Sunteți pe pagina 1din 62

1)Hale industriale , generalitati DEFINITIE HALA INDUSTRIALA = CLADIRE CE ADAPOSTESTE PROCESE TEHNOLOGICE CLASIFICARI FUNCTIE DE MATERIALELE UTILIZATE: - HALE

METALICE - HALE DIN BETON - HALE MIXTE - HALE DIN ZIDARIE FUNCTIE DE REGIMUL DE INALTIME: - HALE PARTER - HALE ETAJATE FUNCTIE DE NUMARUL DESCHIDERILOR: - HALE CU 1 DESCHIDERE - HALE CU MAI MULTE DESCHIDERI - egale - diferite FUNCTIE DE MARIMEA DESCHIDERII: - HALE UZUALE L<18 (24) m - HALE CU DECHIDERE MARE: L>24 m FUNCTIE DE PROCESELE TEHNOLOGICE ADAPOSTITE: - HALE CU POD RULANT - HALE FARA POD RULANT

ALCATUIREA DE ANSAMBLU A HALELOR A. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE FIECARE CADRU CADRU PLAN CONSTITUIE UN SISTEM GEOMETRIC INDEFORMABIL IN PLANUL LUI - INDEFORMABILITATEA GEOMETRICA IN DIRECTIE LONGITUDINALA SE

REALIZEAZA PRINTR-UN SISTEM DE CONTRAVANTUIRI SI/SAU PRIN ELEMENTELE DE INCHIDERE

B. STRUCTURI CU CADRE TRANSVERSALE SI LONGITUDINALE

C. STRUCTURI CU STALPI PENDULARI TOATE LEGATURILE DINTRE STALPI SI RIGLE, PRECUM SI CELE DINTRE STALPI SI FUNDATIE SUNT ARTICULATE - INDEFORMABILITATEA GEOMETRICA A ANSAMBLULUI SPATIAL POATE FI ASIGURATA NUMAI PRIN INTRODUCEREA UNUI SISTEM DE CONTRAVANTUIRI SI/SAU PRIN ELEMENETELE DE INCHIDERE

ROSTURILE HALELOR - datorita dimensiunilor in plan foarte mari, apare necesara fragmentarea, respectiv separarea in plan a constructiei - practic se intrerup toate elementele de constructie Cauze: - variatiile de temperatura rosturi de dilatatie - depind de asezarea structurii (in aer liber sau adapostita) - daca hala este incalzita sau nu - conditiile seismice rosturi seismice (functie de zona seismica) - rosturi de tasare - depind de terenul de fundare - legarea cu alte constructii vecine

2)CERINTE GENERALE DE PROIECTARE

A. CONDITII DE REZISTENTA SI STABILITATE - ELEMENTELE SI IMBINARILE LOR VOR FI DIMENSIONATE SI VERIFICATE B. CONDITII DE DUCTILITATE - PENTRU A REALIZA O DISIPARE DE ENERGIE SEISMICA SE URMARESTE ALCATUIREA STRUCTURII ASTFEL INCAT EA SA CONDUCA LA FORMAREA UNUI MECANISM FAVORABIL, COMPUS DIN ZONE PLASTICE SI ELASTICE - MECANISMELE DE CEDARE PLASTICA SE CARACTERIZEAZA PRIN FORMAREA DE ARTICULATII PLASTICE: * LA BAZA STALPILOR STALPI INCASTRATI IN FUNDATIE * LA PARTEA SUPERIOARA A STALPILOR PRINDERI RIGIDE STALP RIGLE

- ARTICULATIILE PLASTICE TREBUIE SA SE FORMEZE IN ZONELE ADIACENTE NODURILOR DE CADRU SAU BAZELE STALPILOR - NU SE ADMITE FORMAREA DE ARTICULATII PLASTICE IN IMBINARILE GRINDASTALP SAU ELEMENTELE DE PRINDERE A STALPILOR IN FUNDATII C. CONDITII DE RIGIDITATE - DEPLASARILE STRUCTURII SI ALE ELEMENTELOR COMPONENTE VOR RESPECTA CONDITIILE DE LIMITARE A DEPLASARILOR D. CONDITII DE PROTECTIE LA FOC SI PROTECTIE ANTICOROZIVA

