CALCULUL GRINZII CU ZABRELE

Schema geometrica a grinzii cu zabrele
Evaluarea incarcarilor
Fermele constituie reazeme pentru panele continue → incarcarile fermei provin din reactiunile
panei la care se adauga greutatea proprie a grinzii cu zabrele

Pc = (0,625+0,526 )pc x t + 1,35 [0,15kN/m2 x a x t]
Calculul eforturilor axiale in barele grinzii cu zabrele

‐ Metoda sectiunilor
‐ Metoda izolarii nodurilor
‐ etc.
Dimensionarea barelor comprimate:
p
• Se propune aria sectiunii barei comprimate:
N
Aaprox = ,  unde
ϕp ⋅ R

fp=0.7…0.8 pentru talpa superioara comprimata

fp=0.4…0.4 pentru diagonale si montanti comprimati

• Se alege o sectiune a barei alcatuita din doua profile cornier

astefel incat Aaprox≈A2L, si se scot din tabele caracteristicile geometrice ale unui profil cornier 
(A1L, e, iy1=iz1)
• Se propune o grosime de tabla pentru guseu tg = {10, 12, 14, 16mm…..}
• Se calculeaza caracteristicile sectiunii compuse:
• A2L=2A1L
• iy=iy1

• iz = (iz1 )2 + c 2 unde c = e + tg/2

l f ,y l f ,z
• Se calculeaza coeficientii de zveltete λy = si λ z =
iy iz
unde lf,y si lf,z sunt lungimile de flambaj ale barelor in raport cu axa y‐y, respectiv axa z‐z  
 Lungimi de flambaj:
g j
Grinzi cu zăbrele
Direcţia de flambaj elementul
talpă diagonale şi montanţi celelalte zăbrele
de reazem

lf
ÎÎn planul
l l grinzii
i ii l l 08l
0,8
Transversal planului grinzii l1 l l
În care:
l =lungimea elementului între nodurile teoretice
l1=distanţa între nodurile fixate împotriva deplasărilor în planul transversal grinzii

Barele cu capetele 1 şi 2 împiedicate să se deplaseze transversal planului grinzii şi solicitate de N1 şi N2 <

N1

Schema grinzii Lungimea de flambaj

În planul grinzii:
l
l
lf = l1
transversal planului grinzii
f

1 2
N1 N2
⎛ N ⎞
l f = l ⎜⎜ 0.75 + 0.25 2 ⎟⎟
⎝ N1 ⎠
N2 şii N1 se introduc
i d cu semnele
l lor
l
 Zăbrele încrucişate şi prinse la intersecţii
S h
Schema grinzii
i ii a)) lungimea
l i de
d flambaj
fl b j în
î plan
l transversal
t l planului
l l i grinzii
i ii

caracteristica nodului de felul solicitărilor în barele care se opun

l
intersecţie a diagonalelor flambajului
întindere efort nul compresiune

ambele diagonale neîntrerupte 0,5 l 0,7 l l

lf bara care se opune flambajului
este întreruptă şi barele sunt 0,7 l l 1,4 l
legate între ele cu guseu
b) lungimea de flambaj în planul grinzii lf = l1

Verificarea de zveltete a barelor:

λ max ≤ λ adm

λadm= 120 – pentru talpa comprimata
λadm= 150 – pentru diagonale si montanti comprimati
 Valoarea
Nr.
N El
Elemente
t de
d construcţii
t ţii comprimate
i t maximă
i ă
crt. admisibilă
λadm
1 La ggrinzi cu zăbrele: 120
- tălpi, diagonale de reazem şi montanţi de reazem care transmit reacţiuni pe
reazeme:
- celelalte elemente: 150
2 Stâlpi principali: 120
Stâlpi secundari (stâlpii pereţilor metalici, ai luminatoarelor, etc.), zăbreluţele 150
stâlpilor şi contravântuirile între stâlpi (sub grinzile căilor de rulare):
3 Contravântuiri (exclusiv cele arătate la pct.2): 250
4 Bare care servesc la micşorarea lungimii de flambaj a barelor comprimate şi alte 250
elemente care nu fac parte din elementele solicitate direct:
5 Talpa superioară a fermei acoperişului care rămâne nelegată în timpul montajului 250
( fi i
(coeficientull de
d zvelteţe
l li i după
limită, d efectuarea
f montajului
j l i trebuie
b i să fie
fi cell
indicat la pct.1)
6 Diagonalele construcţiilor speciale dintr-o singură cornieră: 180
-diagonală solicitată sub 50% din capacitatea portantă.
- diagonală solicitată sub 100% din capacitatea portantă. 150
Observaţie:
Între 50% şi 100% se interpolează liniar.
Verificarea de stabilitate a barelor comprimate:
N
≤R
ϕ min . ⋅ A2L

unde ϕmin  este coeficientul de flambaj

(se obtine cunoscand lmax , otel S235 (OL37), curba de flambaj C )

Verificarea grosimii guseului:

h
tg ≥ unde
d h este
t inaltimea
i lti zoneii dintre
di t profile
fil
10

h h
.

tg
tg

daca conditia nu este satisfacuta se alege o grosime mai mare a guseului.

