1

Constructii metalice II

Principii de calcul si alcatuire a grinzilor de sustinere a cailor de rulare
Tehnologiile de lucru in interiorul constructiilor ( halelor) impun realizarea unor instalatii de ridicat si
transportat pe verticala si orizontala.
D.p.d v. al modului de legare a grinzilor de rulare de structura de rezistenta aceste sisteme de instalatii se
impart in:
- instalatii de ridicat si transportat de mica capacitate a caror grinzi de rulare sunt suspendate de
structura de rezistenta a const respective fig 1 si fig 2
Au capacitatea de ridicare max 3 tf in conditii speciale si cu masuri constructive deosebite pot ridica si
transporta max 5tf.


- Instalatii de ridicat si transportat a caror grinzi de rulare ( grinzi care sustin calea de rulare)
sunt fizate pe stalpii structurii de rezistenta a constructiei, se mai numesc si poduri rulante. Fig 3
caracteristicile acestor poduri de rulare sunt date in STAS 800/1982 privind marimea incarcarilor data de
presiunea rotilor podurilor de rulare pe calea de rulare.







2



Incarcari preluate de grinda de rulare ( permanente si temporate)

Incarcari permanente sunt date de greutatea proprie a grinzii de rulare si se stabileste prin comp cu
alte elemente de constructie apropiate date de podurile rulante.
La greutatea proprie a caii de rulare se adauga si greutatea proprie a elementelor de prindere a caii de
rulare de grinda de rulare
La podurile de mare capacitate se inpune sa se realizeze o grinda de franare situata in planul talpii
superioare a grinzii de rulare, greutatea acesteia devine incarcare permanenta grinzii de rulare
G= g (grinda rulare) + g (cale de rulare) + g (grinda de franare)
Incarcari temporare sunt incarcarile verticale date de presiunea rotilor podului de rulare pe calea de
rulare, aceste inc formeaza convoiul incarcarilor de calcul pentru grinda de rulare.

B - distanta intre cele 2 tampoane ale podului rulant
B- dist. peste tampoane

STAS 10108
STAS 10101/2A2-1978- impun in calculul grinzilor de rulare sa se tina seama si de efectul dinamic al
incarcarilordate de podul de rulare utilizandu-se un coef P
max
= x P
p
max
presiunea rotilor pe calea de rulare
Pentru un regim de lucru : usor = 1,1 ; mijlociu (mediu) = 1,2 ; greu = 1,3 : f greu =1,4; f greu
continu =1,5
-Fac parte si incarcarile orizontale care sunt incarcari orizontale transversale si
incarcariorizontalelongitudinale,
-forta orizontala transversala P
T
este cauzata de franarea caruciorului pe podul de rulare
-forta orizontala longitudinala P
L
este produsa de franare sau demararea podului rulant pe calea de rulare

Incarcari temporare de lunga durata STAS 10101/2A
2
-1975 in cazul in care intr-o constructie metalica
se afla un singur pod rulantiar amplasarea celui de-al doilea pod nu mai este posibilacalculul de
dimensionare al grinzii de rulare se face considerand-o incarcata cu un singur pod de rulare cu sarcina
max la carlig. Stasul prevede ca in situatia in care la interiorul constructiei metalice a carei grinda de
rulare se dimensioneaza sunt amplasate mai mult de 2 poduri rulante, calculul eforturilor in grinda de
rulare sa se faca pentru o deschidere a grinzii de rulare considerand 2 poduri de rulare incarcate cu sarcina
maxima la carlig, restul podurilor considerate descarcate.

3

Incarcari temporare de scurta durata sunt incarcari date de presiunea vantului. Stasul prevede ca
evaluarea incarcarilor date de presiunea vantului sa fie facuta in 2 cazuri:
a-Podul rulant stationeaza evaluarea presiunii vantului va fi facuta conform normativului care o
reglementeaza STAS 10101/20-1992
b-in situatia in care podul rulant functioneaza se va constata intensitatea presiunii vantului cu valoarea de
0,3 KN/m
2

