amplasarea in cadrul terenului a unui garaj pentru masini, masina familiei fiind parcata la trotuar.

III.ELEMENTE DE TEMA

Locuinta va fi amenajata in limitele unei trame de stalpi, alcatuita in plan din opt patrate, 2x4, avand
latura de 4,80m. Acoperirea se face cu un planseu dala groasa din beton armat, obligatoriu orizontala, avand
grosimea de 20cm, inaltimea libera sub aceasta dala fiind de minim 2,50m si maxim 4,20m. In cazul
denivelarilor acestea vor corespunde aliniamentelor de stalpi ai tramei.
Perimetrul planseului poate depasi in orice directie axul tramei de stalpi cu maxim 1,50m si poate avea
goluri pentru luminare zenitala sau curti de lumina, in functie de solutia aleasa de fiecare student.
Se considera acoperirea in sistem terasa, perfect orizontala, studentii avand libertatea de a propune sau
nu atice, in functie de solutia arhitecturala aleasa, grosimea terasei fiind de minim 20,00cm.
Stalpii vor avea sectiune patrata sau circulara cu latura, respectiv diametrul, de 30,00cm.
Peretii de inchidere (exteriori) vor avea grosimea de 30,00 cm, putand la nevoie sa inglobeze stalpii
perimetrali. Peretii de compartimentare (fara functie structurala) vor avea grosimea de 10cm. Toate elementele
utilizate vor fi liniare, fiind excluse orice elemente construite curbe.
 Locuinta va avea spatii inchise si spatii deschise (terase), limita spatiilor locuintei fiind fixata de fiecare
student in functie de partiul ales.
Inchiderile exterioare pot fi si vitrate, dimensiunile si dispunerea acestor zone vitrate fiind la libera
alegere a studentilor.
Pardoseala va fi orizontala fara nici-un fel de denivelari sau supante. Intre nivelul interior al pardoselii
si trotuar se va crea o denivelare de 15cm (echivalentul unei trepte).

Categorii de spatii – functiuni

- Vestibul 10,00 mp
- Living-room (camera de zi) 30,00 mp
- Dinning-room (locul de luat masa) 10,00 mp
- Dormitor matrimonial (parinti) 16,00 mp
- Dormitor (copil) 14,00 mp
- Baie matrimoniala (mobilata cu cada de baie, wc si lavoar) 4,50 mp
- Baie secundara (mobilata cu cada de dus, wc si lavoar) 3,50 mp
- Grup sanitar de srviciu (mobilat cu wc si lavoar) 2,00 mp
- Bucatarie (se va asigura un front de lucru de minim 3,00m) 10,00 mp
- Spatii de depozitare (debara, camara) 6,00 mp
- Spatii pentru haine (dulapuri avand o lungime de front de minim 1,20m / persoana)

Suprafetele indicate pentru camere sunt suprafete utile minimale, acestea fiind la libera alegere a
studentilor, infucntie de solutia aleasa.
Studentii sunt liberi sa propuna si alte spatii (bilbioteca, loc de joaca, birou, dressing) in cazul in care
considera necesar pentru solutia aleasa, acest fapt neputind sa fie considerat ca o nerespectare a temei dar nici
drept un element de apreciere suplimentar.

IV.CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE

Luni 14.02.2010 / Sala Studio – parter / Prezentarea proiectului urmata de:

Prelegere – Relatii functionale intr-o locuinta individuala
- Toate grupele – ora 13.30
Etapa Ia – documentare / perioada 14.02.2011 – 21.02.2010
Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier
- Grupele de dimineata – ora 9.00 – 10.00
- Grupele de dupa-amiaza – ora 14.00 – 15.00
Etapa Ib – elaborarea partiului-concept / perioada 14.02.2010 – 02.03.2010
Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier
- Grupele de dimineata – ora 9.00 – 10.00
- Grupele de dupa-amiaza – ora 14.00 – 15.00
Judecata la panou in cadrul atelierului (planse, schite, diagrama-concept, macheta de studiu)
Etapa II – Proiect – planse + macheta finala / perioada 02.03.2011 – 21.03.2010
Etapa II.a – macheta finala / predare 16.03.2011
Etapa II.b – planse desenate / predare 21.03.2011
Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier
- Toate grupele – ora 12.00 – 13.30 in ziua stabilita pentru predare

Judecarea proiectelor in atelier - in ziua predarii etapei II.b

Judecarea in comisia de catedra a proiectelor propuse pentru note sub 6 si peste 8
- in maxim 3 zile dupa predare, in functie de programarea celorlalte activitati

V. REDACTAREA PROIECTULUI

Proiectul se va redacta obligatoriu pe hartie alba de desen in cerneala neagra (tus), de mana, fiind
interzisa utilizarea oricaror tehnici digitale sau colaje. Randarea este la libera alegere a studentilor – creioane
colorate, carioca, laviu de acuarela sau guase, etc.
Formatul obligatoriu al hartiei este 50x70cm, dispus pe orizontala, numarul planselor find lasat la
libera alegere a studentilor, in functie de modul de repartizare a pieselor in planse.
 Macheta se va realiza dintr-unul sau maxim din doua materiale diferite (lemn, mousse de poliuretan,
polistiren extrudat, plexiglass) pe un suport avand dimensiunile 50x70cm. Pentru suport se va folosi acelasi tip
de material(e).
Fixarea elementelor intre ele (daca este cazul) si de blatul suport se va face cu adeziv specific tipului
de material utilizat.

