Inginerie structural II An IV semestrul 2

Anul universitar 2007-2008

VERIFICARE FINAL
- tematicaCapitolul I PROBLEME GENERALE DE PROIECTARE PRELIMINAR ARHITECTURAL-STRUCTURAL PENTRU CLDIRI TIP "SAL/HAL". 1o. Care sunt condiionrile care intervin la stabilirea formei n plan i n elevaie a cldirilor tip "sal/hal"? Exemple. Factori de care depinde: 1.Exigente functionale (depind de utilizarea prevazuta a cladirii): Suprafete utile: dimensiuni impuse, forma impusa sau forma optima (daca nu exista conditii impuse) Inaltimi utile: inaltime impusa sau inaltime optima (din conditii de incalzire/ventilare, de exemplu) Relatii intre functiuni Accese in cladire (numar, dimensiuni, pozitii) 2.Constrangeri impuse de amplasament Conditiile de mediu natural (de exemplu, forme si structuri adecvate conditiilor de mediu: cutremur, zapada, teren dificil,etc.) Forma si dimensiunile terenului (eventuale conditii stabilite prin planurile de urbanism) Vecinatatile existente (interactiuni cu cladirile adiacente) Accese la amplasament. 3.Exigente constructive

Forme in plan Dreptunghi / patrat Poligon regulat Cerc Forme diverse II. Iluminat natural (stabilit in functie de cerintele functionale) a)Lateral (la deschideri mici) b)Zenital c)Orientat (acoperisuri shed)

2o. Care sunt condiionrile care pot impune alegerea liniilor de rezemare ? Definii i reprezentai principalele caracteristici geometrice ale structurilor slilor : "deschiderea" i "traveea" . Pozitia liniilor de rezemare a acoperisului depinde de: Exigentele functionale (spatiile libere impuse pentru utilizarea prevazuta) Forma in plan si in elevatie Tipul structurii Considerente de plastica (vizibile, ascunse)

Definitii: Deschidere (D) : distanta intre axele a doua siruri de reazeme Travee (t): distanta intre punctele de reazem dintr-un sir

Marimea deschiderilor si traveelor: D si t pot fi oarecare modulate: cu modul de 1.5 m (M1.5) sau cu modul de 3.0 (M3.0) pentru structurile la care se folosesc elemente si subansambluri de catalog (tipizate) Tipuri de reazeme: Stalpi / pile Pereti structurali Tuburi alcatuite din pereti structurali Pozitia reazemelor : Numai pe contur (o singura deschidere) Pe contur si la interior (mai multe deschideri)

3o. Care sunt schemele structurale fundamentale pentru sli/hale care se realizeaz cu elemente liniare? Exemple. 1. Rezemari pe doua laturi

 Elemente principale transversale (EPT); Elemente principale longitudinale (EPL); Elemente principale 2.
longitudinale si transversale (EP L&T) Rezemari pe patru laturi si forma apropiata de patrat Retea de elemente principale longitudinale si transversale

-1 - ESL sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema direct pe EPT -1a - ESL sunt elemente liniare (pane) care reazema pe EPT- EST sunt elemente de suprafata (extrados plan) care reazema pe ESL

Sali/hale cu un nivel. Alcatuire structurala acoperis greu beton(1)-(2)

EST - sunt elemente de suprafata (exrados curb) care reazema pe EPL

EPT1 - element principal transversal care reazema pe stalpi EPT2 - element principal transversal care reazema pe elementul principal longitudinal

EP - elemente principale dispuse in retea pe ambele directii ale planului ES - elemente secundare de acoperis D1 si t1 - deschiderea si traveea pe directia 1 D2 si t2 - deschiderea si traveea pe directia 2

4o. Enumerai materialele care pot fi folosite pentru structurile slilor/halelor i precizai/comentai domeniile de utilizare recomandate.

Materiale pentru structuri: Beton armat; Beton precomprimat; Metal ; Lemn ;;Alte materiale Posibilitati de folosire a materialelor: Un singur material (de exemplu: structura integral din beton armat) Mai multe materiale (de exemplu: stalpi din beton armat/ grinzi din otel)

5o. Enumerai i comentai principalii ageni mecanici care intervin la dimensionarea structurilor slilor/halelor. A. Greutatea proprie a acoperisului (depinde de material): Acoperisuri GRELE: beton armat beton precomprimat Acoperisuri USOARE: metal (otel, aluminiu) lemn matriale plastice,alte materiale B. Greutatea elementelor nestructurale si a instalatiilor: 1. Inchideri: de regula au structura proprie 2. Finisaje: izolatii termice si hidrofuge (se exclud pantele artificiale) tavane suspendate pasarele tehnologice 3. Instalatii: ventilatie/climatizare, iluminat artificial,

sonorizare, etc

C. Incarcari tehnologice (la functiunile industriale si de depozitare) 1. Transport interior al produselor: agatat de acoperis; rezemat pe stalpi 2. Depozitarea produselor: pe pardoseala halei D. Incarcari climatice 1. Incarcari critice pentru acoperisuri usoare: vant; zapada 1. Incarcari critice pentru acoperisuri grele: cutremur (pentru cladiri lungi se manifesta efectul nesincronismului miscarcii seismice la lungimea cladirii >>>>Rosturi)

6o. Prezentai i comentai schemele de baz pentru structuri cu elemente principale transversale ale slilor/halelor.

Schema structurala de baza -Nod articulat intre elementul principal transversal si stalp -Incadrare la baza stalpului

7o. Descriei i comentai transportul (scurgerea) ncrcrilor verticale i seismice ctre fundaii n cazul structurilor cu elemente principale transversale ale slilor/halelor. Transportul incarcarilor verticale la teren prin: -elementul principal transversal; -stalpi -fundatii Incarcari verticale pe EPT q -incarcari aduse pe ES qa -greutate proprie EPT qp -incarcari suspendate de EPT qs

Incarcari verticale pe stalpi - incarcari aduse de EPT -incarcari aplicate direct pe stalp -greutate proprie stalp Incarcari verticale de fundatii Nf -incarcari aduse de stalp Rs -incarcari aplicate direct pe fundatii Incarcari verticale pe teren - incarcari verticale pe fundatie -greutatea proprie a fundatiei 1

Ns Ra Ps Gs

Pf Nt Nf Gf 2

Schema structurala de baza -Nod articulat intre elementul principal transversal si stalp -Incadrare la baza stalpului 7 8

10

11

12

13

14

15

Capitolul II STRUCTURI CU ELEMENTE PRINCIPALE TRANSVERSALE DIN BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT PENTRU CLDIRI "SAL/HAL 1o. Prezentai, comentai i comparai principalele tipuri de elemente secundare de acoperi realizate din beton armat i beton precomprimat. ELEMENTE SECUNDARE LONGITUDINALE Elemente de inchidere Elemente de dimensiuni relativ mici (acopera suprafete de 915 m2 cu o singura piesa Incarcari relativ mici: greutate proprie termo-hidroizolatii zapada incarcari utile (acoperis circulabil) incarcari agatate (se evita, de regula) Fasii pline : din BA pentru travei mici Fasii cu goluri: din BA pentru travei t < 6.0 m din BP .pentru travei t = 6.0..9.0 (12.0) m Chesoane: : idem fasii cu goluri ELEMENTE SECUNDARE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE PREFABRICATE Elemente de suprafata: tip grinda cu placa elemente cutate elemente cu dubla curbura Acopera suprafete mari cu o singura piesa (3050 m2) ELEMENTE TIP GRINDA CU PLACA (placa cu nervuri) Executate din BP Sectiune transversala constanta variabila Extrados: drept curb Dimensiuni mici ale sectiunii transversale (grosimi mici ale placii; latimi mici ale nervurilor) DESCHIDERI: L = 12.018.0 M (in Romania) L < 36.0 m (in strainatate)