Alegrea formei grinzii de rulare
Forma este influentata de marimea, directia si sensul fortelor care actioneaza asupra grinzii
Asupra grinzii de rulare actioneaza forte verticale P
max
, forte orizontalee longitudinale P
L
, si
forte orizontale transversale P
T
tinand seama de aceste forte trebuie aleasa o grinda a carei forma
sa raspunda acestor forte care act asupra ei.
-Grinda dublu T - realizata din tabla groasa sudata cu 2 axe de simetrie fig 1
-Grinda de rulare dublu T cu talpa de superioara mai dezvoltata fig 2
-pentru solicitari mai mari solicitari date de forte orizontaletransversale se impune luarea unor masuri de
realizare in planul talpii superioare a unei grinzi de franare fig 3


Realizarea sectiunii grinzilor de franare

Pentru poduri rulante de capacitate mica ( 3-5 talpi)
Deschiderea grinzilor de rulare (4-6-8m )
Se pot realiza grinzi de rulare cu sectiune din profile I, dublu T, Iconsolidate cu profile U la talpa
superioara.

Atunci cand profilele laminate I sau dublu T din fig nu mai fac fata pentru preluarea sarcinilor podurilor
rulante de capacitate mai mare se apeleaza la sectiuni din tabla groasa sudata cu talpa superioara mai
dezvoltata sau cu talpa mai consolidata


4

Pentru solicitari mai mari, atunci cand sistemele constructive nu mai fac fata preluarii solicitarilor
transversale se apeleaza la sectiuni din tabla groasa sudate si grinda de franare la talpa superioara (a),
-sectiuni din profile laminate si tabla groasa cu grinda de franare la talpa superioara (b)
-sectiuni de grinda cu inima in trepte si o tabla suplimentara in treimea superioara a sectiunii grinzii (c)

Pentru poduri rulante de capacitate 50tf se recomanda efectuarea unei grinzi de rulare cu sectiuni cu
perete dublu, grinda ansamblata prin sudura sau nituire


Deschiderea podurilor rulante

STAS 4661-82, STAS 800-82 prezinta norme tehnice privind modul de analiza a deschiderilor
podurilor rulante de uz general cu o capacitate pana la 50tf. Sunt detinate halelor industriale cu o
deschidere pana 36m.
O analiza sistematica a deschiderii acestor poduri rulante in baza prevederilor stasurilor defineste4 game
de utilizare a podurilor rulante.
Poduri gama 1 poduri rulante ce nu au asigurate platforme de circulatie de-a lungul cailor de rulare pe
niciuna din partile constructiei
L
P
= L
C
- 2C = L
C
1000 C=500 mm; a e dat in stas

L
P
deschiderea podului rulant, dist mas pe orizontala intre
axele grinzilor
L
C
deschiderea constructiei, dist mas pe orizontala intre
axele stalpilor structurii de rezistenta
C dist intre axul stalpului si axul caii de rulare

Sunt recomandate a fi introduse in constructiile existente si au
o innaltime d 6m







5

Poduri gama 2 pot fi utilizate la constr industriale noi , au platforma de circulatie in lungul caii de rulare
numai pe o singura parte
L
P
= L
C
- ( C
1
+ C ) = L
C
1500 mm

C
1
= 1000 mm ; C = 500 mm

Prezenta platformelor de circulatie de-a lungul cailor de
rulare garanteaza o exploatare normala a podurilor
rulante, permit o urmarire continua a tuturor elem care
alcatuiesc calea de rulare


Poduri gama 3 au platforma de circularie pe ambele zone ale cailor de rulare
L
P
= L
C
- 2C
1
= L
C
2000

C
1
= 1000 mm








Poduri gama 4 sunt acele poduri rulante la care stalpiide sustinere a grinzilor de rulare sunt din beton
armat
L
P
= L
C
- 2C
1
= L
C
2200 mm ; C
1
= 1100 mm , au cai de circulatie pe ambele laturi

Calculul grinzilor de rulare

-se stabileste o anumita sectiune a grinzii de rulare ca sa garanteze o exploatare normala a intregului
ansamblu constructiv
-stabilirea solicitarilorce se dezvolta in grinda de rulare tinand seama ca se cunosc incarcarile ca marime,
directie si sens.
-grinda de rulare poate fi o grinda simplu rezemata sau o grinda continua
-solicitarile N, T, M se pot determina din incarcarile permanente( greutatea podului rulant, greutatea
grinzii de rulare, greutatea caii de rulare)
-solicitarile datorate incarcarilor transmise de presiunea rotilor pe calea de rulare ( P
max
)se calculeaza cu
ajutorul liniilor de influenta
Pentru grinda simplu rezemata