Ex. : o cladire industriala parter ( 50 x 100 m) in Olanda - nu are nici o restrictie referitoare la rezistenta la foc in Franta - cerinta este de 30 min, in Romania - cerinta este 90 min ACTIUNI ASUPRA HALELOR METALICE I. INCARCARI PERMANENTE (P) - GREUTATEA PROPRIE A INVELITORII SI A PERETILOR SE POATE LUA DUPA DATELE OFERITE DE PRODUCATOR - GREUTATEA PROPRIE A PANELOR, RIGLELOR SI STALPILOR SE POATE LUA DIN CATALOAGELE DE PROFILE, SAU SE POATE CALCULA - SUNT RELATIV MICI (20-30 KG/MP) II. INCARCARI CVASIPERMANENTE (C) - GREUTATEA PROPRIE A INSTALATIILOR SUSTINUTE DE SARPANTA ACOPERISULUI - GREUTATEA PROPRIE A INSTALATIILOR SI/SAU UTILAJELOR CU POZITIE FIXA SI LEGATE DE STRUCTURA - GREUTATEA DEPUNERILOR DE PRAF INDUSTRIAL - ALTE INCARCARI Greutatea elementelor de structura metalica realizate din S235, S355, S420 (S460) poate fi adoptata intr-o apreciere generala conform datelor din tabelul urmator (tinand cont de tipul podului rulant). In halele industriale pot circula poduri rulante sau poduri suspendate. Podul rulant se deplaseaza pe sine de rulare, asezate pe grinzi de rulare rezemate pe stalpii structurii halelor sau ai unor estacade. Podul rulant suspendat se deplaseaza pe cai suspendate de elementele structurii de rezistenta a planseului sau acoperisului incaperii in care functioneaza. Actiunile podurilor rulante se exercita sub forma de forte verticale si orizontale, astfel: - forte verticale (transmise prin presiunea verticala exercitata

de rotile podului rulant asupra sinelor de rulare) - forte orizontale (transmise de roti aplicate la fata superioara a sinelor de rulare, fie in lungul, fie transversal sinei) Cele mai importante actiuni climatice sunt: - actiunea zapezii - actiunea vantului Actiuni seismice Fortele de inertie care se dezvolta pe parcursul unui cutremur sunt dependente pe de o parte de natura miscarii seismice (care se poate exprima functie de acceleratie, viteza, timp si directie) si pe de alta parte functie de raspunsul structurii (functie de proprietatile elastice, distributia maselor, proprietati de amortizare).

3)Ansamblu caii de rulare Grinzile cailor de rulare, denumite si grinzi de rulare, se alcatuiesc de regula cu sectiune plina, de forma dublu T. Unele grinzi cu deschidere mare care sustin poduri rulante cu capacitate mare de ridicare, se proiecteaza cu doi pereti tip cheson

In majoritatea cazurilor se foloseste solutia cu grinzi continue din otel S420 sau S460, care prezinta urmatoarele avantaje: - sectiuni mai mici consum mai redus de material;

- rigiditate sporita si sageti mai mici; - prinderi de stalpi relativ simple; - comportare buna pentru grinda si sina. Folosirea grinzilor simplu rezemate este indicata in urmatoarele cazuri: - terenul de fundare este slab si se pot produce tasari importante ale stalpilor; - diferenta intre deschiderile grinzilor alaturate este foarte mare.

Actiuni datorate podului rulant:

- verticale sub roata caruciorului; sunt preluate de grinda de rulare si sunt transmise stalpilor - orizontale transversale datorate franarea caruciorului sunt preluate de grinda de franare - orizontale longitudinale cauzate de franarea podului sunt preluate de portalul de franare

3. 2. GRINDA DE RULARE Este elemenetul principal de rezistenta al ansablului caii de rulare. Preia urmatoarele incarcari: - incarcarile verticale din podul rulant - pondere mare - incarcarile permenente (greutate proprie) - pondere <5% - incarcari utile pe platforma (daca exista) - pondere <5%

VERIFICAREA GRINZII DE RULARE: S L R si S (starea limita de rezistenta si stabilitate) - grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea a 2 poduri rulante (efect dinamic, valori de calcul) S L D (starea limita de deformatii)

- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea a 2 poduri rulante (valori normate) S L O (starea limita de oboseala)

- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea unui singur pod rulant (valori normate)

In urma efectuarii calculelor statice (linii de influenta infasuratoarea) se obtin valorile Mx, Qx (din sarcinile verticale), My, Qy (din sarcinile orizontale)

4).Grinda de franare : alcatuire , incarcari In mod obisnuit structura de rezistenta a halelor se concepe rigida in sens transversal. Datorita legaturilor articulate ale stalpilor in sens longitudinal este nevoie de prevederea unui elelement suplimentar (PORTAL) pentru prealuarea incarcarilor orizontale si transmiterea lor fundatiilor. PORTAL=contravantuiri verticale ale stalpilor asezate in plan normal pe planul cadrului principal. Fortele preluate sunt: - presiunea dinamica a vantului din fronton (portal de vant); (portal de vant) - fortele de franare longitudinale ale podurilor rulante (portal de franere) - forte provenite din izbirea podului de tampoane Pozitionarea portalelor: - obisnuit se dispun la capetele halelor (hale fara pod rulant); - la halele cu pod rulant pentru a nu impiedica deformatiile longitudinale se dispun la mijloncul lungimii (lungime relativ redusa) sau la treimi (pentru lungimi mari)

Alcatuirea portalelor: portale inferioare = partea inferioara (principale): - dispuse sub grinda de rulare portale superioare = partea superioara (de vant): - dispuse deasupra grinzii de rulare Alcatuirea depinde de marimea fortelor pe care le transmit, de rigiditatea pe care trebuie sa o asigure structurii in lungul ei, de natura terenului de fundare etc.

1- portalul inferior inglobeaza in structura lui si grinda de rulare 2, 3 portal independent de grinda de rulare 4 cadru rigid Se recomanda alcatuirea portalului din elemente proprii pentru a nu introduce in grinda eforturi suplimentare

Ansamblul rezultat este rigid si astfel poate prelua si transmite fundatiilor fortele orizontale longitudinale

5)Verificarea ansamblui grinda de rulare S L R si S (starea limita de rezistenta si stabilitate) - grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea a 2 poduri rulante (efect dinamic, valori de calcul) S L D (starea limita de deformatii) - grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea a 2 poduri rulante (valori normate) S L O (starea limita de oboseala) - grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea unui singur pod rulant (valori normate) In urma efectuarii calculelor statice (linii de influenta infasuratoarea) se obtin valorile Mx, Qx (din sarcinile verticale), My, Qy (din sarcinile orizontale) 3.2.1. VERIFICAREA GRINZII DE RULARE la SLR

Punctul 1

Punctul 2

Punctul 3 (apartine numai grinzii de rulare)

Punctul 4 (idem pct. 3 dar fara sigma local)

Punctul 5 (apartine grinzii de franare si grinzii secundare)

Punctul 5 (apartine grinzii de franare si grinzii secundare daca exista si platforma de circulatie

6. VERIFICAREA LA STABILITATE LOCALA (VOALARE), tiputi de rigidizari Fenomenul de voalare poate sa aiba loc: - In domeniul elastic (fenomen reversibil) - In domeniul plastic (fenomen ireversibil) Depinde de: - Supletea peretilor; - Modul de fixare pe contur; Tipul de solicitare (compresiune, forfecare, incovoiere

Reducerea riscului de voalare se poate face prin: - Reducerea supletii peretilor prin marirea grosimii (produsele laminate sunt concepute astfel incat nu sunt necesare masuri de stabilizare) - Nervuri de rigidizare a peretilor: - NTL nervuri transversale lungi; - NTL+NL (nervuri longitudinale); - NTL+NL+NTS (nervuri transversale scurte) Functie de marimea solicitarilor putem avea in zona reazemelor nervuri mai dese si in camp nervuri mai rare. Pentru reazemele intermediare nervurile se dispun la partea inferioara:

Calculul se face simplificat pe diagrama infasuratoare a momentului incovoietor si pe forta taietoare (pe panou)