LATIMI: L = 1.503.00 m Elemente tip grinda cu placa placile reazema pe grinzi (transversal) grinzile reazema pe EPT (in lungul salii) Elemente cu dubla curbura si elemente din placi cutate rigiditatea transversala rezulta din forma; descarca pe EPT ca elemente incovoiate Elemente tip grinda cu placa- extrados drept-

10

Elemente tip grinda cu placa- extrados curb -

Elemente tip grinda cu placa- dimensiuni principaleInaltimea maxima: Hmax = ( 1/20.1/30) L pentru L > 12 m Hmax = ( 1/20.1/25) L pentru L < 12 m Inaltimea la reazem: Hr = (0.400.5) Hmax Pot primi goluri pentru lumina zenitala (luminatoare): la elemente P si chesoane (goluri intre nervuri) Spatiul intre nervuri se poate folosi pentru traseele de instalatii Element HP placa cu dubla curbura

Elemente din placi cutate

11

Elemente secundare longitudinale de acoperis (ESLA) Materiale : Beton greu (se va evita, incarcare nejustificata) Beton usor (placi si chesoane ca la structurile din BA sau BP) Metal (chesoane) Elemente secundare transversale de acoperis (ESTA) Materiale: Beton usor: placi drepte Metal: Tabla cutata simpla sau panouri termoizolate chesoane metalice Elemente secundare longitudinale liniare PANE (ESLL) Elemente din otel: profile laminate la cald profile cu pereti subtiri (din tabla indoita la rece) profile compuse din table sudate grinzi cu zabrele comparatie??

2o. Descriei posibilitile de realizare a "aibei" cu rigiditate mare n plan orizontal a acoperiului n cazul utilizrii elementelor prefabricate. Rigidizarea orizontala a acoperisului din prefabricate Prin monolitizare cu beton intre ES simpla cu pene de beton cu suprabetonare Prin sudura intre ES sudarea mustatilor de otel beton sudarea placilor metalice Prinderea ES de EPT Efectul de diafragma

monolitizare simpla

12

Monolitizarea acoperisului

- cu pene de beton Monolitizarea acoperisului

- cu suprabetonare Monolitizarea acoperisului

- cu sudarea mustatilor Monolitizarea acoperisului

- cu sudarea placilor

3o. Prezentai, comentai i comparai alctuirea elementelor principale transversale din beton armat i beton precomprimat. 4o. Elemente de proiectare preliminar pentru grinzile cu zbrele: domeniul de utilizare, forme geometrice, scheme structurale, solicitri dominante n bare, elemente de predimensionare pentru grinzile cu zbrele din beton armat (gabarite, detalii constructive). Grinzi cu zabrele:

13

Definitie: Subansamblu structural plan alcatuit din bare drepte concurente in noduri. Barele trebuie sa formeze o retea cu indeformabilitate geometrica proprie (retea alcatuita din triunghiuri) Domeniul de utilizare: in cadrul constructiilor cu deschideri mari, ele fiind capabile sa preeia incarcari mari. Forme geometrice:

Grinda cu talpi paralele Grinda cu talpi poligonale Grinda cu talpi curbe Grinda triunghiulara

Alcatuire constructiva: Grinzi cu noduri monolit Grinzi din elemente mici asamblate prin precomprimare Cadre cu zabrele Scheme structurale: Rezemari: pe stalpi pe pereti: de zidarie de beton Scheme statice: Grinzi static determinate: o simplu rezemate o in consola o cu console si articulatii Grinzi static nedeterminate Solicitari dominante in bare: Depind de: o modul de aplicare a incarcarilor o prinderea barelor la noduri o configuratia grinzii

Cazuri generale de incarcare si prindere la noduri: o forte aplicate in pozitii oarecare o noduri rigide intre bare (in special la BA) Eforturi in bare in cazul general: o compresiune/intindere excentrica (N&M) o forta taietoare (T) Ipoteze simplificatoare pentru proiectarea preliminara: o forte aplicate numai la noduri o bare articulate la noduri Rezulta (vezi si Curs an II): in bare sunt numai eforturi axiale : o intindere o compresiune Efectul fortelor aplicate pe bare: o la talpa superioaracompresiune excentrica o la talpa inferioara intindere excentrica Se evita incarcarea barelor cu forte concentrate sau distribuite

Elemente de predimensionare pentru grinzile cu zbrele din beton armat (gabarite, detalii constructive): Incarcarea Forta taietoare Reactiunile Intinderi si compresiuni in diagonale Greutatea proprie a grinzii Greutatea acoperisului

14

Tipul si forma barelor Dispunerea diagonalelor

VEZI CURS 3

5o. Elemente de proiectare preliminar pentru arce: caracterizarea general ca "sistem cu mpingeri", rolul tiranilor, comportarea static (fr calcule !), arcul de "coinciden", elemente de predimensionare pentru arce din beton armat (zvelteea arcelor, seciuni transversale caracteristice, alctuirea tiranilor). VEZI CURS 3 Capitolul III STRUCTURI METALICE PENTRU CLDIRI TIP "SAL/HAL" 1o. Prezentai modul de alctuire i de prindere pentru elementele secundare de acoperi ale structurilor metalice (chesoane, pane). Alcatuiri structurale - plane cu rezemare pe 2 laturi Subansambluri structural spatial cu rezemare pe 4 laturi. ESLA, ESTA (tabla cutata simpla sau panouri termoizolate, chesoane metalice) ESLL Prinderi ESTA (pt el. sec. transv. de acoperis) consola pentru prinderea panei, suruburi (intre pana si ESTA) intre care se interpune o banda pentru intreruperea puntii termice. ESLL (el. sec. long. liniare) - Pane otel profile laminate la cald profile cu pereti subtiri (din tabla indoita la rece) profile compuse din table sudate grinzi cu zabrele

Tipuri de prinderi: de ferme de arc legarea panelor cu tiranti in planul acoperisului Prinderea panourilor de table(ondulata, cutata) de pane ( cu brida carlig zincat cu saiba si capac de plastic / surub autofiletat cu si plastic/ agrafe zincate, suruburi zincate, urechi ovalizate la 600mm)

zincata capac

/ de

2o. Elemente de proiectare preliminar pentru cadre metalice: forme geometrice, scheme structurale, solicitri dominante n barele cadrelor, principii de alctuire (inclusiv exemplificri) pentru stlpi, grinzi, noduri i prinderi de fundaii. Structuri in cadre pentru deschideri mari : Cu inima plina In solutie cu zabrele

15

Solicitari dominante: In stalpi: forta axiala, M incov pe 2 directii In grinzi: M incov in planul cadrului, F taietoare Criterii de dimensionare: Rezistenta / Rigiditate / Stabilitate Principii de alcatuire: Stalpi: o sectiuni simetrice fata de planul cadrului o sectiuni cu rigiditate mare(in 2 planuri perp, la rasucire) o sectiuni compuse din: Profile laminate solidarizate cu zabrele/platbande Table groase sudate Profile laminate + Table sudate Grinzi de cadru: o Sectiuni simetrice fata de axul vertical o Sectiuni cu randament ridicat (inimi subtiri, talpi groase) o Profile laminate grele / Profile compuse din table sudate Nod "Grinda - stalp" - Probleme specifice: o Nod rigid transmite toate eforturile (M,N,T) o Zona de concentrare de eforturi o Necesita masuri speciale de alcatuire: Vute (ingrosari) Racordari curbe Rigidizarea inimii o Imbinari: cu suruburi si flanse / cu buloane de inalta rezistenta

Tipuri de fixare:

Nod Stalp Fundatie :

Prindere articulata (teren slab) transmite N, T (pe supr mici) (fig. rand 1) Prindere incastrata (teren tare) transmite tot: M,N,T(necesita dezvolatrea sectiunii stalpului la baza) (fig. rand 2)

o o o

Nodul grinzii la coama: Prindere articulata transmite N, T Prindere de continuitate transmite toate eforturile sectionale (M,N,T). Posibilitati de realizare:

16

Cu suruburi (buloane) de inalta rezistenta Cu eclise sudate

3o Elemente de proiectare preliminar a contravntuirilor structurilor metalice: rolul i dispunerea contravntuirilor ntre stlpi, rolul i alctuirea contravntuirilor la nivelul acoperiului, detalii constructive. Rolul: Subansamblurile structurale plane pot prelua numai incarcarile verticale si orizontale care actioneaza in planul lor. Rezistenta si rigiditatea in plan perpendicular pe planul subansamblului sunt neglijabile Pentru asigurarea rezistentei, rigiditatii si stabilitatii ansamblului structurii se prevad CONTRAVANTUIRI intre: o intre elementele verticale (stalpi) o intre elementele principale transversale: o contravantuiri orizontale; o contarvantuiri verticale Dispunerea contravantuirilor o Intre stalpi (portale) : o Sunt dispuse in plan vertical o Asigura preluarea fortelor orizontale din cutremur in lungul salii (longitudinal/perpendicular pe deschidere) o Se folosesc pentru structuri cu stalpi: metalici din beton armat o

Contravantuiri orizontale transversale (la nivelul acoperisului) o Se aseaza in traveile de capat si in traveile in care s-au prevazut portale (c.v verticale)

o Leaga talpile superioare ale EPT

o Reprezinta grinzi cu zabrele orizontale alcatuite din:

o Asigura: rigiditatea acoperisului in plan orizontal preluarea fortelor din vant pe frontoane

talpi: talpile superioare ale EPT; montanti: panele acoperisului diagonale: elemente proprii

Contravantuiri orizontale longitudinale (in lungul sirului de stalpi) o Se aseaza la nivelul talpilor superioare ale grinzilor o Constituie grinzi cu zabrele orizontale alcatuite din: talpi: panele acoperisului montanti & diagonale: (elemente proprii)

17

Rol structural: asigura conlucrarea subansamblurilor pentru preluarea fortelor orizontale transversale (pe directia deschiderii salii)

Contravantuiri verticale longitudinale o Se dispun in lungul salii o Leaga intre ele EPT o Sunt grinzi cu zabrele verticale cu elemente proprii o Se dispun : in axul EPT pentru deschideri < 24.0 m cate 2-3 pe deschidere pentru D > 24.0 m la montantii de reazem Asigura stabilitatea EPT

Sistemul de zabrele al contravantuirilor

4o. Elemente de proiectare preliminar pentru grinzi cu zbrele i arce metalice: forme geometrice, alegerea sistemului de zbrele, alctuirea seciunilor, gabarite structurale. Forme mai diversificate decat la grinzile cu zabrele din beton armat. Solicitari dominante : intindere compresiune (vezigrinzi cu zabrele din b.a.) Alcatuirea elementelor in functie de: intensitatea solicitarilor; forma grinzii prinderea barelor la noduri Alegerea sistemului de zabrele: o Distanta intre noduri la talpa superioara este functie de pane (depinde de invelitoare) o Numarul nodurilor trebuie sa fie cat mai mic o Barele comprimate trebuie sa fie cat mai scurte o Unghiul diagonalelor 30o - 60 o valoarea optima 45o distanta intre

18

Alcatuirea barelor: Profile: o laminate la cald (grele); o indoite la rece (cu pereti subtiri-usoare); o compuse. Tevi: o rotunde (prinderi dificile la noduri) o dreptunghiulare (prinderi simple la noduri)

Gabarite structurale Functie de: o Forma grinzii o Gabaritul incarcarilor

Detalii de prindere Grinzi cu zabrele profilate

Grinzi cu zabrele dreptunghiulare

Grinzi cu zabrele rotunde Prinderi intre grinzi cu zabrele si stalpi (e in curs, nu si-n tematica). Exemple

19

Capitolul IV. STRUCTURI DIN LEMN LAMELAR LIPIT PENTRU CLDIRI TIP "SAL" 1o. Posibilitile de folosire a lemnului pentru structuri. Lemn lipit: mod de realizare, tipuri de seciuni transversale, asocierea lemnului cu oelul. Elemente de proiectare preliminar pentru grinzi cu inim plin din lemn lipit. Mod de realizare si utilizare: Se definete ca lemn lamelat ncleiat(lipit) LLI/LLL- (engl. glulam, fr. bois lamell coll), materialul monolit obinut prin asamblarea, prin lipire cu adezivi speciali, rezistenti la umiditate si biodegradare, a pieselor de lemn ecarisat (scnduri sau dulapi) cu dimensiuni relativ mici n raport cu piesa obinut. Asamblarea se face astfel nct fibrele lamelelor s fie paralele ntre ele. Procesul de fabricaie al LLI ncepe prin evaluarea proprietilor mecanice ale cherestelei : proprietile de rezisten i de rigiditate (modulul de elasticitate). Aceste date sunt necesare pentru a stabili n ce poziie va fi amplasat scndura n pachet, pentru confecionarea unei grinzi sau a unui stlp. Piesele cu rezisten mai mare se plaseaz n zonele extreme unde eforturile unitare din ncovoiere sunt mai mari iar cele cu rezistene mai sczute se plaseaz n apropierea axei neutre (alctuire combinat). n felul acesta se realizeaz o folosire raional a materialului lemnos dar rezistenele de ansamblu ale pachetului sunt ceva mai mici dect n cazul alctuirii omogene (cu toate scndurile de aceiai calitate). Piesele cu aceleai caliti se asambleaz cap la cap pentru obinerea unui strat al piesei finale. Capetele scndurilor, n zonele de nndire se prelucreaz pentru mrirea suprafeei de aderen. Fiecare strat este trecut apoi prin dispozitivul de aplicare a adezivului i, n continuare, pachetul este asamblat, strns i eventual curbat, cu dispozitive mecanice, dup forma dorit. Dup ntrirea adezivului pachetul de scnduri este finisat conform cerinelor beneficiarului. Pentru asigurarea realizrii proprietilor mecanice specificate, procesul industrial de fabricare a LLI este n permanen controlat n ceea ce privete: calitatea i umiditatea scndurilor; calitatea adezivilor i a operaiilor de ncleiere; calitatea finisajelor.

20

n construcie pachetul de scnduri trebuie aezat astfel nct planul de lipire s fie perpendicular pe direcia forei Grinzile din scnduri paralele, asamblate cu cuie sau prin lipire, nu constituie LLI dac planul scndurilor este paralel cu direcia forei

Rol:

Permite realizarea unor elemente si structuri diverse: grinzi cu inima plina , grinzi cu zabrele (ferme), arce , cadre Permite obtinerea unor sectiuni transversale cu forme rationale din punct de vedere al comportarii la solicitari mecanice (in special la incovoiere) Permite valorificarea intensiva a lemnului: piese de dimensiuni mici lemn de calitati diferite

Tipuri de imbinari: Pentru piese comprimate sau zone comprimate la piese incovoiate imbinari cap la cap Pentru piese intinse sau pentru zone intinse din piese incovoiate imbinari pe suprafete tesite imbinari in dinti Tipuri de structuri: Elemente si structuri plane + contravantuiri: grinzi ferme cadre arce Structuri spatiale Tipuri de sectiuni transversale: Dreptunghiulare: latimea sectiunii egala cu latimea scandurilor executie simpla In I cu talpi si inimi din scanduri In I si chesonat cu talpi din scanduri si inimi din placaj sau placi fibrolemnoase inimi drepte inimi ondulate Tipuri de sectiuni longitudinale: grinda dreapta continua grinda dreapta simplu rezemata grinda dreapta in conslola grinda dreapta cu o panta grinda dreapta cu 2 pante grinda curba grinda curba cu 2 pante la extrados grinda franta grinda franta cu 2 pante la exterior

Asocierea lemnului cu otelul: Proprietile mecanice ale LLI pot fi mbuntite prin asocierea acestuia cu materiale cu proprieti mecanice superioare. Dac n zonele susceptibile de a suferi solicitri importante ale pieselor din LLI, se prevede montarea unor materiale cu rezistene mecanice ridicate, se poate obine un compozit cu proprieti mult superioare. (oel beton, bare rotunde sau platbande din sortimentul current, poliesterul armat cu fibre de sticl).

