Sunteți pe pagina 1din 55

Universitatea Politehnica Timioara

Departamentul de Construcii Metalice i Mecanica Construciilor

STRUCTURI METALICE
Curs 2
An IV CCIA

2008-2009

HALE CU STRUCTURA METALICA

HALE CU STRUCTURA METALICA


1. SISTEME CONSTRUCTIVE: ALCATUIRE SI
CONFORMARE
1.1. Forma i alctuirea de ansamblu
1.2. Stlpi, grinzi i noduri
1.3. Contravntuiri orizontale i verticale
1.4. nvelitori i pane
1.5. Perei
1.6. Fundaii
1.7. Rosturi

HALE CU STRUCTURA METALICA


2. MATERIALE
2.1. Materiale pentru elemente structurale
2.1.1. Criterii de alegere
2.1.2. Ductilitatea
2.1.3. Sudabilitatea
2.1.4. Evitarea riscului de rupere fragil
2.1.5. Evitarea riscului de destrmare lamelar
2.2 Materiale pentru mbinri
2.2.1. Materiale de adaos pentru mbinrile sudate
2.2.2. Materiale pentru uruburi
2.3. Materiale pentru elemente nestructurale

HALE CU STRUCTURA METALICA


3. CERINTE GENERALE DE PROIECTARE
3.1. Elemente generale
3.2. Condiii de rezisten i stabilitate
3.3. Condiii de ductilitate
3.4. Condiii de rigiditate
3.5. Condiii de protecie la foc
3.6. Condiii de protecie anticoroziv

HALE CU STRUCTURA METALICA


4. CALCULUL STRUCTURII
4.1. Criterii de proiectare pentru stri limit ultime
4.2. ncrcri i combinaii de ncrcri
4.2.1. ncrcri permanente
4.2.2. Alte ncrcri
4.2.3. Combinaii de ncrcri
4.3. Metode de analiz a structurilor
4.3.1. Elemente generale
4.3.2. Clasificarea seciunilor
4.3.3. Imperfeciuni
4.3.3.1. Imperfeciuni de cadru
4.3.3.2. Imperfeciuni pentru analiza sistemelor de contravntuiri
4.3.3.3. Imperfeciuni de bar
4.3.4. Calculul eforturilor la aciuni statice
4.3.5. Calculul eforturilor la aciuni seismice
4.3.6. Elemente de calcul specifice cadrelor parter
4.4. Calculul elementelor structurale
4.4.1 Grinzi principale si secundare
4.4.2 Stalpi
4.4.3 Contravantuiri
4.4.4 Pane si rigle de perete
4.4.5 Grinzile caii de rulare
4.5. Imbinari
4.5.1 Imbinari grinda-stalp
4.5.1 Imbinari grinda-grinda
4.4.1 Prinderea la baza a stalpilor

HALE CU STRUCTURA METALICA


5. PREVEDERI CONSTRUCTIVE
5.1. Grinzi i pane
5.2. Stlpi
5.3. mbinri grinda-stlp
5.4. mbinri stlp-fundaie
5.5. Contravntuiri
5.6. Elemente de nchidere

1. Sisteme constructive: alcatuire si conformare


Tipuri de hale metalice
Hale metalice grele cu pod rulant
Hale metalice usoare (fara pod rulant sau cu poduri
rulante usoare Q<5-10tf)

Hale metalice grele cu pod rulant

Hale metalice grele cu pod rulant

Hale metalice grele cu pod rulant

Hale metalice usoare

Hale metalice usoare Lindab


Hale standard

Stalpi si grinzi din profile laminate


Stalpi prinsi articulat in fundatii

Deschidere
Inaltime streasina
Travee
Travee optima
Panta acoperis
Panta optima

Hale metalice usoare Lindab


Hale din table sudate

Stalpi si grinzi din table sudate


Stalpi prinsi articulat in fundatii

Deschidere
Inaltime streasina
Travee

Travee optima
Panta acoperis
Panta optima

Hale metalice usoare Lindab


Hale cu grinzi cu zabrele

Grinzi cu zabrele (ex. talpi din profile si diagonale din tevi)