M
P
=

P
max
x
i
x l
T
P
=

P
max
x
i






6




Pentru grinda continua


M
P
=

P
max
x
i
x l

Pentru fortele orizontale transversal P
T




M
PT
=

P
T
x
i
x l

T
PT
=

P
T
x
i






7

Verificarea sectiunii grinzilor de rulare in punctele cele mai solicitate ale sectiunii

I
X
moment de inertie al sectiunii grinzii dublu T in rap cu
axa x-x
I
Y
moment de inertie al grinzii de franare ( grinda
orizontala) inclusiv talpa superioara a grinzii dublu T in
raport cu axa y-y




















Verificarea tensiunilor unitare tangentiale ce se dezvolta in sectiunile grinzilor de rulare



T
max
forta taietoare maxima la care vf tens unit tang in zonele cele mai solicitate
S - momentul static al partii superioare a grinzii care tinde sa lunece fata de axa neutra a acesteia
I - mom de inertie in raport cu axa neutra
t
i
grosimea inimii
normele de calcul recomanda sa se verifice cu :
T forta taietoare
Atunci cand calea de rulare este prinsa prin cordoane de sudura continuu pe toata lungimea aceasta se
considera ca face corp comun cu grinda se tine seama in calculul static
Atunci cand calea de rulare este prinsa de talpa superioare a grinzii de rulare a.i. sunt posibile deplasari
ale acestei cai de rulare in lungul grinzii calea de rulare nu mai i-a in considerare calculul static
Solicitarile transmise de podul de rulare la grinzile de rulare se fac prin intermediul rotilor dand nastere
unor solicitari, tens locale care pot afecta atat inima grinzii si cordoanele de sudura din zona de legatura
dintre inima si talpa.
Fig 1-distributia solicitarilor pentru grinzi nituite
Fig 2 distributia solicitarilor pentru grinzi ansamblate prin sudura

8





Atunci cand partea superioara a grinzii este rabotata (prelucrata mecanic) astfel incat sa se asigure un
contact perfect si continuu intre inima si talpa sa se tina cont de prevederile redate in fig..
-la grizile ansamblate prin nituri nu se tine cont de transformarea sarcinii P
max
-la grinzile ansamblate prin sudura se acorda cordoanelor care fac prinderea inimii de talpa o cantitate din
forta P
max
egala cu: P =

x P
max

atunci cand partea superioara a inimii grinzii nu este prelucrata nu este contact continuu intre inima si
talpa, pe toata lungimea grinzii se recomanda sa se tina cont de:

Deschiderea podurilor rulante de uz general

Podurile rulante de uz general actionate manual sau electric au o capacitate de ridicare pana la 50 tf, sunt
destinate halelor industriale cu deschideri pana la 36 m.
Sunt 4 game de utilizare:
Gama 1 poduri rulante destinate unor constructii existente, inaltimea de ridicare pana la 6 m, lipsesc
caile de circulatie laterale in vederea interventiilor de intretinere


9

L
P
= L
C
- 2C
1
= L
C
1000 C
1
=500 mm








Gama 2 poduri rulante cu regim de lucru mediu, spatiile de siguranta sunt asigurate de stas 800-82,
prezinta cale de circulatie pe o singura parte a caii de rulare.

L
P
= L
C
- ( C
1
+ C ) = L
C
1500 mm

C
1
= 1000 mm ; C = 500 mm





Gama 3 poduri rulante cu o capacitate mai mare, prezinta cai de circulatie pe ambele parti a caii de
rulare
L
P
= L
C
- 2C = L
C
2000

C = 1000






Gama 4 poduri rulante cu regim de lucru greu, grinda de rulare se reazema pe stalpul din beton armat
C = 1100 mm; L
P
= L
C
- 2C = L
C
2200 mm