Proiectul va contine, urmatoarele piese:

- Plan incinta (vazut de sus) inclusiv amenajarile exterioare, sc.1:100
- Plan (sectiune orizontala) mobilat si cotat (cotele principale), sc.1:50
- Cele 4 elevatii, sc.1:50
- Doua sectiuni, sc.1:50
- Diagrama concept a constructiei spatiale propuse (*)
- Macheta cuprinzand intreg terenul, sc.1:50
(*) prin diagrama concept se intelege un desen, schema, schita (redactata intr-o tehnica la alegerea
studentilor) care rezuma ideea de baza a compunerii proiectului.

In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18,00x3,00cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET PROIECT NR.

FACULTATEA DE ARHITECTURA
Ciclul : I (primar) / semestrul 3
NUME SI PRENUME SEMNATURA SCARA TITLU PROIECT FAZA
STUDENT
STUDENT
PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. DOCUMENT
ASISTENT

VI.CONDIŢII DE PREDARE

Proiectul se considera predat numai in conditiile in care s-a respectat numarul minim obligatoriu de
corecturi (3 dintre care 2 sunt considerate discutiile la panou) si prezenta la minim 80% din sedintele de atelier
precum si predarea tuturor pieselor obligatorii la fiecare faza de predare.

In general nerespectarea temei, lipsa corecturii la panou sau nerespectarea numarului minim de
corecturi, precum si nerespectarea datei si orei precizate pentru predarea finala a proiectului sau lipsa la predare
a unor piese (inclusiv macheta) va echivala cu nepromovarea proiectului si notarea cu nota 1 (unu).
In cazuri cu totul exceptionale, cand calitatea conceptului proiectului este foarte ridicata se admit
abateri de la tema cu reducerea notei la criteriul respectiv pana la nota 0 (zero), in functie de gravitatea abaterii.
Nerespectarea temei poate consta in nerespectarea numarul si tipodimensiunilor obligatorii,
nerespectarea dimensiunilor terenului sau lipsa uneia dintre elevatii sau sectiuni. In aceeasi categorie de abateri
se inscrie si lipsa la corectura la panou. Intarzierea la predarea fazelor intermediare (studiu pe macheta si studiu
de paviment) si implicit la judecata la panou a acestora, face imposibila selectarea proiectului respectiv pentru
judecata mare, deci limiteaza nota finala la maxim 8 (opt).

Predarea proiectului se face conform termenelor precizate mai sus.

Nu se admit derogari de la acest termen limita, in afara exceptiilor permise de regulament.

La fiecare corectura vor fi prezentate schitele de la corectura anterioara. In caz contrar corectura
anterioara este considerata anulata si eliminata din lista corecturilor efectuate. Corecturile se fac numai pe
schite sau machete de studiu prezentate de catre student. La predarea finala se va preda si un dosar cuprinzand
toate corecturile pe parcurs, semnate si datate de profesor.

VII. NOTAREA

Criteriile de apreciere si notare a proiectelor sunt urmatoarele:

- Claritatea compunerii – conceptului (etapa I.a); pondere 1
- Claritatea / diagramei-concept; pondere 1
- Corectitudinea rezolvarilor functionale; pondere 1
- Relatia functiune – organizare spatiala; pondere 1
- Expresia arhitecturala de ansamblu si detaliu; pondere 1
- Ingeniozitatea si originalitatea constructiei spatiale; pondere 1
- Dispunerea in teren si rezolvarea amenajarilor exterioare; pondere 1
- Calitatea prezentarii grafice si claritatea redactarii proiectului; pondere 1
- Adecvarea rezolvarii la ideea de plan liber; pondere 1
- Acuratetea executiei machetei (etapa II.b); pondere 1

VIII. BIBLIOGRAFIE

(1)Davies, Colin - Key Houses of the Twentieth Century / Plans, Sections and Elevations – Lawrence
King Publishing 2006
(2)Andresoiu, Bruno – Case din Romania – Igloo Media, 2008
(3)Caciuc, Cosmin – Noua Patrate in Revista Arhitectura nr.76 / 2009 – pag.102
(4)Education of an Architect / The Cooper Union School of Art & Architecture – Monacelli Press, 1999
(5)Moore, Charles – The Place of Houses – University of California Press, 2000
(6)Schittich, Chrstian – Single Family Houses (seria in Detail) – Birkhauser / Detail, 2005
(7)Robert A.M. Stern / Selected Works – Architectural Monographs No.17 – Academy Editions 1991
(8)Revista l’Architecture d’Aujourd’hui nr.320 /1999 – Maisons Individuelles
(9)Revista Arquitectura Viva nr.112 / 2007 – La Casa o la Ciudad
(10) Risselada, Max – Raumplan versus Plan Libre – 010 Publishers 2009
(11)Revista ArchiCREE nr.332 / 2007 – Maisons 2007
(12) Revista ArchiCREE nr.337 / 2008 – Maisons 2008
(13) http://ocasapezi.wordpress.com – locuinte unifamiliale

Intocmit Avizat
Coordonator anul I Sef catedra Bazele Proiectari Decan
Lect.Dr.Arh. Dan N. AGENT Conf.Dr.Arh.Teofil MIHAILESCU Prof.Dr.Arh. Emil CREANGA