21

Pentru armare se folosesc folii din material plastic armat cu aramid (ARP) cu grosime de circa 4 mm sau folii armate cu carbon-m amid (CARP) cu grosimea de circa 2 mm. Ambele materiale au o rezisten foarte ridicat la ntindere. Avantaje: cost de investiie mai redus deoarece se poate folosi lemn cu rezisten mai slab (de calitate inferioar) pe toat nlimea grinzii; pentru unele proiecte se pot obine reduceri de cost care ating 20 25% din costul olosirii LLI clasic; sporete rigiditatea la ncovoiere ceea ce permite reducerea dimensiunilor seciunii i n consecin se reduce greutatea materialului care se transporta i montajul este mai uor; se obine o reducere semnificativ a variabilitii modulului de elasticitate i a rezistenei materialului deoarece se reduce influen defectelor lemnului asupra capacitii de rezisten (se elimina practic ruperile din ntindere) ntreinerea elementelor de construcie este mai uoar (costuri mai reduse) Elemente de proiectare preliminar pentru grinzi cu inim plin din lemn lipit: Grinzi cu inima plina: Pentru deschideri intre 5..25 m Scheme statice: o simplu rezemate o continue

Profil longitudinal: o constant o variabil Axa longitudinala: o dreapta o franta o curba

2o. Elemente de proiectare preliminar pentru grinzi cu zbrele, arce i cadre din lemn lipit: forme geometrice, dispunerea zbrelelor, scheme structurale, alctuirea barelor, gabarite structurale. Grinzi cu zabrele: Forme diverse: se prefera formele apropiate de curba de presiune : segment de cerc, sau poligon inscris in segment de cerc Proportii structurale : H/D > 1/51/8 Alcatuire: o integral din lemn o mixt : lemn + metal

Arce i cadre din lemn lipit: Acopera deschideri mari (pana la 50.0 m)

22

Permit forme variate Scheme statice de baza: o cu doua articulatii o cu trei articulatii Alcatuirile si detaliile sunt similare

Gabarite structurale ???

Capitolul V. BETON PRECOMPRIMAT 1o Cum se definete "betonul precomprimat" ca material mixt? Care este deosebirea ntre "betonul armat (BA)" i "betonul precomprimat (BP) "?

Materialele mixte, obtinute prin asocierea betonului cu otelul, se diferentiaza prin modul de asociere specific. Asocierea denumita "beton precomprimat" (BP) se caracterizeaza prin faptul ca otelul este utilizat pentru a introduce, n masa betonului, nainte de aplicarea ncarcarilor exterioare, o stare de eforturi unitare de compresiune (precomprimare). Betonul armat este un material mixt, obtinut prin asocierea betonului simplu de ciment cu otel ductil. Principiul de functionare al acestei asocieri consta n preluarea integrala a eforturilor unitare de ntindere, produse de ncarcarile exterioare, prin otel, betonul zonelor ntinse fiind fisurat n stadiul de exploatare.

Introducerea prealabila a starii de eforturide compresiune(la betonul precomprimat) are ca scop diminuarea, sau anularea completa, a eforturilor unitare de ntindere care se pot produce n piesa de beton, sub efectul ncarcarilor pe care aceasta urmeaza sa le suporte n exploatare. n betonul precomprimat, ambele materiale simple capata o utilizare optima, corespunzatoare proprietatilor lor specifice, deoarece: betonul este solicitat numai la compresiune (sau are numai unele zone cu eforturi de ntindere strict limitate si/sau care se pot produce numai n anumite conditii de ncarcare exterioara); armatura este solicitata numai la ntindere. n aceste conditii, este posibila valorificarea materialelor cu rezistente mult mai mari dect cele folosite, n mod curent, pentru beton armat, obtinnd, ca prima consecinta, reducerea gabaritelor structurale ale elementelor de structura solicitate la ncovoiere (n special reducerea naltimii pentru o deschidere si/sau o ncarcare date) sau atingerea, pentru un gabarit dat, a unor performante superioare (valori mai mari ale deschiderilor si/sau ale ncarcarilor capabile).

23

Utilizarea materialelor cu rezistente superioare celor curente (folosite pentru betonul armat) este sustinuta si de considerente economice, deoarece, att pentru beton ct si pentru otel, sporurile procentuale de cost sunt mai mici dect sporurile procentuale de rezistenta corespunzatoare. 2o Care sunt premizele realizrii betonului precomprimat (conform formulrii lui Eug.Freyssinet)? Definii i comentai "clasele de precomprimare". i) Se vor folosi materiale de nalta calitate: otel cu rezistenta ridicata si beton foarte compact. ii) Otelul va fi ntins pna la un efort unitar suficient de mare, astfel nct pierderile de tensiune, datorate eforturilor de compresiune din beton si deformatiilor lente, n timp, ale betonului (contractia si curgerea lenta) sa nu reprezinte dect o fractiune redusa din efortul initial. iii) Se va realiza o legatura efectiva si durabila, ntre otel si beton (prin ancorajele de la extremitati si prin aderenta), iar deblocarea armaturilor se va face succesiv. iv) Traseul armaturilor va fi astfel ales nct sa se realizeze, n beton, o stare de eforturi de compresiune prelabile, asa nct nici un efort de ntindere sa nu se poata dezvolta sub efectul ncarcarilor. Clase de comprimare: Clasa I. Constructii pentru care, n exploatare, nu se admit fisuri. Criteriul de proiectare: Nu se admite dezvoltarea n beton a eforturilor unitare de ntindere, pe sectiuni perpendiculare pe directia de dispunere a armaturilor de precomprimare, sub efectul ncarcarilor totale de calcul. Aceasta rezolvare structurala este cunoscuta n literatura ca precomprimare totala. Clasa II. Constructii pentru care fisurarea, n cazuri cu probabilitate redusa de a se produce, nu prezinta pericol grav. Criteriul de proiectare: Limitarea deschiderii fisurilor sub actiunea ncarcarii totale de exploatare si nchiderea fisurilor pentru ncarcarile de lunga durata. Aceasta rezolvare structurala este cunoscuta n literatura ca precomprimare limitata. Clasa III. Constructii pentru care fisurarea poate fi acceptata. Criteriul de proiectare: Limitarea deschiderii fisurilor sub actiunea ncarcarilor de lunga durata si absenta fisurilor din ncarcarile permanente. Aceasta rezolvare structurala este cunoscuta n literatura ca precomprimare moderata. 3o Comparai "BA" cu "BP" din punct de vedere al parametrilor de concepie. n cazul asocierii de tip "beton armat" parametrii de conceptie sunt: * dimensiunile si forma sectiunii de beton; * cantitatea de armatura si modul de dispunere a armaturii n sectiunea de beton; * rezistenta betonului si rezistenta armaturii. n cazul asocierii de tip "beton precomprimat", n afara parametrilor identificati pentru beton armat, intervin si alti parametri, legati de modul de realizare a starii de precomprimare. Acesti parametri sunt: intensitatea fortei de precomprimare; modul de dispunere a armaturii de precomprimare n sectiunea de beton.