Alcatuirea grinzilor de rulare

- Grinzile de rulare sunt grinzi cu inima plina destinate podurilor rulante cu sarcini noramale la carlig.
- Pot fi grinzi de rulare simplu rezemate sau continuu,
- la poduri rulante unde traveea este mare > 12m, 14m, si podurile au o capacitate 5-10 tf se
utilizeaza grinzi de rulare de forma grinzilor cu zabrele care sunt usoare si economicela consumul
de material

Grinzile de franare ale podurilor rulante
Sunt elemente legate de talpa superioara a grinzii de rulare si se pot realiza sub forma de grinzi cu inima
plina sau grinzi cu zabrele, inima grinzii de franare este real din tabla stiata 6-8mm sau perforata 8-10mm

10

Alcatuirea caii la grinzile de rulare

-Modul de alcatuire al caii legate de grinzile de rulare inf conditiile de lucru ale grinzilor de rulare.
-forma cea mai simpla este aceea a prinderii caii de rulare prin sudura de talpa superioara a grinzii de
rulare, sistemul realizat d.p.d.v. constructiv foarte usor pune probleme dupa o perioada de timp, ca urmare
a uzurii caii de rulare.
-nu se recomanda o prindere directa a caii de rulare de grinda de rulare prin sudura.

Tipuri de sectiuni de sina utilizate pentru alcatuirea caii de rulare

-sectiune de forma patrata cu muchiile superioare tesite:

-dreptunghiulara cu muchiile superioare tesite:

-special conf pentru poduri rulante de mare capacitate:


Prinderea caii de rulare de talpa superioara a grinzii de rulare

Se poate face:
-cu chituci de lemn
-cu placute cornier, au o comportare buna in timp, se pot realiza si demonta usor fara a afecta grinda de
rulare fig1
-cu ajutorul placutelor din tabla groasa prinse cu suruburi de talpa grinzii de rulare fig2



Atunci cande se utilizeaza cale de rulare de forma patrata sau dreptunghiulara seprinde cu ajutorul unor
clesti
la poduri rulante de capacitate mare se
face o prindere directa de talpa
superioara a grinzii de rulare cu ajutorul
unor suruburi


11

Rosturi de dilatatie

Pentru asigurarea unei circulatii brute, fara socuri in timpul deplasarii se recomanda realizarea unor
rosturi care sa asigure trecerea de la untronson de cale la celalalt prelucrand sina la un unghi de 45
0
,sau
prin sectionare la 90
0
dar pe jum din sina


Opritori ale podului rulant

-opresc deplasarea podului rulant numai in limitele de exploatare a caii de rulare
-se pot realiza opritori dotati cu tampoane din lemn, cauciuc, tampoane cu arc elicoidal
-scopul opritorii este acela de a amortiza eventuale socuri pe care podul rulant le poate transmite la
structura de rezistenta
-se pot realiza din profile laminate sau tabla groasa sudata



Imbinarea elementelor de constructii metalice

-Ansamblarea mai multor profile pentru obtinerea sectiunilor elementului de constructii
-legatura se face cu elemente de ansamblu reprezentate de nituri, suruburi, buloane, sudura
Pot fi:
Imbinari sub denumirea de prinderi( prinderea diagonalelor sau montantilor la grinzile cu zabrele de talpa
grinzilor sau prinderea consolelor de stalpi

Ansamblari realizate din profile laminate si tabla groasa


12

Innadiri - imbinari elemente de constructii cu lungimi mai mari decat lungimea profilelor laminate
existente
Recomandari la imbinari metalice:
-numarul imbinarilor sa fie cat mai redus- impun consum de material,manopera dar si slabirea sectiunilor
in zona de imbinare
-prefabricarea in unitati specializate sa se faca pe cat posibil catr mai multe de acelasi fel, asigurand
productivitate si pret de cost scazut, utilizarea unui singur mijloc de transportsi a unei singure instalatii de
ridicat
-amplasarea imbinarilor sa se faca in zone de minima solicitare

Imbinari nituite

-trebuie sa dea garantia transformarii de eforturi de la un tronson la altul,sa asigure continuitatea pe toata
durata exploatarii
-trebuie astfel realizate a.i capacitatea portanta a grinzii sau a stalpului sa nu fie dimunuata, in caz de
cedare sa apara in alte zone nu in c3ele de imbinare

