1

Universitatea Tehnica ,,Gh. Asachi Iasi

Facultatea de Constructii si Instalatii




Poduri de Beton Armat
Proiect






Student: Grapa Teofil
Grupa: 3310
Profesor coordonator: Boaca Gheorghita




2

Lucrarea nr. 1
Podet tubular (circular)



In aceata lucrarea vom trata pe larg problema realizarii unui podet circular
de sosea in varianta cu tuburi prefabricate de tip Premo 800, unde 800 reprezinta
diametrul interior al tubului prefabricat.
Lucrarea va cuprinde:
1) Piese desenate: - vedere de sus a podetului;
- sectiune longitudinal prin podet;
- sectiune transversala prin camera de cadere;
- sectiune transversala prin podet;
2) Piese scrise: - in acesat caz este vorba de dispozitia de executie a
podetului , in care sunt precizate etapele de executie , materialele si
utilajele utilizate la realizarea podetului.
Piesele desenate sunt redactate pe un format A2 pe plansa nr. 1 anexata la
proiect.
Dispozitia de executie a podetului:

1. Etapele de executie a podetului:
- trasarea sapaturii pe baza ridicarii topografice;
- executarea sapaturii mecanizat cu ajutorul unui
excavator in proportie de 80 % restul realizanduse
manual cu ajutorul uneltelor de sapat;
- compactarea fundului sapaturii cu ajutorul
compactorului picior de broasca;
3

- asternerea stratului de balast pe fundul gropii de

fundare;
- compactarea stratului de balast;
- turnarea patului de beton de ciment peste care se va
monta tuburile prefabricate;
- montarea cu ajutorul unei auto-macarale a tuburilor
prefabricate pe stratul de beton proaspat turnat in
etapa anterioara;
- cofrarea , armarea si betonarea timpanelor;
- realizarea hidroizolatiei;
- realizarea consolei drenului si mai apoi se
realizeaza drenul de piatra sparta in sistem filtru
invers , concomitant cu umplutura de pamant;
- realizarea camerei de cadere;
- compactarea umpluturii de pamant de pe podet;
- executarea racordarilor cu camera de cadere si cu
gura de scurgere;
- executarea pereului din bolovani de piatra de la
iesirea din podet.
2. Materialele utilizate la realizarea podetului sunt: cofraje , piatra sparta ,
balast , beton de ciment , pamant de umplutura , tuburi prefabricate tip
Premo 800 , emulsie bituminoasa , geotextil.
3. Utilajele utilizate sunt:
- auto-macara pentru montarea tuburilor prefabricate;
- buldozer pentru asternere si nivelarea pamantului de
umplutura;
- excavator pentru executarea sapaturii mecanizate;
- placa vibrant pentru vibrarea patului de fundatie din
beton de ciment nearmat;
- compactor picior de broasca pentru realizarea
compactarii umpluturii de pamant.




4

Lucrarea nr. 2
Podete tubulare (casetate)


In aceata lucrarea vom trata pe larg problema realizarii unui podet circular
de sosea in varianta cu tuburi casetate de tip C1.
Lucrarea va cuprinde:
1)Piese desenate: - vedere de sus a podetului;
- sectiune longitudinal prin podet;
- vedere laterala a podetului (gura de scurgere);
- sectiune transversala prin podet;
2)Piese scrise: - in acesat caz este vorba de dispozitia de executie a
podetului , in care sunt precizate etapele de executie , materialele si
utilajele utilizate la realizarea podetului.
Piesele desenate sunt redactate pe un format A2 pe plansa nr. 1 anexata la
proiect.
Dispozitia de executie a podetului:

4. Etapele de executie a podetului:
- trasarea sapaturii pe baza ridicarii topografice;
- executarea sapaturii mecanizat cu ajutorul unui
excavator in proportie de 80 % restul realizanduse
manual cu ajutorul uneltelor de sapat;
- compactarea fundului sapaturii cu ajutorul
compactorului picior de broasca;
5