7.Hale industriale. Alcatuire acoperis. Tipuri de invelitori STRUCTURA DE REZISTENTA A ACOPERISULUI se compune din: INVELITOARE PANE GRINZI PRINCIPALE SISTEME DE CONTRAVANTUIRI Pe grinzile principale pot fi asezate si alte elemente: - luminatoare; - ventilatoare; - deflectoare. Elementele acoperisului sunt legate intre ele prin contravantuiri si legaturi care asigura stabilitatea si rigiditatea structurii in ansamblul ei, realizand astfel o conlucrare spatiala a intregului ansamblu. Invelitoarea este in general de doua tipuri: - cu izolatie termica: - panouri speciale tip sandwich alcatuite din doua foi metalice profilate intre care se gaseste un strat izolator (polistiren, poliuretan, vata min.) - fara izolatie termica: - panouri de tabla cutata; - panouri de tabla ondulata

Calculul invelitorii se face pe schema statica de grinda simplu rezemata sau grinda continua pe mai multe pane. Imbinarea dintre invelitoare si pana se face folosind nituri impuscate, suruburi obisnuite sau autofiletante, cirlige, agrafe etc.

8. Pane de acoperis. Generalitati,alcatuire,calcul Panele au rolul de a prelua greutatea invelitorii si incarcarile de pe acesta (zapada, praf, vant) si de a le transmite fermelor sau riglelor cadrelor pe care descarca. Se realizeaza din: - profile laminate dublu T sau U (in cazul invelitorilor usoare si cand deschiderea nu depaseste 7,50 9,00m) - grinzi cu zabrele (deschideri de <1215 m)

Asezare: - la distante egale daca riglele cadrelor sunt gr cu inima plina; - in nodurile fermelor daca riglele sunt grinzi cu zabrele; - pe distanta intre noduri pentru invelitori grele care necesita pane dispuse mai des. Panele se aseaza: - normal fata de invelitoare (perpendicular pe rigla) pane cu sectiune plina; - vertical pane grinzi cu zabrele;

Deschiderea = distanta dintre axele fermelor sau riglele cadrelor; Functie de dispunerea lor, componentele incarcarii dupa axele principale de inertie vor fi:

Cele doua componente sunt preluate de: - px - de pana; - py de: - de pana; - invelitoare (cazul invelitorilor suficient de rigide si carora li se poate asigura o continuitate buna pe toata suprafata inclinata) - contravantuiri longitudinale (dispuse intre pana de streasina si prima pana Functie de schema statica: - pane cu inima plina simplu rezemate: - lungimea egala cu traveea; - reactiuni egale in punctele de rezemare pe ferma; - montaj relativ usor. - pane cu inima plina continue: - mai economice din p.de v. al consumului de material; - reactiunile nu sunt egale dar in calcul se considera egale cu valoarea de la panele simplu rezemate; - pane cu contrafise: - suplimentar apar in fiecare deschidere doua contrafise comprimate dispuse intre talpa inferioara a riglelor cadrului si talpa inferioara a panelor - au rolul de a fixa talpile comprimate (inferioare sau superioare) ale fermelor sau riglelor cadrului; - reduc deschiderea panelor; - pane cu zabrele: - se utilizeaza la travei mari (1218m); - se realizeaza ca grinzi simplu rezemate. VERIFICAREA SECTIUNII: - verificarea de rezistenta la incovoiere oblica - pentru a reduce My se poate adopta solutia legarii panelor intre ele dupa planul invelitorii cu ajutorul tirantilor, dispusi la jumatatea sau treimea traveii

- daca componenta py este preluata de invelitoare verificarea se face numai in momentul Mx.

- pana cu zabrele are talpa superioara solicitata la forta axiala de compresiune si la moment incovoietor rezultat prin incarcarea pe distanta intre doua noduri verificare se face ca pentru o bara supusa la compresiune cu incovoiere (verificare de sectiune si verificare de element Din conditia de deformabilitate sageata maxima trebuie sa fie mai mica de l/200.

9.Structura de rezistenta acoperis, grinda principal , generalitati . alcatuire desene Functie de deschidere si solicitari se pot realiza in varianta: - grinzi cu zabrele; - grinzi cu inima plina. GRINZI CU ZABRELE Alcatuire: - nodurile se aseaza in general la distante cuprinse intre 2,503 m; - in cazul deschiderilor mari (L>24 m) se prevad contrasageti ale talpilor inferioare; - datorita gabaritelor maxime de transport se realizeaza in general din doua tronsoane nesimetrice imbinate pe santier solosind sudura sau SIRP

Grinzi cu zabrele exemple de alcatuire si detalii

GRINZI PRINCIPALE CU INIMA PLINA Pot deveni rationale si competitive atunci cand se proiecteaza continue, din oteluri cu caracteristici superioare si cu inimi suple. Cand nu este posibila realizarea de grinzi continue se pot utiliza grinzi cu tirant.