Alegerea corespunzatoare a acestor parametri poate conduce la economii importante de material si la exploatarea rationala a sectiunilor de beton disponibile. 4o Comparai proprietile materialelor folosite pentru beton armat cu cele ale materialelor folosite pentru BP. Asocierea dintre beton si otel, de tip "beton armat", este limitata numai la materiale (n special oteluri) cu rezistente moderate si exploatarea gabaritelor structurale disponibile nu poate fi realizata, cu acest principiu de asociere, prin utilizarea unor materiale cu rezistente mai nalte. Betoanele folosite pentru betonul precomprimat trebuie sa aiba calitati superioare betoanelor folosite pentru betonul armat.

24

n functie de rezistenta la compresiune, aceste betoane se clasifica dupa cum urmeaza:

* betoane curente; * betoane de nalta rezistenta, Din punct de vedere al fenomenelor reologice (curgere lenta si contractie), betoanele superioare se comporta mai favorabil dect betoanele curente si aceasta calitate este esentiala pentru asocierea de tip "beton precomprimat" deoarece limiteaza diminuarea, n timp, a fortei de precomprimare (reduce marimea pierderilor de efort n armatura). Prin cimenturile folosite si prin gradul ridicat de compactare, se asigura betoanelor superioare o rezistenta mai buna la actiunile agentilor chimici precum si protectia armaturilor fata de fenomenul de coroziune. n raport cu betoanele obisnuite, betoanele superioare prezinta aderenta sporita fata de armatura. Aceste calitati arata ca utilizarea betoanelor superioare este mai eficienta n betonul precomprimat dect n betonul armat. Armaturile pentru beton precomprimat se fabrica din oteluri cu compozitie speciala (oteluri slab aliate). n raport cu armaturile pentru beton armat, armaturile folosite pentru beton precomprimat (pentru introducerea fortei de precomprimare) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: rezistenta la rupere ct mai ridicata; alungire specifica la rupere ct mai mare (cel putin 3%); relaxare redusa; aderenta sporita; rezistenta superioara la coroziune. 5o Prezentai i comparai cele dou procedee tehnologice de precomprimare Exista doua procedee tehnologice, esential diferite unul de altul, pentru introducerea starii de eforturi unitare de compresiune n piesele de beton. Diferentele ntre cele doua procedee se refera la: Momentul ntinderii armaturilor; Mecanismul de transmitere a eforturilor de compresiune asupra betonului. 1. Procedeul de precomprimare cu armaturi prentinse se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: * ntinderea armaturilor se face nainte de turnarea piesei de beton, forta de ntindere fiind preluata, temporar, prin ancorarea armaturilor pe reazeme fixe sau chiar pe tiparul piesei. * precomprimarea betonului se realizeaza prin efectul aderentei ca urmare a faptului ca armaturile prentinse au tendinta de a se scurta dupa ce au fost eliberate din ancorajele provizorii; tot prin aderenta se realizeaza si conlucrarea dintre beton si armaturi sub ncarcarile de exploatare. Precomprimarea cu armaturi prentinse se foloseste, n exclusivitate, pentru piese prefabricate. Executia pieselor precomprimate prin acest procedeu se poate face: * n fabrici de prefabricate (care ofera cele mai bune conditii pentru obtinerea unor piese de calitate superioara), pentru piese care pot fi transportate pe drumurile publice sau pe calea ferata; * la santier, pe poligoane speciale (mai ales pentru piesele care depasesc gabaritele de transport pe drumurile publice). Pentru precomprimarea cu armaturi prentinse se folosesc urmatoarele tipuri de armaturi: srme (fire) izolate; lita; toroane (n cele mai multe cazuri). Prin folosirea armaturilor mentionate mai sus rezulta forte moderate de precomprimare, si, ca atare, procedeul este indicat numai pentru piese de dimensiuni mici si mijlocii (orientativ, cu lungimi ntre 6.0 - 30.0 m) si care au ncarcari relativ mici. Etapa 1. Pretensionarea armaturilor. Etapa 2. Turnarea si ntarirea betonului. Etapa 3. Transferul eforturilor de la armatura la beton. 2. Procedeul de precomprimare cu armaturi postntinse se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: ntinderea armaturilor se face dupa turnarea si ntarirea piesei de beton, forta de ntindere fiind preluata direct de beton (presele care ntind armaturile de precomprimare reazema direct pe piesa de beton); precomprimarea betonului se realizeaza prin efectul dispozitivelor de la capetele armaturii (ancoraje, placi de distributie); conlucrarea ntre beton si armatura, sub efectul ncarcarilor de exploatare, este asigurata prin aderenta care se creaza ntre beton si armaturi prin mortarul care se injecteaza n canalele n care se afla armaturile (dupa ntinderea acestora). Precomprimarea cu armaturi postntinse se aplica n special pieselor monolite sau prefabricate cu dimensiuni si ncarcari mari (grinzi drepte, plansee de mari dimensiuni, pnze curbe subtiri) precum si pieselor de mari dimensiuni care se asambleaza din elemente cu dimensiuni mici (grinzi drepte, grinzi cu zabrele).

25

Pentru precomprimarea prin postntindere se folosesc urmatoarele tipuri de armaturi: toroane; fascicule: cabluri. Cu aceste armaturi se realizeaza, n mod obisnuit, forte de precomprimare ntre 20 - 200 tone si, n conditii speciale, forte de precomprimare exceptionale cuprinse ntre 1000 - 1500 tone. Etapa 1. Turnarea piesei de beton cu canale pentru armaturi. Etapa 2. Montarea armaturilor. Etapa 3. ntinderea armaturilor. Etapa 4. Transferul eforturilor de la armatura la beton. Etapa 5. Injectarea canalelor. 6o Descriei (fr calcule) starea de eforturi i deformaii n piesele de BP solicitate la ntindere axial VEZI PDF IRI 7o Descriei (fr calcule) starea de eforturi i deformaii n piesele de BP solicitate la ncovoiere Pentru elementele supuse la ncovoiere, executate din beton precomprimat, valorile deformatiilor n exploatare, sunt mai mici dect cele ale pieselor similare din beton armat . Diferentele favorabile betonului precomprimat au urmatoarele explicatii: n faza de precomprimare cu armaturi excentrice, sub actiunea fortei de precomprimare si a greutatii proprii, elementul capata o contrasageata "fp" (deformare n sens opus celei care va fi produsa de ncarcarile de exploatare- cu concavitatea n sus). Deformatia n exploatare, "fq", sub actiunea restului ncarcarilor permanente si utile, este partial compensata de existenta contrasagetii (deformatia sub efectul ncarcarilor de exploatare porneste din pozitia deformata atinsa n faza de precomprimare). Rigiditatea elementelor din BP este mai mare dect cea a elementelor din BA deoarece: * n absenta fisurilor, ntreaga sectiune de beton este activa, IBP fiind momentul de inertie al sectiunii complete si nu momentul de inertie al sectiunii fisurate ca n cazul betonului armat ; * Utilizarea betoanelor cu rezistente mari conduce la cresterea modulului de elasticitate longitudinal al betonului EB (modulul de elasticitate este proportional cu radacina patrata a marcii betonului); * Pentru betoanele de marci superioare, efectul fenomenelor reologice (n special efectul curgerii lente) - este mai mic dect n cazul betoanelor care au marci moderate, folosite in mod curent pentru betonul armat. Pentru o anumita valoare a ncarcarii verticale, grinda supla capata, n afara ncovoierii n plan vertical, o deformatie laterala importanta, cu valoare maxima la talpa superioara, n mijlocul deschiderii (pentru grinda simplu rezemata) sau la extremitatea libera (n cazul consolei). Aceasta deformatie laterala are doua componente: ncovoiere laterala (n raport cu axul vertical al sectiunii grinzii); rasucire (n raport cu un ax longitudinal). 8o Comparai din punct de vedere al ductilitii i al comportrii la aciunea seismic elementele din BA i din BP