Dimensionarea barelor intinse:
N
• Se propune aria sectiunii
Se propune aria sectiunii barei intinse: Aaprox
p
=
R
• Se alege o sectiune a barei alcatuita din doua profile cornier
astefel incat Aaprox
p ≈A2L, si
si se scot din tabele
se scot din tabele caracteristicile
geometrice ale unui profil cornier (A1L, e, iy1=iz1)

• Se calculeaza
Se calculeaza caracteristicile sectiunii compuse:
• A2L=2A1L
• iy=iy1
• iz = (iz1 )2 + c 2 unde c = e + tg/2
l f ,y l f ,z
• Se calculeaza coeficientii de zveltete λ y = si λ z =
iy iz
unde lf,y si lf,z sunt lungimile de flambaj ale barelor in raport cu axa y‐y, respectiv axa z‐z  

Verificarea de zveltete a barelor intinse:

Verificarea de zveltete a barelor intinse:

λ max ≤ λ adm

λadm
d = 400 
= 400 – pentru talpa intinsa, montanti si diagonale intinse
pentru talpa intinsa montanti si diagonale intinse
 Valoarea maximă admisibilă λadm la c-ţii:
Nr. Elemente de construcţii întinse solicitate de
crt. solicitate solicitate de încărcări date de
direct de încărcări statice poduri rulante cu
încărcări regim de
dinamice funcţionare IV şi V,
V
convoaie de căi
ferate etc.
1 Talpa
p şi
ş diagonalele
g de reazem ale 250 400 250
grinzilor cu zăbrele

2 Celelalte elemente ale grinzilor cu 350 400 300

zăbrele
3 Talpa inferioară a grinzilor căilor de 150 - 150
rulare cu secţiune plină sau zăbrele
4 Elementele contravântuirilor
verticale între stâlpi sau sub căile de 300 300 200
rulare
5 Alte elemente de contravântuiri 400 400 300
Verificarea de rezistenta a barelor intinse:

N
2L
≤R
A
Verificarea grosimii guseului:

h
tg ≥ unde h este inaltimea zonei dintre profile
10
daca conditia nu este satisfacuta se alege o grosime mai mare a guseului.

NOTA:
Pentru usurinta executiei, talpa superioara se va executa dintr‐un singur tip de profil
(sectiunea barei va fi constanta pe toata deschiderea grinzii) calculata la efortul
maxim din zona centrala. Talpa
maxim din zona centrala Talpa inferioara va avea sectiune constanta pe toata
deschiderea grinzii, iar diagonala de reazem va avea aceeasi sectiune cu talpa
inferioara.
S
Se vor utiliza
tili maxim 6 tipuri
i 6 ti i de profile cornier.
d fil i
Verificarea de deformabilitate a grinzii cu zabrele
(valori normate ale incarcarilor)
ale incarcarilor)

1 k N i ⋅ ni ⋅ li
f max = ∑
E i =1 Ai

unde E = 2.1x105 N/mm2 = modulul de elasticitate longitudinal

Relatia de verificare a deformabilitatii:  fmax ≤ fadm fadm = D/250

Calculul prinderilor la noduri a barelor:

Ef t l de calcul
Efortul d l l al prinderii
l i d ii sudate: N
d t Ns=min(1.3N
i (1 3Nbara; N
Ncap),  unde:
) d

Nbara= efortul axial in bara, calculat la starea limita ultima (valori normate) 

A2L R  pentru
Ncap= A R b l intinse
barele i i
Ncap= fmin A2L R  pentru barele comprimate
b−e e
N s ,1 = Ns N s,2 = Ns
b b
Se propune grosimea cordoanelor de sudura: a1, a2 = { 3; 35; 4; 45; 5; 55; 6; 7; 8; 9…}
a1≤0.7 tg; a1≤0.85 t
a2≤0.7 tg; a2≤0.7 t
Se calculeaza lungimile cordoanelor de sudura:
N s ,1
ls ,1 ≥ + 2 ⋅ a1 → ls ,1 ∈ M 10 mm
2 ⋅ a1 ⋅ Rsf
N s,2
ls , 2 ≥ + 2 ⋅ a2 → ls , 2 ∈ M 10 mm
2 ⋅ a2 ⋅ Rsf

Rsf = 0.7R

Se verifica lungimile cordoanelor de sudura:

15 ⋅ a1 ≤ ls ,1 ≤ 60 ⋅ a1 15 ⋅ a 2 ≤ ls , 2 ≤ 60 ⋅ a2

ls,1 ≥ b    (b=latimea aripii cornierului)  ls,2 ≥ b    (b=latimea aripii cornierului)

ls,1
s 1 ≥ 50mm ls,2
s 2 ≥ 50mm