Calculul grinzilor continue se poate face tinand seama de dezvoltarea articulatiilor plastice, dar in acest caz este necesar ca supletea inimilor si a talpilor sa ramana in limite mai reduse. Daca se folosesc grinzi cu inimi cu suplete mare calculul se face in domeniul elastic.

10)Grinda cu zabrele, Imbinari de atelier si de santier

Innadirea fermelor cu talpi: a, b) de corniere; c) cheson sudura; d) SIRP

Innadirea fermelor cu talpi in

11.Grinda cu zabrele , Prindere articulate , incastrata pe stalp

CALCULUL STATIC pe schema statica: - grinda cu zabrele prinsa articulat de stalp - grinda cu zabrele prinsa rigid de stalp

Prindere articulate

Innadirea fermelor cu talpi in T

Barele se verifica la forta axiala si moment incovoietor Pentru prinderea articulata transmiterea fortelor se face cu placute de centrare si prin blocaje care se sudeaza dupa centrarea fermei. In cazul prinderii rigide prima diagonala se realizeaza de regula ascendenta. Momentele de pe reazem se transmit sub forma unui cuplu de forte iar forta axiala N se poate considera ca se transmite numai la talpa inferioara acolo unde se transmite si reactiunea verticala R.

Particularitati ale calcul static: - la calcul static trebuie sa se ia in considerare si unele solicitari suplimentare introduse de legatura cu stalpii halei; - la ferme legate articulat de stalpi fortele orizontale se transmit de la ferma la stalp cu o excentricitate corespunzatoare inaltimii guseului de reazem (rezulta necesitatea unei inaltimi a guseului cat mai redusa)

12.Contravantuirile halelor industriale.Tipuri,generalitati,alcatuire CONTRAVANTUIRILE SI LEGATURILE IN PLANUL SARPANTEI Se dispun pentru asigurarea stabilitatii si rigiditatii sarpantei si a constructiei. Sunt de trei feluri: - contravantuiri orizontale transversale (COT); - contravantuiri orizontale longitudinale (COL); - contravantuiri verticale (CV).

CONTRAVANTUIRI ORIZONTALE TRANSVERSALE (COT) Se prevad in mod obisnuit in traveele finale ale halelor. (daca exista rosturi de dialatare in traveele alaturate) Daca lungimea halei este mare se prevad COT intermediare. Alcatuire: Se dispun in mod obisnuit la nivelul talpii superioare a fermelor. Sub forma unor grinzi cu zabrele: - talpa contravantuirii = talpa superiora a grinzii principale - montantii = panele - diagonalele - elemente proprii Daca distanta dintre ferme este mare se dispune la mijlocul traveii o talpa proprie (la nivelul inferior al panelor si suspendata de acestea)

CONTRAVANTUIRI ORIZONTALE LONGITUDINALE (COL) Alcatuire: Sub forma unor grinzi cu zabrele: - talpa = pana de streasina si prima pana - montantii - elemente proprii - diagonalele - elemente proprii

In cazul cand scheletul peretilor longitudinali are stalpi intermediari, o parte din incarcarea data de vant peretelui poate fi transmisa in nodurile contravantuirilor longitudinale. CONTRAVANTUIRI VERTICALE Se dispun cu scopul de a mentine grinda principala in plan vertical (transmit fortele la COT). In mod uzual se dispun in acceasi deschidere cu COT.