n cazul solicitarilor alternante (cum sunt cele provocate de actiunea seismica), pentru elementele de beton precomprimat, energia interna se disipa, aproape n totalitate, prin deformatii elastice pe cnd la elementele de beton armat disiparea energiei se produce prin deformatii postelastice importante. Din acest motiv, capacitatea de disipare a energiei este mult mai mica n elementele de beton precomprimat, ceea ce limiteaza folosirea acestora ca elemente participante la preluarea fortelor seismice. * capacitatea de disipare a energiei induse de cutremur este redusa; * ductilitatea de sistem (raportul ntre deplasarea ultima a structurii si deplasarea la aparitia primei articulatii plastice) este scazuta; * exista necesitatea precomprimarii duble a elementelor structurale (la ambele fibre extreme), pentru zonele n care solicitarile sectionale (mai ales momentul ncovoietor) si schimba semnul sub actiunea fortelor seismice; este cazul de exemplu, pentru grinzile "scurte" si, mai ales, pentru stlpi si noduri de cadru; * remedierea avariilor, dupa unul sau mai multe cutremure puternice, este practic imposibil de realizat, mai ales atunci cnd este cazul sa se restabileasca starea de precomprimare. Din cercetarile ntreprinse a rezultat deasemeni ca, n general, este mai avantajoasa utilizarea precomprimarii "partiale" n raport cu precomprimarea "totala". Deasemeni se desprinde si concluzia ca aplicarea precomprimarii este mai avantajoasa n cazul structurilor de tip "rigid" (cu pereti structurali) sau "semirigid" (dual: cadre + pereti structurali). Precomprimarea poate fi utilizata, cu avantaje mari, pentru

26

realizarea saibelor orizontale rigide ale structurilor (plansee intermediare sau de acoperis, mai ales din elemente prefabricate). Aceste saibe, care n timpul seismului trebuie sa ramna n domeniul de comportare elastica a betonului, se precomprima pe una sau pe doua directii.

Pna la acumularea unui volum suficient de mare de informatii experimentale si de modele teoretice de comportare (confirmate si de raspunsul efectiv la cutremure reale), utilizarea betonului precomprimat la structuri antiseismice trebuie sa aiba, n continuare, un caracter strict limitat. Se recomanda folosirea numai n zone cu seismicitate redusa (sau cel mult moderata) si pentru structuri (sau numai elemente de structura) care care nu au cerinte mari de ductilitate sau de disipare a energiei seismice.

9o Prezentai i comentai avantajele i sensibilitile betonului precomprimat Avantaje Avantajele folosirii betonului precomprimat provin din optimizarea starii de eforturi si deformatii n stadiul de exploatare. In comparatie cu piesele de BA, starea de eforturi din piesele de BP, sub efectul ncarcarilor de exploatare, se caracterizeaza prin: * eliminarea totala, sau cel putin partiala, a eforturilor unitare de ntindere; * reducerea eforturilor unitare maxime de compresiune; * reducerea eforturilor unitare principale de ntindere si chiar anularea lor; * cresterea rigiditatii. Pe aceasta cale, se obtine, n principal pentru elementele solicitate la ncovoiere cu forta taietoare, reducerea gabaritelor structurale si anume: * scaderea raportului ntre naltimea elementului si deschiderea de calcul a acestuia; * reducerea grosimii pieselor. Economiile de materiale rezultate, fata de elementele de beton armat care au aceeasi deschidere si aceleasi ncarcari, variaza ntre 20 - 50 % pentru beton si pot ajunge la 60 - 70% pentru otel. Prin reducerea gabaritelor structurale se realizeaza si avantaje din punctul de vedere al aspectului elementelor structurale, ca proportii si ca nivel de finisare a supafetelor (aceste avantaje au fost exploatate n special pentru structurile "aparente" si n domeniul podurilor). Alt avantaj, specific elementelor de beton precomprimat, este acela ca prin punerea sub tensiune a armaturilor, nainte de aplicarea ncarcarilor exterioare, se realizeaza si un control "in situ" al calitatilor materialelor (deoarece, n armaturi, eforturile maxime se produc n faza de precomprimare). Din punct de vedere al durabilitatii, elementele din beton precomprimat sunt superioare elementelor de beton armat, n primul rnd datorita eliminarii sau limitarii fisurarii. n consecinta, n exploatare, sunt necesare lucrari de ntretinere mai reduse si deci mai putin costisitoare. Sensibilitati Principala sensibilitate a betonului precomprimat este lipsa de ductilitate manifestata prin rupere relativ casanta la ncarcari statice si dinamice (mai ales pentru piesele din beton cu precomprimare totala). Deasemeni, piesele de beton precomprimat sunt lipsite de rezistenta la solicitari alternante (care si schimba sensul de actiune, cum se ntmpla n cazul actiunii cutremurului). Din aceste doua motive utilizarea elementelor de beton precomprimat pentru preluarea directa a solicitarilor seismice este, n prezent, strict limitata. Elementele din beton precomprimat prezinta deasemeni sensibilitati deosebite n cazul deformatiilor mpiedicate cum sunt cele provenite din contractia si din curgerea lenta a betonului precum si cele din efectele temperaturii. Performantele n exploatare si mai ales durabilitatea elementelor din beton precomprimat sunt nemijlocit legate de calitatea executiei (semnalam, de exemplu, rolul deosebit de important pentru protectia anticoroziva a armaturilor, al operatiei de injectare cu mortar de ciment a canalelor pentru armaturi, n cazul precomprimarii prin postntindere). n ceea ce priveste tehnologia de realizare, aceasta este deosebit de complexa si implica, pe lnga folosirea unor materiale cu caracteristici de rezistenta ridicate, dotarea cu scule si dispozitive performante precum si mna de lucru cu specializare corespunzatoare. Ca urmare a acestor conditii specifice, costurile, pe unitatea de produs, pentru realizarea betonului precomprimat sunt mult mai ridicate, dect n cazul elementelor din beton armat. 10o Prezentai i exemplificai domeniile de utilizare ale betonului precomprimat Exigentele tehnologice speciale precum si costurile ridicate impun ca adoptarea solutiilor structurale cu utilizarea betonului precomprimat sa se faca numai dupa efectuarea unei analize complexe care sa tina seama de att de avantajele care se pot obtine prin folosirea betonului precomprimat ct si de cheltuielile respective. Principalul domeniu de utilizare, ca volum si diversitate de elemente, este cel al cladirilor civile si industriale.

27

Elementele din beton precomprimat se includ n alcatuirea tuturor subansamblurilor structurilor pentru cladiri civile si industriale : plansee (intermediare sau de acoperis), pereti, cadre plane si spatiale, sarpante de mare deschidere, pnze subtiri (cutate sau curbe). Pentru structurile cladirilor civile si industriale curente se folosesc, cu precadere, piese prefabricate, de catalog (de serie), cu armaturi prentinse. Pentru cladirile unicat se folosesc mai ales piese si subansambluri realizate prin post tensionare "in situ". Un alt domeniu de larga folosire a betonului precomprimat este cel al podurilor de sosea (poduri, viaducte, pasaje denivelate) cu deschideri mici si moderate. n cele mai multe cazuri grinzile principale ale podului se realizeaza din elemente de dimensiuni mici (boltari) asamblate prin precomprimare. n cazul deschiderilor mari elementele de beton precomprimat se includ n alcatuirea structurilor suspendate. Precomprimarea se aplica, n mod frecvent, structurilor la care trebuie sa se asigure etanseitate la lichide sau gaze : rezervoare, vase si conducte de presiune si chiar incintele centralelor nucleare; pentru aceste constructii este indicata precomprimarea totala . Pentru constructiile de forma circulara precomprimarea se realizeaza prin nfasurarea sub tensiune a armaturilor n jurul pieselor de beton. Dintre alte aplicatii speciale ale precomprimarii mai enumeram: piloti precomprimati pentru fundatii la mare adncime, structuri marine si submarine, stlpi de sustinere pentru retele aeriene de cabluri, piste de aeroport, fundatii de masini cu solicitari dinamice importante, etc. Capitolul VI. STRUCTURI METALICE PRETENSIONATE 1o Prezentai i comentai (fr calcule, dar cu detalii de alctuire caracteristice !) procedeul de pretensionare cu ajutorul tiranilor a barelor ntinse axial n exploatare (tirani).

n cazul pieselor puternic solicitate n exploatare la ntindere tirantul se dispune paralel cu axa longitudinala care trece prin centrul de greutate al sectiunii transversale a elementului. n felul acesta ansamblul "element + tirant" va fi solicitat la ntindere centrica att n faza "initiala" ct si n faza "finala".