Nituri pentru constructii din otel
-se impun nituri cu lungime de strans corespunzatoare si diam care sa garanteze sectiunea necesara
-nitul este fabricat dinntr-un cap fabricat si o tija cu o lungime necesara formarii in timpul baterii a celui
de-al 2 cap de nit

Tipuri de nituri destinate constructiilor metalice
Nitul cel mai utilizat este cel realizat cu un cap sub forma de calota sferica, cap semirotund (a), cap
semiingropat (b), capingropat in totalitate (c)

Lungimea tijei niturilor
-cand baterea se face mecanizat l = l
S
+

d
1
-cand baterea se face manual l = l
S
+

d
1

Aceasta lungime sa nu depaseasca ( 4,5 5)d
1
, l
s
(4,5 5) d
1
in conditii exceptionale unde se asigura o
batere mecanizata si un control superior al baterii se admite 7d
1





13

Stabilirea diametrului niturilor
-pentru constructii de poduri si hidrotehnice t 4,5 d
-pentru constructii civile si industrial t 5 d
t suma grosimii pieselor din imbinare care tind sa se deplaseze in acelasi sens
d diametrul nitului egal cu diametrul gaurii de nit
-efortul capabil de forfecare a nitului egal cu efortul capabil la presiunea peg aura de nit

Stabilirea lungimii de strans a nitului
STAS 10108 recomanda grosimea pachetului de piese din zona de imbinare sa nu depaseasca 5 d pt nituri
cu cap semirotund si max 7d pt nituri cu cap semiinecat
Prevederile eurocod 3 recomanda ca lungimea de strans a nitului sa nu depaseasca l
s
4,5 d
0
; d-diam
gaurii de nit

Distanta intre nituri
-distanta minima intre axele gaurilor de nit sa nu fie mai mica de 3d, d-diam nit
-distanta maxima pentru niturile aflate in randurile paralele cu sensul efortului care solicita imbinarea, dist
dintre axele niturilor 8d sau 12t, pentru piese metalice taiate cu marginile stantate
-pentru piesele a caror margine este consolidate cu un profil cornier dist max 16d si 24t, t-grosimea cea
mai mica a pieselor din zona de imbinare
Dist minima de la axul gaurii de nit pana la marginea pieselor din zona de imbinare se recomanda sa fie
2d in sensul de actiune al efortului in zona de imbinare.
-la profile laminate dist in sens parallel sau normal pe directia eforturilor pot fi luate 1,2d

Cerinte ale tehnologiei baterii niturilor

14

Calculul de rezistenta al imbinarilor nituite
In perioada de exploatare a unei constructii pot aparea unele interventii ca de exemplu:
-schimbarea destinatiei constructiei
-unele modificari ale schemei statice
-incarcari suplimentare fata de cele cunoscute in faza de elaborare a proiectului
Putem intalnii urmatoarele situatii:
-imbinarea nituita realizata prin suprapunerea a 2 piese metalice unde elem e legatura nitul este supus la
forfecare
























15


Alcatuirea imbinarilor metalice nituite etanse
-se realizeaza in scopul pastrarii constante a volumului si presiunii unor lichide sau gaze aflate sub o stare
de presiune normala sau impusa.
-se utilizeaza la realizarea unor rezervoare metalice sau recipienti cu destinatie de protejare la o anumita
presiune a unor lichide sau gaze
Pentru realizarea unor rezervoare unde presiunile nu sunt mari se pot imbina piesele metalice cu un singut
rand de nituri
a distanta minima intre nituri=3d(min)=a
1
=6d(max)
stemuitea baterea cu ciocanul pentru a realiza o
imbinare etanse.
Pastrarea constanta a volumului, presiunii este
realizata prin stemuitea obligatorie



Pentru un grad de etanseitate mai mare se realizeaza imbinari etanse prin suprapunerea tablelor in zona
de imbinare prinse cu 2 randuri de nituri in linie sau zigzag fig 2
O alta inbinare prin asezarea tablelor cap la cap si utilizarea unor eclise pe o parte si cealalta a tablelor
Fig 3


Imbinari metalice nituite etanse si de razistenta
-imbinari realizate in scopul eliminarii pericolului de trecere a lichidului si al gazului prin zona de
imbinare
-se recomanda nimim 2 randuri de nituri fig 4
-cand rezervorul este supus unor presiuni f mari se utilizeaza imbinarea cu 3 randuri de nituri fig 5
16