14. Cadru transversal. Scheme de incarcari pt cadre cu pod rulant La halele cu pod rulant, din actiunea podului rezulta cadre incarcate neuniform: calcul considerand cadru plan independent calcul considerand cadru plan cu conlucrare

Pe schema statica considerata se pun incarcarile combinatii diagrama de eforturi in cele 4 sectiuni caracteristice CADRU CU CONLUCRARE La halele obisnuite exista in planul acoperisului un sistem de contravantuiri exista o conlucrare forta din actiunea podului rulant se poate distribui la mai multe cadre transversale (35)
PN AE

A UXTCN A N IR PAUAORU I .NEISAORV T IINLNLCP ISL T AU E U ( UEREZEETLEAA NSCEA FC DSIB) A U

Stalpul la varf are deplasare mare


BXTCN AATIR PAUAORU I .EISAOT VN IINLNLCP ISL R U E U ( EREZEETLEAA SCEA FC DSIB) A U
CL O C V

CT O L PN AE

mai mica
CLN UEEOAM .PAS DBTNRA E T ( AA FITIGA PAOIZN L SIBIN RIDINLNROT ) IN A

Stalpul la varf are deplasare datorita conlucrarii cadrelor

COL

CV

COT L PANE

Se defineste grad de conlucrare raportul dintre rigiditatea cadrului cu contravantuiri si rigiditatea cadrului simplu. Calculul se face similar cu calculul grinzilor pe mediu elastic. Pentru grinda cu zabrele cadre se considera reazeme deplasabile Grinda infinit rigida Grinda deformabila transversale deplasare constanta (planseu de BA) reactiunile se distrubuie mai multor cadre

P5

P5
1 5 25 35 45 55 65 7 5 85 95

15.Hale industriale.Portale de vant si de franare PORTAL=contravantuiri verticale ale stalpilor asezate in plan normal pe planul cadrului principal Fortele preluate sunt: - presiunea dinamica a vantului din fronton (portal de vant); (portal de vant) - fortele de franare longitudinale ale podurilor rulante (portal de franere) - forte provenite din izbirea podului de tampoane. Pozitionarea portalelor: - obisnuit se dispun la capetele halelor (hale fara pod rulant); - la halele cu pod rulant pentru a nu impiedica deformatiile longitudinale se dispun la mijloncul lungimii (lungime relativ redusa) sau la treimi (pentru lungimi mari)

Alcatuirea portalelor: portale inferioare = partea inferioara (principale): - dispuse sub grinda de rulare portale superioare = partea superioara (de vant): - dispuse deasupra grinzii de rulare

Alcatuirea depinde de marimea fortelor pe care le transmit, de rigiditatea pe care trebuie sa o asigure structurii in lungul ei, de natura terenului de fundare etc.

1- portalul inferior inglobeaza in structura lui si grinda de rulare 2, 3 portal independent de grinda de rulare 4 cadru rigid Se recomanda alcatuirea portalului din elemente proprii pentru a nu introduce in grinda eforturi suplimentare

Ansamblul rezultat este rigid si astfel poate prelua si transmite fundatiilor fortele orizontale longitudinale

16. Stalpii halelor industriale.Treapta stalpului TREAPTA STALPILOR - de regula partea superioara este prinsa de partea inferioara, care este mai rigida - se recomanda dimensionarea sa se faca la efortul capabil al elementelor

Eforturile de dimensionare se pot obtine in doua variante: - pe baza unui calcul static - dimensionarea la efortul capabil al elementelor(recomandat) TRANSMITEREA

INCARCARILOR TEHNOLOGICE(DIN PODUL RULANT)

TREAPTA STALPULUI - CALCUL - de regula partea superioara este prinsa de partea inferioara; - calculul in mai multe etape:

17)Stalpii halelor industriale.Goluri in stalpi La stalpii halelor golurile se pot executa pentru: - circulatie (dimensiuni mari) - tehnoloice (dimensiuni mici) Functie de marimea golului se impune efectuarea de verificari de rezistenta si ulterior adoptarea unor masuri de conslidare in zona respectiva. 1. Goluri de dimensiuni mici Se executa functie de particularitatile tehnologice din int. halei. Pot avea forme rotunde, dreptunghiulare etc. In general, pentru consolidare, se adopta masuri constructive astfel incat aria neta a sectiunii in zona golului sa fie egala cu aria neta in afara golului: - se bordeaza golul cu o talpa suplimentara; - se ingroasa inima prin sudarea unei piese suplimentare.

2. Goluri de dimensiuni mari Dimensiunea mare rezulta in general pentru realizarea circulatiei de la nivelul podului rulant sau pentru trecerea conductelor cu diametru mare. Datorita slabirilor mari ale sectiunii inimii se impune efectuarea unor verificari suplimentare.