- asternerea stratului de balast pe fundul gropii de

fundare;
- compactarea stratului de balast;
- turnarea blocului de fundatie de beton de ciment
peste care se va monta tuburile prefabricate si
aripile de racordare;
- asternerea unui strat de mortar de poza M100;
- montarea tuburilor prefabricate, a aripilor de
racordare si a jugurilor prefabricate (timpanelor) cu
ajutorul unei automacarale;
- cofrarea si turnarea consolei drenului;
- realizarea drenului de piatra sparta la fel ca si in
cazul podetului circular;
- compactarea umpluturii de pamant de deasupra
podetului daca este cazul podetului inecat daca nu
atunci se trece la realizarea structurii rutiere;
- realizarea pereului de bolovani la partea inferioara a
podetului.

3) Materialele utilizate la realizarea podetului sunt: cofraje , piatra sparta ,
balast , beton de ciment , pamant de umplutura , tuburi prefabricate tip
C1,aripi prefabricate tip A1 , emulsie bituminoasa , geotextil.
4) Utilajele utilizate sunt:
- auto-macara pentru montarea tuburilor prefabricate;
- buldozer pentru asternere si nivelarea pamantului de
umplutura;
- excavator pentru executarea sapaturii mecanizate;
- placa vibrant pentru vibrarea patului de fundatie din
beton de ciment nearmat;
- compactor picior de broasca pentru realizarea
compactarii umpluturii de pamant.



6

Lucrarea nr. 3
Pod de Beton Armat de Sosea
In varianta cu grinzi monolite



Tema de proiectare

Sa se proiecteze un pod de beton armat cu doua deschideri peste bulevardul
,,Nicolaie Iorga.
Podul va trebui sa asigure o parte carosabila de 7,80 m si doua trotuare de 1,00
m fiecare. Gabaritul de libera trecere pe sub pod trebuie sa fie de 5,00 m inaltime pentru
asigurarea traficului rutier si al tramvaielor.
Structura de rezistenta principal va fi alcatuita din doua grinzi continuie pe
ambele deschideri solidarizate la parte superioara prin intermediul unei placi de beton
armat. Panta de scurgere a apelor in sens transversal va fi data de variatia grosimii placii.
Cale pe pod va fi alcatuita dintr-o sapa support de 2 cm din mortar de ciment
M100, hidroizolatie moderna, sapa de protectie pe zona carosabila din mixtura asfaltica
MA8 de 4 cm grosime peste care se executa doua straturi de mixture asfaltica stabilizata
MAS16 in grosime de 7 cm.
Trotuarele vor fi formate din bordure prefabricate si umplutura din beton peste
care se va executa un strat de 3 cm de MA8. Parapetele pietonale sunt din beton armat
format din stalpi cu sectiune patrata si mana curenta cu sectiune dreptunghiulara.
Podul va fi dimensionat la clasa ,, E de incarcari 9 convoi ,,A30 + A.O.T ;
convoy ,,V80), unde A.O.T reprezinta actiunea oamenilor pe trotuar.
7

Datele numerice de intrare vor fi afectate cu valoare numaruli de ordine notat cu

,,N , unde in cazul de fata N = 14.
Datele de intrare sunt urmatoarele :
L
1
= 11,75 + 0,25 * N = 11,75 + 0,25 * 14 = 15,25 m
h
gr
= (
1
12

1
14
) * L
1
= ( 1,271 1,089 ) = 1,20 m
b
i
= ( 0,4 0,7 ) * h
gr
= ( 0,5 0.875 ) = 0,85 m = 85 cm
unde : L
1
reprezinta lungimea unei deschideri ; h
gr
reprezinta inaltimea grinzii ; b
i

reprezinta latimea unei grinzi.

Proiectare unui astfel de pod comporta urmatoarele etape de calcul dupa cum
urmeaza:
1. Alcatuirea si calculul parapetului pietonal :
1.1 . Modelul fizic: - ca model fizic parapetul pietonal va arata ca in figura
de mai jos.