Stalpi cu talpi paralele, prinsi articulat sau incastrat in
fundatii

Deschidere
Inaltime streasina
Travee

Travee optima
Panta acoperis
Panta optima

Hale metalice usoare Lindab


Hale cu pod rulant usor

Grinzi cu zabrele (ex. talpi din profile si diagonale din tevi)


Stalpi cu talpi paralele, prinsi articulat sau incastrat in
fundatii

Hale metalice usoare Lindab


Hale cu alcatuire speciala
In functie de destinatie, se

pot realiza si alte configuratii


structurale:
hale cu stalp central
(dispunerea de stalpi
intermediari conduce la
costuri mai reduse)
Hale cu corp central mai
inalt pentru cladiri de
birouri, spatii culturale,
invatamant
Hale cu copertine
Hale cu mezanin
(planseu intermediar)

Hale metalice usoare Lindab

Hale metalice usoare Astron

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Cadru curent: grinda


Cadru curent: stalp
Contravantuiri
Pane
Rigle perete
Panou acoperis
Panou perete
Termoizolatie
Streasina
Trapa aerisire
Aerisire
Poarta acces
Usa
Fereastra
Luminator
Copertina
Parapet
Grinda rulare
Pod rulant
Mezanin

Sisteme constructive Astron


Structura principala elementele structurale care
transmit incarcarile la fundatii
Cadre intermediare
Cadre de fronton
Contravantuiri
Console pod rulant (daca exista)
Pod rulant (daca exista)
Grinzi planseu intermediar (daca exista)

Sisteme constructive Astron


Tipuri de alcatuiri structurale
Tip cladire
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi vutati
Hale cu stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi vutati
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape + anexa
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis
intr-o apa, stalpi cu talpi
paralele
Hale fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi cu talpi
paralele
Hale cu deschidere
mare, fara stalpi
intermediari, acoperis in
doua ape, stalpi vutati
Sali sport (tenis), fara
stalpi intermediari,
acoperis in doua ape sau
poligonal, stalpi cu talpi
paralele

latime

panta

[m]

[%]

inaltime
streasina
[m]

travee
[m]

Sisteme constructive Astron


Structura secundara elementele care sustin acoperisul si
peretii si transmit incarcarile la sistemul principal
Pane
Rigle perete
continui
simplu rezemate

Sisteme constructive Astron


Invelitoare panouri metalice prinse de pane si rigle perete
cu ajutorul suruburilor autofiletante
panouri
suruburi autofiletante

Sisteme constructive Astron


Pod rulant usor + grinzi de rulare
Capacitate maxima pod: 15 tone
Deschidere maxima pod: 25 m

Sisteme constructive Astron

Mezanin (planseu intermediar)


Rol:

Au un rol important in cadrul cladirilor de tip hala industriala.


Maresc suprafata utila (ex. depozitare)
Reduc pretul investitiei prin reducerea suprafetei construite
Pot ajuta la imbunatatirea fluxurile tehnologice

Tipuri de sisteme
Sisteme prefabricate
INODEK - Slim floor: grinzi metalice si corpuri cu goluri sau panouri

prefabricate din beton


MONODEK - Grinzi metalice si corpuri cu goluri sau panouri
prefabricate din beton

Sisteme monolit
MULTIDEK - Grinzi metalice si placa beton monolit
COMDEK - Grinzi metalice + elemente prebricate beton sau metal

+ suprabetonare

Sisteme constructive Astron

CALCULUL STRUCTURII
Proiectarea structurilor se face pentru urmtoarele
situaii:
situaia permanent, care corespunde condiiilor normale
de utilizare a structurii din aciunile permanente i variabile;
situaia tranzitorie corespunztoare timpului cnd structura
se afl n execuie;
situaii accidentale corespunztoare solicitrilor ce provin
din aciunile excepionale.

Strile limit de proiectare sunt:


strile limit ultime SLU
stri limit de serviciu (exploatare) SLS

Cerintele de proiectare in raport cu o stare limita


trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta
partiali

Stari limita
Stari limita ultime
Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a
sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime.
Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare
deosebita trebuie deasemenea clasificate ca stari limita
ultime.
Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo
unde pot fi relevante pentru siguranta structurii:
pierderea echilibrului structurii sau a unei parti a acesteia,
considerate ca un corp rigid;
cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii sau a
oricarei parti a acesteia intr-un mecanism;
pierderea stabilitatii structurii sau a oricarei parti a acesteia,
incluzand reazemele si fundatiile;
cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp.