Se verifica sectiunea in zona golului si se adopta masuri de consolidare (bordarea golului, ingrosarea inimii). Calculul se face similar cu al unui cadru cu solicitarile N, M, T actionand la mijlocul riglei. Se obtin solicitarile aferente unei ramuri (N, M, T) si se verifica similar cu sectiunile cu inima plina:

18)Rezervoare metalice , generalitati , imbinari clasificari , Rezervoarele sunt construcii speciale pentru depozitarea lichidelor i gazelor (produse petroliere, produse chimice, ap, gaze naturale, etc.) la presiuni joase sau ridicate. Se ncadreaz n categoria construciilor din tabl, care sunt catalogate n funcie de destinaie astfel: Rezervoare Buncre Silozuri Conducte de diametru mare Recipiente speciale n industria chimic, petrochimic Cuptoare rotative n industria cimentului i aluminei Carcasele furnalelor i recuperatoarelor de cldur Condiiile de exploatare ale rezervoarelor sunt foarte diferite: Temperaturi: Sczute Normale Ridicate. Presiune: Suciune Normal Ridicat. Agresivitatea materialelor foarte diferit. Tipul solicitrilor Statice Dinamice. Forma pereilor Curbi Plani.

Tabla de oel folosit la confecionarea pereilor trebuie s aib caracteristici diferite n funcie de destinaia rezervoarelor n ceea ce privete oelul folosit la confecionarea ei (oeluri rezistente la temperaturi coborte sau ridicate, cu granulaie fin, cu rezisten mare la diferite solicitri, etc.), precum i grosimea adaptat formei i ncrcrilor la care sunt supui pereii rezervoarelor respective. n funcie de posibilitile productorilor i de posibilitile de transport pn la locul realizrii rezervorului: Tabla de oel este livrat cu anumite grosimi i forme n plan, rezultnd necesitatea unor operaiuni suplimentare n momentul executrii rezervoarelor: Curbarea tablei: Valuri: la rece Presri: la cald sau rece Matriare: la cald. nndirea (mbinarea): Cu sudur: n atelier sau pe antier Cu nituri sau uruburi: Foarte rar utilizate. mbinrile construciilor din tabl: mbinrile construciilor din tabl necesit un volum mare de manoper i n afar de condiiile de rezisten trebuie s ndeplineasc i condiiile de etaneitate. Din aceste considerente mbinrile sudate sunt preferate celor cu nituri. mbinrile nituite mai sunt utilizate numai n cazul necesitii executrii unei construcii demontabile, sau cnd condiiile de antier nu permit executarea sudurilor. La realizarea mbinrilor sudate se folosete, de regul, sudura automat. mbinri nituite prin suprapunere:

mbinri nituite cu eclise:

mbinri sudate: n uzin vor fi realizate mbinri cap la cap Pe antier (la montaj) vor fi folosite mbinri cap la cap sau de col.

La mbinrile executate la montaj trebuie avute n vedere condiiile de execuie i poziia executrii sudurilor. La rosturile orizontale n plan vertical prelucrarea muchiilor se face astfel nct s se permit o sudare uoar, evitndu-se scurgerea metalului topit. Sudurile se verific cu metode fizice (ultrasunete, etc.), recipienii fiind supui la probe de presiune. mbinri orizontale sudate la montaj:

mbinri verticale sudate la montaj:

mbinri verticale cu cordoane

unilaterale rezervoarelor: Dup modul de amplasare: Subterane La nivelul terenului Supraterane. Funcie de destinaie: Pentru volume mari Pentru volume mici Pentru presiuni mari Dup form: Cilindrice Verticale: lichide fr presiune sau cu presiune mic.

Clasificarea

Orizontale: volum mai mic, depozitarea lichidelor cu sau fr presiune Sferice pentru fluide sub presiune.