Sunt intalnite imbinari etanse si de rezistenta prin asezarea tablelor cap la cap si introducerea ecliselor pe
fetele elementelor ce se imbina. Eclisele pot fi cu dim egale sau diferite

Imbinari cu suruburi

-imbinarile cu suruburi prezinta cel mai mare grad de elasticitate
Domenii de utilizare:
-la constructiile cu caracter provizoriu
-constructii care dupa un timp cer demontarea
-se recomanda acolo unde lungimea de strans este mare, unde apar eforturi de intindere importante
-in faza de montaj a constructiilor indiferent de tipul de imbinare
-se utilizeaza sub forma unor suruburi de ancoraj de prindere a elem de constructii( stalpii metalici de
blocurile de fundatie
Surubul este alcatuit dintr-un cap fabricat si o tija care la extremitate prezinta o zona filetata
In timpul exploatarii suruburile se pot slabii, se recomanda sa se introduca a 2 piulita (contapiulita), un
stift care impiedica deplasarea piulitei fie o saiba de otel de arc de forma elicoidalacare tine sub presiune
piulita si impiedica rotirea
17

s-lungime de strans
Conditiile de lucru ale surubului in imbinare
In functie de modul de fabricare al surubului apare o diferenta a diam surubului in raport cu diam gaura
-pentru suruburile conf prin forjare diferenta este de 3-4mm
-pentru suruburile fab prin strunjire diferenta este de 0,2mm
Normele recomanda ca modul de lucru al surubului forfecarea tijei surubului sa nu apara in zona filetata



Conditii de lucru ale surubului si stabilirea sarcinii capabile a surubului in functie de
conditia de lucru ale acestuia
-strangerea suruburilor se face cu chei avand un brat de parghie marit a.i. strangerea sa fie cat mai
puternica dar nu se ajunge la o strangere ca cea la nituri
-prin strangerea puternica a surubului in tija se introduce un effort important de intindere a tijei
Conditiile sunt asemanatoare cu cele de la nituri si se impune sa se stabileasca forta capabila de forfecare
a surubului, presiune pe peretii gaurii dar si la intinderea tijei surubului

Calculul la forfecare al surubului












18










Forta capabila a surubului la intinderea tijei

















19











Imbinari metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate

-in zona de imbinare transformarile de effort de la o piesa la cealalta se face prin frecarea suprafetei in
contact a pieselor din zona de imbinare
-suprafetele pieselor sunt prelucrate inainte de realizarea imbinarii(sisteme realizate cu granule de nisip
0,5-1mm sau cu alice metalice cu 0,5mm aplicate cu
presiune de 3-4 atm
-diametrul surubului se recomanda sa fie mai mic de 1mm
decat diametrul gaurii
-strangerea sa se faca cu chei dinamometrice care sa
masoare efortul de preintindere introdus in tija
Pentru suruburi se mai tine cont si de posibilitatea de
manevrare a dispozitivului de strangere


Principii de calcul ale acestor imbinari
Conform stas 10108/0-78 efortul capabil al surubului pentru o suprafata de frecare
N
s
= m f N
t
m- coef al conditiilor de lucru = o,9
f coef de frecare in zona suprafetei de contact 0,4 pt OL 37 si 0,5 pt OL 44, 52 cu conditia ca suprafata
din zona de imbinare sa fie prelucrate prin sablare, cand pregatirea se face prin alte metode peria de sarma
valorile coef de frecare sunt 0,35
N
t
effort de prindere a tijei surubului = 0,7 R
c
A
o
A
0
aria de calcul a surubului ale carei valori sunt:
Tipul filetului M
16
M
26
M
22
M
24
M
27
M
30
A
0
mm
2
157 245 303 353 459 561
Efortul capabil al surubului
20

N = n
s
N
s
n
s
numarul suprafetelor de frecare din zona de imbinare EUROCODE 3
F
s,Rd
=

x F
Pc
Ks coef ce are valori in functie de tipul si marimea gaurii
-pt gauri normale Ks=1 ; pt gauri mari Ks=0,85 ; pt gauri ovalizate ks=0.7
n nr suprafetelor de frecare
- coef de frecare care depinde de clasa suprafetelor (clasa A-=0,5 ; B=0,4 ; C=0,3 ; D=0,2)

