Tanase Andra Gabriela 22U

Frederick C. Robie House Frank Lloyd Wright

Proiectata si construita intre 1908 si 1910, Robie House a fost unul dintre proiectele lui Frank Lloyd Wright care se incadreaza in asa numitului grup al Caselor de Preerie. Aceasta a fost conceputa pentru clientul sau, Frederick C. Robie si pentru familia acestuia. Casa este una dintre cele mai renumite exemple ale arhitecturii lui Wright, unde acesta nu a proiectat doar cladirea propriu zisa, dar si interioarele, ferestrele, iluminatul, mobilierul si chiar partile textile din casa. El afirma in 1910 ca este imposibil sa consideri cladirea un lucru si mobilierul alt lucruAcestea sunt toate detalii structural ce ii ofera caracteri si complexitate. Influentat fiind de peisajele scumpe ale Vestului Mijlociu, unde acesta a crescut, Wright a reinventat locuirea Americana cldiri extinse i joase cu acoperiuri nguste i nclinate, contururi clare, structuri externe suspendate i terase largi, precum i folosirea multor materiale nefinisate - toate aceste elemente erau considerate de Frank Lloyd Weight necesitati ale locuirii individuale.. Denumirea de "case de preerie" a fost dat ntruct designul lor este armonios integrat n peisajul din jurul metropolei Chicago. Aceste case sunt, de asemenea, creditate de a fi primele exemple de plan liber. Wright a proiectat Robie House in biroul sau din Oak Park, Illinois. Atunci cand Wright a fost ales sa construiasca casa, Robie, beneficiarul, avea doar 28 de ani si era manager asistent la Excelsior Supply Company, in Chicago, detinuta de tatal acestuia. Desi exista planuri datate din 1906, Wright nu a

putut incepe constructia cladiri decat in primavera lui 1908 deoarece Robie atunci a cumparat terenul de 18X55m. Acesta, impreuna cu sotia sa au ales acest loc pentru a ramane aproape de campus si de viata sociala a Universitatii din Chicago. Acestia impreuna cu cei doi copii s-au mutat in 1910 in casa, costurile finale ale acesteia in momentul respective fiind de 58,500$, iar astazi acestea fiind aproximativ 1,400,000$.

Casa Robie cu acoperiul su prelung i foarte uor nclinat, susinut de o grind de oel de aproape 37 m lungime este cea mai spectaculoas, dinamic i remarcabil dintre toat e casele perioadei. Spaiile sale de locuit, dormit i de zi formeaz doar un singur spaiu nentrerupt, armonios divizat prin sugestii de folosire miastr a spaiului interior. Aceast cldire a avut o influen covritoare asupra arhitecilor "tineri" europeni dupprimul rzboi mondial, fiind adeoseori supranumit "piatra de hotar a modenismului". Este demn de remarcat, pentru a nelege cu adevrat impactul pe care l -a avut opera lui Frank Lloyd Wright n Europa, c att acesta ct i creaiile sale ar hitecturale au fost practic necunoscute europenilor pn n jurul anilor 1909 - 1910. Robie House creeaza un aranjament interesant de spatii publice si private, care se distanteaza usor de strada printr-o serie de planuri orizontale. Creand acoperiri partiale ale peretilor, Wright a permis spatilor interioare sa se mareasca dincolo de usi, dand in acelasi timp spatiului o forma de limitare. Jocul de spatii a fost cerut de client, acesta insistand pe ideea de a-si vedea vecinii fara a fi vazut.

Wright a raspuns foarte bine acestei cerinte cu ajutorul unei imense console peste terasa din vest, avand o lungime de 3 metrii fata de cel mai apropiat punct al structurii casei si 6,4 metrii fata de cel mai apropiat stalp de zidarie. Acoperisurile in consola impreuna cu bandouri de ferestre si peretii orizontali de caramida au o semnificatie aparte pentru Wright. Linile orizontale ii amintesc de preeriile americane unde odihna si linistea sunt adecvate unei case. Zidurile exterioare sunt facute din caramida rosu-portocaliu si pentru a sublinia si mai mult orizontala acestora, rosturile dintre randurile de caramida au fost umplute cu mortar crem, iar cele verticale, dintre caramizi cu mortar de culoare caramizie. De la distanta acest design complex si costisitor creaza impresia unor linii orizontale si minimalizeaza aspectul caramizilor individual. Ferestrele sunt un model abstract de sticla colorata si se foloseste preferatele unghiuri ale lui Wright: 30 si 60 de grade. Acesta a folosit modele similare si in tapiseria din interiorul casei, cat si pentru portile din jurul garajului si a curtii. Bugetul generos oferit de Robie i-a permis lui Wright sa aiba in cea mai mare parte o structura de otel, Buiandrugii, glafurile si celelalte piese exterioare sunt din piatra de calcar Bedford. Cum se observa in multe dintre proiectele lui Wright, intrarea in casa nu este recognoscibila la prima vedere din cauza faptului ca acesta considera ca procesiunea spre casa ar trebui sa implice o calatorie.