1.2 .Stabilirea numarului de panouri parapet: - trebuie indeplinite
conditiile:
- trebuie sa fie un numar intreg de panouri;
- se accepta maxim doua tipuri de panouri;
- lungimea panoului sa fie cuprinsa intre 1,8 2,2 m;
- capetele panoului sa aiba o lungime cuprinsa intre
25 50 cm;
- lungime aparapetului sa fie multiplu de 10 cm
8

L
pod
= 2 * L
1
= 2 * 15,25 = 30,50 m
Se va adopta 15 panouri * 2,00 m + 2 * capete de 0,25 cm, unde l
p
= 2,00 m reprezinta
lungimea unui panou, iar L
pod
reprezinta lungimea totala a podului.
1.3. Evaluarea actiunilor :
- permanente : - greutate proprie;
- produse de oameni : - pe orizontal 150 daN/m
- pe vertical 120 daN
1.4. Schema static : - Schema statica parapetului pietonal este un cadru
Greber dublu incastrat articulat ca in figura de mai jos :



1.5. Calculul eforturilor sectionale :
Mana curenta :
I
z
n
=
gmc-Ip
2
+
120
2
=
75-2
2
+
120
2
= 135 daN , unde ,,g
mc
= 0,2 * 0,15 *
bu
=
75 , reprezinta greutatea mainii curente ,
bu
reprezinta greutatea volumica a
betonului armat = 2500 daN/mp .
H

n
=
gmc-Ip-Ip
8
+
120-Ip
4
=
75-2-2
8
+
120-2
4
= 97,5 daNm
I

n
=
150-Ip
2
=
150-2
2
= 150 daN
9

H
z
n
=
150-Ip-Ip
8
=
150-2-2
8
= 75 daNm
Stalp :
N
z
n
= g
mc
* l
p
+ 120 + g
s
* 1,10 = 75*2 + 120 + 56,25*1,10 = 331,875 daN
I

n
= 150 * l
p
= 150 *2 = 300 daN
H
x
n
= 150 * l
p
* 1,10 = 150 * 2 * 1,10 = 330 daNm
g
s
= 0,15 *0,15 *2500 = 56,25 , reprezinta efortul unitar provenit
greutatea stalpului.
Valorile calculate mai sus se numesc eforturi sectionale normate, care pentru
aputea fi introduce in calcul aceste valori trebuiesc afectate cu un coefficient de
siguranta ,, n , unde n = 1,1.
Pentru mana curenta avem:
I
z
c
= n * I
z
n
= 1,1 * 135 = 148,5 daN;
H

c
= n* H

n
= 1,1 * 97,5 = 107,25 daNm;
I

c
= n * I

n
= 1,1 * 150 = 165 daN;
H
z
c
= n* H
z
n
= 1,1 * 75 = 82,50 daNm;
Pentru mana stalp avem:
N
z
c
= n * N
z
n
= 1,1 * 331,875 = 365,063 daN;
I

c
= n * I

n
= 1.1 * 300 = 330 daN;
H
x
c
= n * H
x
n
= 1,1 * 330 = 363 daNm.
1.6. Dimensionarea armaturii de rezistenta :
1.6.1. Materiale : - Se vor folosi urmatoarele materiale :
a) Beton de clasa tehnica C16/20, avand urmatoarele
caracteristici de calcul :
R
c
-
=125 daN/cm
2
R
t
-
=11.9 daN/cm
2
10

*valoare caracteristic a betonului

R
c
=m*m
bc
- R
c
-
= 0,85 * 0,9 * 125 = 95,625 daN/cm
2
= ; R
t
= m- m
bc
- R
t
-
= 0,85 *
0,9 * 11.9 = 9,1035 daN/cm
2
m =0.85 coeficient funcie de ncrcarea predominant
m
bc
=0.90 coeficient al conditiilor de lucru

b) Oel OL37, avand rezistenta de calcul :
R
a
=2100daN/cm
2
1.6.2. Dimensionarea armaturii pentru mana curenta :