Mb
coef partial de siguranta
Mb
= 1,25 cat c de imbinari si
Mb
=1,1 pt starea liita de exploatare a
imbinarii
F
Pc
forta de prindere a tijei surubului F
Pc
= 0,7 x f
ub
x A
d







Tiranti metalici
-se pot realiza din otel rotund cu sectiune circulara plina sau sectiune hexagonala
-la grinzi cu zabrele cu mare deschidere (poduri), grinzi cu zabrele cu inima plina destinate podurilor
rulante, poduri cale ferata se recomanda realizarea tirantilor din profile laminate, cornier U sau I
Tiranti cu sectiune circulara plina cu filet si piulite la extremitati si Tiranti cu extremitati prelucrate in
vederea prinderilor prin forjare fig 1 si 2


Inadirea acestor 3 tipuri de tiranti cu eclise:

Imbinari realizate prin sudura

21

Tipuri de imbinari prin sudura

Imbinari sudate cap la cap sudura consta in incalzirea puternica a pieselor ce se imbina si completeaza in
spatiul dintre cele doua piese cu un material de adaos

materialul de adaos trebuie sa aiba o componenta daca nu
identica, apropiata cu cea a pieselor ce se imbina



pentru piese metalice cu o grosime pana la 10mm se recomanda realizarea unei imbinari cap la capcu o
distanta intre cele 2 piese de 0,3t fig1 iar pt piese cu o grosime mai mare de 10mm max 25mm se impune
o prelucrare a pieselor in forma de v fig2

pentru grosimi mai mari se realizeaza forma X prelucrandu-se piesele la un unghi de 35
0


Imbinarea in forma de X impune intoarcerea cu dificultate a pieselor pe cele 2 fete pt completarea cu
material, se recomanda imbianrea in forma de U care impune prelucrarea fetelor sub un unghi de 10
0


la piese unde grosimea cordonului de sudura este mare se recomanda realizarea unui cordon de sudura in
mai multe trepte cu obligatia ca fiecare strat sa-l acopere integral pe precedentul

Imbinari sudate realizate cu cordoane de sudura in colt
Aceste imbinari sunt folosite atunci cand piesele ce se imbina formeaza un anumit unghi intre ele
Prinderea se poate face in cordoane de colt sau in unghi

impune grosimii cordonului de sudura sa fie
egal cu inaltimea triunghiului inchis in
sectiunea cordonului
22

pentru incarcarile dinamice se impune sa asigure un transfer de eforturi mai lent de la o piesa la cealalta
eliminandu-se socurile din zona de imbinare


Imbinarile de colt se mai pot realiza prin topirea materialului in adancime fig 3
-imbinari in unghi (de colt) numite si imbinare in V


-imbinari tip nituri si imbinari circulare eliptice



23

In normele romanesti se utilizeaza ansamplarea unor elemente metalice cu cordoane de sudura continuu
pe toata lungimea elementelor respective si se recomanda atunci cand efortul care solicita bara este
constant de-a lungul acesteia

Cordoane de sudura intrerupte sunt recomandate pentru ansamblarea pieselor cat si pentru prinderea de
alte elemente de constructii

Cordoanele inrerupte nu se recomanda in mediile agresive, distanta intre cordoane (e-l)este 15t la elem sol
la compresiune si 30t la elem sol la intindere
Conform eurocod distantele intre cordoanele de sudura vor respecta:
-L
0
cu valoarea minima dintre 0,75b si 0,75b
1

-L
1
15t sau 15 t
1
sau 200mm pentru barele solicitate la intindere
-L
2
decat valoarea minima dintre 12t; 12t
1
; 0,25b si 200mmpentru barele sol la compresiune

Grosimea cordonului de sudura este conform eurocod 3 egala cu inaltimea laturii celei mai mare a
triunghiului inchis in cordonul dde sudura, 60
0
nu este o imbinare de rezistenta, pentru >120
0
nu este
acceptata imbinarea (de colt) poate fi introdusa imbinarea sudata cap la cap cu penetratie partiala






24