In ceea ce priveste interiorul casei, in plan, aceasta este conceputa ca doua dreptunghiuri mari ce par sa alunece unul catre altul. El vorbeste despre dreptunghiul din sud-vest-ul lotului, care contine spatile principale de locuit ale casei, ca fiind un vas mare. La parter sunt camera de billiard (vest) si camera de joaca a copiilor (est). aceste doua camere se deschid catre o gradina in partea de sud a cladirii. O usa din camera de joaca se deschide in curtea de la capatul de est a lotului. La primul etaj se afla holul de intrare in capatul scarilor centrale, livingul (vest) si diningul (est). Livingul si diningul curg unul catre altul de-a lungul partii de sud a cladirii si se deschid prin o serie de 12 usi franceze ce contin panouri de sticla artistica, catre un balcon exterior care se desfasoara de-a lungul partii de sud a cladirii, cu priveliste catre gradina inchisa. Partea de vest a livingului contine ferestre cu sticla artistica si doua usi cu acelasi tip de sticla care se deschid in porticul vestic sub acoperisul in consola. Intentia lui Wright a fost aceea ca utilizatorii sa se poata misca liber din interior in exterior. Dreptunghiul de pe partea de nord est, numit vasul mic, contine cele mai multe camere functionale si de servicii. La parter se afla usa principala si holul de intrare (din partea de vest) de unde o scara duce catre livingul si diningul de la primul etaj. O baie de serviciu se afla in partea nordica a holului de intrare. In spatele scarilor este camera tehnica, spalatoria si camera de depozitare a carbunelui urmata de un atelier mic, o toaleta de serviciu si un garaj pentru 3 automobile care continea si un loc amenajat pentru spalarea masinilor. La etajul vasului mic este un dormitor de oaspeti langa holul de intrare si o baie adiacenta acestuia. In estul scarilor este o bucatarie, camera majordomului si camera servitorilor. Doua dormitoare si o baie deasupra garajului completeaza partea unde traiesc servitorii.

Al doilea etaj se suparapune peste vasul mare si mic in centrul cladirii. Wright se refera la acest etaj ca la o belvedere, loculul cu vederi frumoase. In sudul etajului se afla dormitorul matrimonial, dressingul si baia aferente acestuia si un mic balcon cu fata catre vest. Doua dormitoare aditionale si o baie se gasesc in partea de nord a etajului. Toate ferestrele etajului contin panouri de sticla artistica. Intreaga cladire are aproximativ 842 mp. Cosul de fum contine patru guri pentru semineu in camera biliardelor, in camera de joaca, in living si in dormitorul matrimonial. Scara principala care duce vizitatorul de la holul de intrare la livingul si diningul de la etaj este in centrul casei, facandu-se astfel un acces facil in restul cladirii. Cosul de fum este contruit din aceeasi caramida ca exteriorul. Usa de la intrarea principala este partial ascunsa in nord-vest, sub un balcon, pentru a crea protectie si un anumit simt al privatului pentru familie. Holul de intrare este de asemenea intunecat, dar scarile catre etaj anticipeaza ce se afla sus. Odata ajuns sus, lumina din living si dining creaza un contrast puternic cu holul intrarii, facand astfel aceste doua incaperi si mai speciale. Acestea sunt separate de un semineu central, dar spatile sunt continue pe toata partea sudica, iar semineul se deschide catre partea unde acestea sunt conectate. Aceste doua spatii unite creaza un plan liber, care pentru Wright a fost o metafora a vietii sociale si a politicii deschise a Americii. De asemenea, Wright a proiectat si corpurile de iluminat. In living si in dining, globuri de lumina integrate in cuburi de lemn sunt introduse in capitonajul plafonului, legand astfel vizual si mai mult cele doua spatii. O lampa de birou proiectata de Wright, ce contine sticla artistica se afla pe masa de biblioteca din living.

Grinzile de otel din plafoane si podele sustin cea mai mare parte a greutatii casei, transportand incarcarile catre pilonii din estul si vestul constructiei. Astfel, peretii exteriori nu sunt structurali. Structura de otel elimina deasemenea nevoia unor stalpi si pereti interiori, accentuandu-se planul liber preferat de Wright, acestia continand usi si ferestre decorate cu sticla artistica. Casa are 174 astfel de frerestre si usi,

in 29 de stiluri diferite de forme geometrice abstracte. Scopul acestor ferestre este sa dea voie luminii sa intre in casa dand in acelasi timp impresia unui spatiu privat. Unghiurile soarelui au fost calculate perfect impreuna cu acoperisul in consola pentru ca soarele de vara, dupamasa sa atinga doar partea de jos a fatadei principale in timp ce, in lunile de primavara si toamna, da voie luminii sa intre si sa incalzeasca casa. In ceea ce priveste mobilierul, Wright a proiectat mobila pentru holul de intrare, living si dining, dormitorul de oaspeti si paturile pentru dormitoarele de la etajul al doilea. Falimentul firmei la care lucra Robie, datorat mortii tatalui acestuia, poate fi explicatia pentru faptul ca nu toata casa a fost mobilata de Wright. Cea mai mare parte din mobilier este acum expusa la Smart Museum of Art. Finele detalii orizontale ale zidurilor, acoperisurile in consola, interiarele calde cu mobila proiectata de Wright, cat si balansul intre spatiul public si cel privat face din Robie House, in opinia lui Frederick C. Robie, cel mai frumos loc din lume.