Stari limita
Stari limita de serviciu
Starile limita ce iau in considerare:
functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii
normale de exploatare
confortul oamenilor/ocupantilor constructiei
limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii.

Actiuni
Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel:
Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni directe precum
greutatea proprie a constructiei, a echipamentelor fixate pe
constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului,
tasarilor diferentiate si precomprimarii;
Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si
acoperisurile cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului,
impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente
si altele;
Actiuni accidentale (A), de exemplu cutremurul, exploziile,
impactul vehiculelor.

Actiunile sunt clasificate si dupa natura raspunsului


structural:
actiuni statice
actiuni dinamice.

Actiuni
Actiuni permanente (G)
Greutatea proprie: Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea
1-1: Aciuni generale- Greuti specifice, greuti proprii,
ncrcri utile pentru cldiri (SR EN 1991-1-1)

Actiuni variabile (Q)


Incarcari utile pentru cladiri: Eurocod 1: Aciuni asupra
structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale- Greuti specifice,
greuti proprii, ncrcri utile pentru cldiri
Actiunea zapezii: Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea
1-3: Aciuni generale. ncrcri date de zpad (SR EN 1991-13)
Actiunea vantului: Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni
asupra constructiilor. Actiunea vntului, indicativ NP-082-04

Actiuni
Actiuni accidentale (A)
Actiunea seismica: Cod de proiectare seismica, Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 -1/2006

Combinarea actiunilor
Stari limita ultime
Verificari de rezistenta
Verificari de echilibru static

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea


structurilor la stari limita ultime:

In relatia anterioara simbolul +" inseamna in combinatie cu" sau efectul


combinat al
Gk,i este efectul pe structura al actiunii permanente i, luata cu valoarea sa
caracteristica.
Qk,i - efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa
caracteristica;
Qk,1 - efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea
predominanta variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;
0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale
actiunilor (i=2,3...m) luate cu valorile lor caracteristice, avand
0,i = 0,7
valoarea:

Combinarea actiunilor
0,i = 0,7
cu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind
materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde:
0,i = 1,0.
In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime se
scrie dupa cum urmeaza:

unde:
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde
intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR= 100
ani in P100-2005);
2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii
variabile Qi, avand valorile recomandate in tabelul 1;
I - coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din
tabelul 2 in functie de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1.

Combinarea actiunilor
Tabelul 1: Coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile
ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii

Tabelul 2: Coeficient de importanta a constructiei

Combinarea actiunilor
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea
structurilor la stari limita de serviciu:

1,1 este coeficientul pentru determinarea valorii frecvente a actiunii


variabile Q1, avand valorile recomandate in Tabelul 3.
Tabelul 3: Coeficientii pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile
Q1, ca fractiune din valoarea sa caracteristica

Exemplu
Hala parter cu doua deschideri si pod rulant
Evaluarea incarcarilor
ncrcarea din greutatea proprie (ncrcarea permanenta)

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni


Evaluarea ncrcrii normate distribuite din vnt (conform NP-082-04)
Presiunea vntului la inaltimea z deasupra terenului, pe suprafeele rigide exterioare sau
interioare ale structurii se determina cu relaia:
w(z) = qref Ce(z) cp
unde:
qref este presiunea de referina a vntului (pentru localitatea Iasi, valoarea este de
0.7kN/mp, in conformitate cu Anexa A/ NP-082-04)
Ce(z) factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului
Ce (z) = Cg (z) Cr (z)
Cg(z) = 1+g[2I(z)]
I(z)=0.5/2.5ln(z/z0)
Cr (z) = kr2(z0) (ln z/z0)2
cp coeficient aerodinamic de presiune (cpe,10 in conformitate cu capitolul 12 din NP-08204)
Coeficientul de calcul al ncrcrii in conformitate cu CR 0-2005 este 1,50 pentru starea
limita ultim de rezisten si stabilitate, respectiv 1,00 pentru starea limita de serviciu.