Starea de eforturi n bara pretensionata solicitata la ntindere (a) Schema statica (a1) Faza de pretensionare (a2) Faza de exploatare (b) Eforturi unitare (b1) Faza de pretensionare (b2) Faza de exploatare

n faza initiala :tirantul este ntins cu forta Np si blocat n pozitia deformata. Starea de deformatie/eforturi din cele doua componente este urmatoarea

Component

Deformatie Efort unitar Element(bara) Scurtare Compresiune (-) Tirant Alungire ntindere (+)

n faza de exploatare bilantul eforturilor unitare este urmatorul: a) Incarcarea de exploatare Ne produce acelasi efort unitar n element si n tirant:

( Ne ) = t ( Ne ) =

Ne A + At

28

Bilantul eforturilor in exploatare

final, element =

Np A

Ne A + At

final, tirant =

Np At

Ne A + At

2o Prezentai i comentai (fr calcule) starea de eforturi i de deformaii n grinzile pretensionate cu ajutorul tiranilor. Starea de eforturi si deformatii n faza de pretensionare n aceasta faza actioneaza urmatoarele ncarcari: * greutatea proprie (g); * forta de pretensionare (Np). Deformatiile specifice din forta de pretensionare sunt urmatoarele: la talpa superioara a grinzii: alungire; la talpa inferioara a grinzii :scurtare; n tirant: alungire.

Starea de eforturi si deformatii n faza de exploatare n aceasta faza actioneaza urmatoarele ncarcari: * greutatea proprie (g); * forta de pretensionare (Np). * ncarcarea de exploatare (q) Deformatiile specifice corespunzatoare acestor ncarcari sunt urmatoarele: * din forta de pretensionare: ca n faza initiala; * din ncarcarea de exploatare: la talpa superioara a grinzii: scurtare; la talpa nferioara a grinzii : alungire; n tirant : alungire suplimentara;

3o Prezentai i comentai principalele probleme de alctuire constructiv a grinzilor metalice pretensionate cu tirani i prin asociere (grinzi simplu rezemate i grinzi continue). Pretensionarea cu tiranti Pentru grinzile metalice pretensionate, alcatuirea grinzii propriu zise este analoaga cu cea a grinzilor obisnuite (nepretensionate). Sectiunea transversala a grinzii poate fi constanta pe toata deschiderea sau variabila cu pante sau n trepte, dar va fi dezvoltata n planul ncovoierii . n mod curent se folosesc profile I cu talpi egale sau, mai ales, inegale (cu talpa inferioara mai mica dect cea superioara). Tirantii se dispun n planul de ncovoiere sau simetric fata de acest plan.

29

Principalele probleme de alcatuire constructiva pentru grinzile ncovoiate pretensionate sunt: i) Alegerea traseului (formei si pozitiei) tirantilor; ii) Alcatuirea detaliilor constructive specifice.

Alegerea formei si pozitiei tirantilor depinde de: * schema statica a grinzii; * tipul ncarcarii predominante; * gabaritul structural disponibil. Dispunerea tirantilor se face pe partea grinzii care rezulta ntinsa in exploatare din schema statica respectiva. Astfel pentru cele trei tipuri fundamentale de grinzi static determinate pozitia tirantilor este urmatoarea: * grinda simplu rezemata la talpa inferioara * grinda n consola la talpa superioara * grinda cu console - n cmp la talpa inferioara - pe reazeme la talpa superioara

Tipul de ncarcare predominanta determina diagrama de momente ncovoietoare. n functie de forma diagramei, dispunerea tirantilor se va face pentru asigurarea unei distributii similare a momentelor ncovoietoare din pretensionare. Principalele moduri de dispunerea a tirantilor n lungul grinzii simplu rezemate, n functie de tipul ncarcarii, sunt: a) tiranti dispusi pe zona centrala a concentrata asezata la mijlocul b) tiranti dispusi pe toata o ncarcare uniform distribuita pe c) tiranti suprapusi pe zona mai multe forte concentrate pe grinzii, pentru grinda solicitata de o forta deschiderii; lungimea grinzii, pentru grinda solicitata de deschidere; centrala a grinzii, pentru grinda solicitata de deschidere.

n functie de gabaritul structural disponibil tirantii pot fi montati: * n sectiunea grinzii, cnd naltimea acesteia nu poate fi depasita; * n exteriorul grinzii, cnd din punct de vedere functional sau al aspectului acest lucru este permis. Tirantii dispusi n sectiunea grinzii pot avea traseu drept, frnt sau curb .

Pentru grinzile cu tiranti dispusi n exteriorul sectiunii (grinzi macaz) numarul si pozitia distantierilor depinde de forma diagramei de momente ncovoietoare; folosirea unor distantieri cu lungime mai mare asigura reducerea efortului necesar n tirant.

Detalii constructive Alcatuirea detaliilor constructive depinde de forma si dimensiunile grinzii care se pretensioneaza precum si de forma, pozitia n raport cu grinda si numarul tirantilor.

30

n toate cazurile pentru a se evita flambajul grinzii n faza initiala tirantii se fixeaxa de grinda cu diferite dispozitive (diafragme, mansoane, etc) Pentru realizarea formei frnte sau curbe a tirantilor se folosesc placute de ghidare.

Pretensionarea prin asociere Profilul metalic se mentine, cu dispozitive speciale, n pozitia predeformata pna la ntarirea betonului. Dupa nlaturarea acestor dispozitive profilul metalic tinde sa revina la forma initiala ceea ce ar ca efect introducerea unor eforturi de compresiune n dala de beton. n continuare, grinda metalica si dala de beton conlucreaza pentru preluarea ncarcarilor de exploatare, deformatiile ansamblului avnd ca linie de referinta forma predeformata a profilului (cu contrasageata).

a) asociere prin conectori b) asociere prin inglobare

Pretensionarea prin asociere cu o dala de beton armat realizeaza simultan urmatoarele avantaje: * reducerea eforturilor unitare de ntindere de la talpa inferioara a profilului metalic datorita eforturilor de compresiune initiale; * reducerea eforturilor unitare de compresiune de la talpa superioara a profilului datorita eforturilor de ntindere initiale si datorita cresterii suprafetei zonei comprimate prin asociere cu dala de beton; * diminuarea sagetii pe care grinda o capata n exploatare prin: existenta contrasagetii initiale; cresterea momentului de inertie al profilului metalic prin asociere cu dala de beton armat. Pretensionarea grinzilor metalice prin asociere cu elemente de beton armat este mai avantajoasa n cazul deschiderilor mici si moderate pentru care aportul relativ al dalei de beton este mai mare dect n cazul grinzilor cu deschideri mari. Prin acest procedeu se obtin importante reduceri ale naltimii totale a planseelor si economii totale de otel care pot atinge 25 - 30%. Pretensionarea grinzilor metalice prin asociere cu elemente metalice necesita: * predeformarea grinzii si a elementului de blocare cu aceiasi raza de curbura; * asamblarea prin sudura continua a celor doua elemente. i) Pretensionarea prin asociere cu platbande sudate pe talpile grinzii implica: * deformarea profilului n sens contrar deformatiei din ncarcarile exterioare (de regula deformarea se realizeaza prin aplicarea la extremitati a doua cupluri de forte, ncarcare din care rezulta axa deformata de forma unui arc de cerc); * sudarea pe ambele talpi ale profilului deformat a unor platbande din otel cu rezistenta ridicata (de 2 - 3 ori mai mare dect a otelului profilului de baza). * eliberarea profilului compus din dispozitivul de deformare.