19)Rezervoare cilindrice verticale.Alcatuire Se folosesc pentru volume mari, putnd ajunge pn la 100.000 mc. n caz de avarie apare necesitatea evitrii revr-srii lichidelor depozitate n mediul nconjurtor. Acest lucru poate fi asigurat prin luarea unor msuri: Diguri de pmnt Diguri sau ziduri de beton sau beton armat Soluii metalice: cu o manta dubl, manta dubl i acoperi comun. Fundul rezervoarelor cu manta dubl poate fi comun sau separate, acesta din urm fiind o soluie mai scump. Alctuirea de principiu: Elementele principale: Fundul rezervorului Mantaua sau corpul Acoperiul rezervorului Fundaia Instalaiile rezervorului: Conducte de umplere / golire Dispozitive de curire Scri i guri de vizitare Paratrsnete Etc. Fundul rezervorului: Oelul preia cu uurin greutatea lichidului, problema care se pune fiind de etanare i mpingerea preluat de perei. Grosimea se alege constructiv de 3-5 mm.

mbinrile la montaj se pot executa numai pe partea superioar, n consecin vor fi suduri cap la cap pe plac suport sau suduri de col prin suprapunerea subansamblurilor. Fundul rezervorului poate fi realizat prin montarea tablelor n fii cu sau fr inel exterior. Fundaia rezervorului: Fundul rezervorului se realizeaz nclinat cu o pant de 1-2%, pentru a se asigura o golire mai uoar i protecia anticoroziv. Este necesar de asemenea realizarea unei bune canalizri a apelor de ploaie n jurul rezervorului. La rezervoarele sub presiune poate aprea fenomenul de desprindere de fund i de aceea rezervoarele se ancoreaz de fund. Fundaia rezervorului: 1 izolaie anticoroziv 2 strat filtrant 3 argil compactat 4 inel din beton armat 5 dal de beton armat 6 nisip 7 sol cimentat 8 piatr spart 9 beton simplu.

Aceast variant se folosete pentru rezervoare unde poate aprea tendina de ridicare a periferiei de pe patul de ridicare. Corpul rezervorului (mantaua): Se execut din fii cilindrice cu nlimea de 1,6 - 2,4 m i lungimea de 8 10 m. Acestea se execut uzinat prin sudur cap la cap. Dimensionarea mantalei se face n stadiul de membran, seciunea de dimensionare fiind cea de la baza fiecrei virole (fiecrei fii cilindrice). mbinarea de antier se execut, de regul, cap la cap cu sudur de adncime. n rezervoarele de capacitate mai mic se poate utiliza i mbinarea prin suprapunere, cu suduri n relief a virolelor. Sudura interioar va fi continu i etan. Sudura exterioar poate fi i discontinu. Corpul rezervorului (mantaua):

Legtura ntre perei i fund este realizat prin sudare direct cu cordoane n relief sau folosind o cornier care permite corectarea eventualelor neregulariti sau nepotriviri privind aezarea virolelor inferioare pe tabla de fund.

Pentru asigurarea peretelui rezervorului mpotriva unor fenomene de voalare local se prevede o rigidizare interioar. Acoperiul rezervorului: Fix: Conic Cupol Cupol sferic.

Acoperiul rezervorului: Flotante: Plutesc pe suprafaa lichidului depozitat i asigur meninerea unei presiuni constante i reducerea pierderilor prin evaporare.

Acoperiul rezervorului: Accesul pe acoperi este realizat cu scri exterioare. La acoperiurile flotante trebuie avut n vedere scurgerea apelor de ploaie, efectul zpezii i al prafului. n acoperi sunt prevzute guri de vizitare, supape de siguran, supape de vacuum. Trebuie asigurat posibilitatea reparrii i curirii rezervorului.

20)Rezervoare cilindrice orizontale.Alcatuire Sunt construcii de capacitate mai mic, pn la 300 mc. Gabaritul de transport: Diametrul cel mult 4 m Lungime cel mult 30 m. Se realizeaz integral n uzin. Alctuirea rezervoarelor: Manta cilindric Capace: Plane pentru presiuni mici Spaiale pentru presiuni ridicate.

Capacele cu dubl curbur se realizeaz prin matriare la cald, ceea ce conduce la ridicarea costurilor de execuie. Pentru stabilitate se prevd rigidizri pe manta, iar n dreptul rezemelor vor aprea rigidizri suplimentare spaiale triunghiulare. Rezervoarele sunt prevzute cu gur de vizitare, de umplere, de scurgere i supape de siguran. n dreptul acestora, datorit perturbrii efectului de membran, se execut o consolidare local, prin sporirea grosimii mantalei.