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni


Evaluarea aciunii seismice (conform P100-1/2006)
Pentru zona oraului Iasi, valoarea de varf a acceleraiei terenului este ag=0.20g iar
perioada de colt Tc a spectrului de rspuns este 0.7s.
Spectrul normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii pentru componentele orizontale
ale miscarii terenului, in zonele caracterizate de perioada de colt 0.7 s este dat in figura.
Spectrul de proiectare pentru acceleraii Sd(T), exprimat in m/s2, este un spectru de
rspuns inelastic care se obine cu relaiile:

q
0 < T TB
Sd ( T ) ag 1
T
TB

(T )
T > TB
ag
.
q
unde q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic n
rspuns inelastic), cu valori n funcie de tipul structurii i capacitatea acesteia de disipare a
energiei. Avand in vedere ca structura este disipativa, factorul q s-a considerat cu valoarea 5.
Clasa de importanta si de expunere la cutremur este III. Valoarea factorului de importanta
este I=1.0. Masele structurii s-au considerat concentrate in noduri.

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni

Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de


control (col), TC a spectrului de raspuns

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori


de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare
ag pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurent IMR = 100 ani

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni


Spectre normalizate de rspuns elastic pentru acceleraii pentru
componentele orizontale ale miscarii terenului
3.5

3.5

=2.75

=2.75

3
4.4/T

2.5

2.5

2.75/T

2
8.8/T

1.5

1.5
8.25/T

0.5

0.5
T C =1.6s

T B =0.16

0.5

T D =2

1.5
2
2.5
Perioada T , s

T B =0.1

T C =1.0s

T D =3

0
3

3.5

0.5

1.5
2
2.5
Perioada T , s

4.5

3.5

3.5

=2.75

3.5

2.5

=3

2.1/T

2.5
1.925/T

1.5

2
5.775/T

1.5

6.3/T

0.5

T B =0.07 T C =0.7s

0
0

0.5

T D =3

1.5
2
2.5
Perioada T , s

T C =0.7s

0.5
3.5

T D =3

T B =0.07s

0
0

0.5

1.5
2
2.5
Perioada T , s

3.5

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant actiuni


Gruparea ncrcrilor (n conformitate cu CR 0-2005)
In analiza statica s-au considerat urmtoarele aciuni:
PERMANENTA PERETE
PERMANENTA ACOPERIS
ZAPADA UNIFORMA
VANT X
VANT Y
POD
SEISM
Pentru analiza statica si dinamica s-au avut in vedere
urmtoarele grupri de ncrcri:

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant gruparea incarcarilor

Gruparea fundamentala

Starea limita ultima

Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la starea limita ultima s-a fcut pe baza relaiei:

j 1

i 2

1.35 Gk , j 1.5Qk ,1 Qk ,i
unde:

Gk,j este efectul pe structura al aciunii permanente j, luata cu valoarea sa


caracteristica;

Qk,i este efectul pe structura al aciunii variabile i, luata cu valoarea sa


caracteristica;

Qk,1 este efectul pe structura al aciunii variabile care are ponderea


predominanta intre aciunile variabile, luata cu valoarea sa caracteristica;

0,i este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale aciunilor


variabile i, luate cu valorile caracteristice (0.70 pentru aciunile considerate).

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant gruparea incarcarilor


Starea limita de serviciu
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurii la
starea limita ultima s-a fcut pe baza relaiei:
n

j 1

i 2

Gk , j Qk ,1 0,i Qk ,i
Gruparea speciala

Starea limita ultima


n

j 1

i2

Gk , j I AE ,k 2,i Qk ,i
unde:

AE,k este valoarea caracteristica a aciunii seismice


0,i este un coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a aciunii variabile Qi, avnd
valoarea 0.4 pentru aciuni din zpada.

In cazul verificrii la starea limita de serviciu aferenta gruprii speciale (SLS


GS), spectrul de calcul este redus prin intermediul factorului n = 0.4, pentru
a tine seama de intervalul de recuren al aciunii seismice asociat
verificrilor pentru SLS.

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant gruparea incarcarilor

Starea limita ultima, GF

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant gruparea incarcarilor

Starea limita de serviciu, GF

Hala parter cu doua deschideri si pod rulant gruparea incarcarilor

Starea limita ultima, GS

Starea limita de serviciu, GS