Se va realiza in doua etape , prima etapa consta in dimensionarea la moment
incovoietor iar a doua consta in verificarea la forta taietoare.
1.6.2.1. Dimensionarea la moment incovoietor : Se vor folosi
relatiile de calcul de mai jos cu notatiile aferente :
,,a -acoperirea de beton considerat ca fiind distanta de la fibra inferioar pana n
centrul de greutate al armturii ntinse, a = 2,5 cm.
,,h
0
- distana de la fibra comprimat la centrul de greutate al armturii ntinse.

h
0
= h
mc
a = 15 2,5 = 12,5 cm
o m =
M
mcx
bh
0
2
R
c
=
M
j
c
bh
0
2
R
c
=
10725
2012,512,595,625
= 0,036 cm
o = 1 -1 -2 m= 1 -

1 -2 u,uS6 = 0,037
o A
u ncc
= b b
0

R
c
R
c
= 0.037 20 12,5
95,625
2100
= 0,42 cm
2


A
x
=
nd
x
2
4
=0.50 cm
2
; A
8
=
nd
8
2
4
=
n-0.8-0.8
4
= 0,50 cm
2

n
bare
=A
u ncc
A
x
=0,42 / 0,5 = 0,84 1 bara
A
u ncc
A
u c]=
n
bare
A
x
= 2 0,5 = 1 cm
2
0,421 (se verific)
1.6.2.2. Verificarea la fora tietoare : se va face cu urmatoarea
relatie :
0,5
1mux
b-h0-Rt
0,5 >
165
20-12,5-9,1035
= 0,072 ( deci se verifica )
T
max
=165 daN ;
R
t
= 9,1035 daN /cm
2
.
Dac relaia nu se verific rezult c nu este necesar a se prevedea armtura
de rezisten pentru preluarea forei tietoare, aceasta fiind preluat doar de seciunea
din beton. Totui din considerente constructive se vor dispune etrieri la distana maxim
recomandabil de 30 cm.

Din considerente constructive numrul minim de bare la fibra ntins este 2,
deoarece aceste bare vor trebui as fie poziionate n colurile etrierilor.
11

1.6.3. Dimensionarea armaturii pentru stalpul de parapet :

Se va realiza in trei etape , prima etapa consta in verificarea sectiunii stalpului
la forta axiala, a doua consta in dimensionarea armaturii stalpului de parapet la moment
incovoietor, ultima etapa consta in verificarea la forta taietoare a sectiunii stalpului. Se
vor folosi aceleasi materiale ca si la mana curenta cu aceleasi proprietati.
1.6.2.1. Verificarea sectiunii stalpului la forta axiala : Relatia
de calcul este urmatoarea :

s
=
Nz
c
As
R
c
, unde ,,A
s
reprezinta aria sectiunii stalpului si
este egala cu : A
s
= 25 25 = 225 cm
2
.

s
=
365,063
225
= 1,622 R
c
= 95,625.



1.6.2.1. Dimensionarea armaturii stalpului la
moment incovoietor :
Dimensionarea la moment incovoietor a stalpului in incastrare se face cu
aceleasi relatii de calcul ca si la mana curenta.
b
0
= b
s
a = 15 2,5 = 12,5 cm b
s
= b = latura sectiunii stalpului.
o m =
M
mcx
bb
0
2
R
c
=
M
x
c
bb
0
2
R
c
=
36300
1512,512,595,625
= 0,16 cm
o = 1 -1 -2 m= 1 -

1 -2 u,12 = 0,18
o A
u ncc
= b b
0

R
c
R
c
= 0.18 15 12,5
95,625
2100
= 1,54 cm
2



A
x
=
nd
x
2
4
=0.50 cm
2
; A
8
=
nd
8
2
4
=
n-0.8-0.8
4
= 0,50 cm
2

n
bare
=A
u ncc
A
x
=1,54 / 0,5 = 3,08 3 bare
A
u ncc
A
u c]=
n
bare
A
x
= 4 0,5 = 2 cm
2
2 1,54 ( se verific)
1.6.2.2. Verificarea la fora tietoare : se va face cu urmatoarea
relatie :
0,5
1mux
bb0Rt
0,5 >
330
1512,59,1035
= 0,193 ( deci se verifica )
T
max
= I

c
= 330 daN ;
R
t
= 9,1035 daN /cm
2
.