a) b)

predeformarea grinzii sudarea platbandelor pe grinda predeformata

ii) Pretensionarea prin asocierea a doua profile sau semi profile identice care implica:
* predeformarea ambelor profile/semiprofile prin aplicarea la extremitati a unor cupluri de forte de aceiasi valoare pentru a se obtine aceiasi raza de curbura; * sudarea ntre ele a profilelor/semiprofilelor predeformate; * eliberarea profilului compus/recompus din dispozitivul de deformare

31

a) b)

predeformarea identica a celor 2 profile asocierea prin sudura a semiprofilelor predeformate

4o Prezentai i comentai principalele probleme de alctuire constructiv a grinzilor i cadrelor metalice cu zbrele pretensionate cu tirani. Grinzi cu zabrele Pretensionarea grinzilor cu zabrele metalice se realizeaza aproape n exclusivitate cu tiranti. Alegerea modalitatilor de amplasare a tirantilor si a traseului acestora depind de: * schema geometrica a grinzii; * deschiderea grinzii: * ncarcarile exterioare care actioneaza asupra grinzii. Prin pretensionare se obtine diminuarea sectiunilor barelor si sporirea rigiditatii de ansamblu a grinzii ceea ce permite reducerea gabaritului structural (naltimea grinzii) n raport cu grinzile similare nepretensionate. Exista doua sisteme, principial diferite, de pretensionare a grinzilor cu zabrele: * pretensionare locala; * pretensionare de ansamblu Pretensionarea locala consta n precomprimarea barelor care sub efectul ncarcarilor exterioare au eforturi axiale de ntindere cu valori importante (de regula barele de la talpa inferioara si primele diagonale descendente din vecinatatea reazemelor. Acest sistem de pretensionare nu modifica schema statica a grinzii, numarul barelor care se precomprima fiind stabilit de la caz la caz de inginerul proiectant. Sistemul, care se foloseste cu precadere la grinzi cu zabrele cu deschideri mari si care trebuie sa suporte ncarcari exterioare importante, implica nsa un volum mare de manopera n uzina si/sau la montaj pe santier ceea ce face ca, n multe cazuri, economiile de otel rezultate (care pot ajunge la circa 10% pe ansamblul grinzii) sa fie anulate de costurile manoperei suplimentare.

Pretensionarea de ansamblu consta n dispunerea unui tirant sau a unui sistem de tiranti cu ajutorul carora se introduc n mai multe bare ale grinzii eforturi axiale de sens contrar celor produse de ncarcarile exterioare. Spre exemplu tirantii rectilinii dispusi la talpa inferioara a grinzilor cu talpi paralele modifica numai eforturile din aceste bare si lasa neschimbate eforturile din celelalte bare (talpa superioara, diagonale sau montanti); n cazul grinzilor cu deschideri mari si foarte mari n zona centrala tirantii pot fi dublati.

Alegerea unui traseu poligonal sau curb pentru tiranti permite n afara de reducerea eforturilor de ntindere din talpa inferioara si diminuarea eforturilor din diagonalele panourilor prin care trece tirantul.

Cadre cu zabrele Prin pretensionarea cadrelor se realizeaza n principal reducerea eforturilor din zabrelele grinzii si, n unele situatii, reducerea solicitarilor n fundatii. Exemplificam posibilitatile de pretensionare a cadrelor cu zabrele pentru cazul simplu al cadrului portal cu diferite conditii de alcatuire si de rezemare. Exista doua concepte diferite de pretensionare: Pretensionare de ansamblu

32

i) Cadrele cu grinda dreapta si cu stlpi articulati la baza pot fi pretensionate prin introducerea unui tirant la nivelul de prindere a stlpilor (sub nivelul pardoselii, amplasat ntr-un canal accesibil pentru control). Forta din tirant conduce la reducerea momentelor din grinda si la sporirea momentelor din stlpi datorate ncarcarilor permanente si utile. Procedeul este recomandabil pentru cadre cu naltime mica n raport cu deschiderea ( orientativ cu raportul h/L 0.20-0.25). ii) Cadrele cu grinda frnta si cu stlpi articulati la baza pot fi pretensionate cu tiranti ancorati la nivelul inferior al grinzii sistem care permite reducerea att a momentelor de pe grinda ct si a celor de pe stlpi datorate ncarcarilor de exploatare dar are dezavantajul de a reduce naltimea libera a salii. iii) Cadrele cu talpa inferioara a grinzii drepta si cu stlpi cu sectiune variabila, articulati la baza pot fi pretensionate cu tiranti cu traseu poligonal n interiorul grinzii care continua cu traseu drept pe exteriorul stlpilor (zona ntinsa) pna la fundatii (forta de pretensionare produce momente n grinda si n stlpi de semn invers celor date de ncarcarile exterioare)

Numai pretensionarea grinzii i) Cadrele cu grinda dreapta si cu stlpi ncastrati la baza pot fi pretensionate prin introducerea n naltimea grinzii a unui tirant cu traseu curb ancorat la nodul superior de capat.

ii)

Cadrele cu grinda frnta si cu stlpi ncastrati la baza pot fi pretensionate cu tiranti dispusi sub talpa inferioara a grinzii (cu aceeasi observatie privind reducerea naltimii utile a salii).

Procedeul de pretensionare numai a grinzii conduce la obtinerea unor economii de otel mai mari dect pretensionarea de ansamblu dar nu modifica starea de eforturi din stlpi si din fundatii; n acelasi timp procedeul prezinta si avantajul tehnologic de a executa pretensionarea nainte de montajul grinzii. Pentru pretensionarea cadrelor cu zabrele poate fi aplicat si procedeul deformatiilor impuse la reazeme dar acesta este eficient numai la cadrele care au naltime mica n raport cu deschiderea.

Capitolul VII. STRUCTURI SPAIALE 1o. Plci curbe subiri din beton armat: definiie, funciuni, clasificare dup geometrie, solicitri dominante; Placi curbe subtiri (membrane) - cu rigiditate de incovoiere mica - echilibrul fortelor exterioare se realizeaza numai cu eforturi in planul median al placii Definitie: Element de constructie spatial cu grosimea mult mai mica decat: celelalte doua dimensiuni razele de curbura Functiuni: element portant element de inchidere Criterii de clasificare:

33

 forma suprafetei mediane (definita prin razele de curbura)

in functie de curbura totala(r tot=r1*r2): suprafete eliptice, hiperbolice, parabolice

conturul suprafetei:

2o Descriei principalele tipuri de plci curbe: cupole; plci cilindrice; plci cutate

3o Structuri reticulate din lemn : descriei principalele tipuri de structuri planare (reele de grinzi)

retea de grinzi masive nod cu grinzi perpendiculare, nod cu grinzi pe mai multe directii

retea de grinzi cu zabrele

34

retea de grinzi spatiale

4o Structuri reticulate din lemn : descriei principalele tipuri de structuri spaiale (cilindri i cupole) Cilindrii

Cupole geodezice- icosaedru, element triunghiular de icosaedru, icosaedru format in triunghiuri, calota sferica cu diagonale

5o Structuri reticulate din metal: descriei principalele tipuri de structuri planare (tridimensionale) Dispunerea barelor

35

Sistemul Nodus

Sistemul Unibat

Sistemul Moduspan

36

6o Structuri reticulate din metal: descriei principalele tipuri de structuri spaiale (cilindri i cupole) Structuri cilindrice dispunerea barelor

- acop cu membrana la exterior/ interior Cupole - dispunerea barelor

37

- acop cu membrana la interior/ exterior

38