2. Alcatuirea si calculul consolei trotuarului :
12

2.1. Modelul fizic: - ca model fizic consola trotuarului va arata ca in figura
de mai jos.


Pentru calculul consolei trotuarului axa barei se va consifdera la mijlocul
sectiunii ca in figura de mai sus.
2.2. Schema statica : - Schema statica se va considera o grinda in consola.
Calculul se va realiza doar pe o fasie unitara egala cu un metru din toata lungimea
podului. Schema static va arata ca in figura de mai jos:
13

2.3. Evaluarea actiunilor : Avem doua categorii de actiuni care solicita
schema de calcul si anume actiuni permanente date de greutatea consolei si de greutatea
tuturor elementelor care se sprijina pe aceasta , actiuni utile date de actiunea oamenilor
pe trotuar (A.O.T) si cele doua convoaie rutiere A30,V80.
2.3.1 Actiuni permanente :
- Greutatea proprie : - este uniform distribuita si se calculeaza cu relatia :
g
cons
= ( A
cons
1,00
ba
) / l
cons
= ( 0,4681 1 2400 ) / 1,95 = 576,123 daN
,, A
cons
reprezinta aria sectiunii consolei pecare am determinate cu ajutorul
programului AUTOCAD si are valoarea A
cons
= 0,4681 m
2
= 4681 cm
2
;
,,
ba
greutatea volumica abetonului armat si are valoarea
ba
= 2400 daN/m
3

,, l
cons
lungimea totala a consolei , are valoarea l
cons
= 1,95 m ;
- Greutatea parapetului pietonal : - apare ca o forta concentrat si ca un
moment concentrat :
G
par.
= N
z
c
= 365,063 daN ; M
par.
= H

c
= 97,5 daNm;
- Greutatea sapa support : - are aplicare uniform distribuita si se
calculeaza cu relatia :
g
ss
= h
ss
l
trotuar + carosabil
1,00
b
= 0.02 1.70 1,00 2400 =
81.60 daN/m, unde ,,h
ss

reprezinta grosimea stratului de sapa support, ,,l
trotuar

14

reprezinta lungimea trotuarului, ,,

b
reprezinta greutatea volumica a betonului si are
valoarea
b
= 2400 daN/m
3
;
- Greutatea hidroiziolatiei : calculeaza cu relatia :- are aplicare uniform
distribuita si se calculeaza cu relatia :
g
h
= h
h
l
trotuar + carosabil
1,00
h
= 0.01 1.70 1,00 1200 =
20.40 daN/m,
unde ,, h
h
reprezinta grosimea stratului de hidroizolatie , ,,
h
reprezinta greutatea
volumica a hidroizolatiei;
- Greutatea sapei de protectie MA 8 :- are aplicare uniform distribuita
si se calculeaza cu relatia :
g
sp
= h
sp
l
carosabil
1,00
b
= 0.04 0.70 1,00 2400 = 67,20
daN/m
2
;
- Greutate imbracaminte asfaltica MAS 16 : - are aplicare uniform
distribuita si se calculeaza cu relatia :
g
asf
= h
asf
l
carosabil
1,00
b
= 0,07 0.70 1,00 2400 = 117,60
daN/m;
- Greutatea bordurii : putem considera ca are aplicare concentrate desi in
realitate are o aplicare uniform distribuita, dar acest lucru reprezinta un plus de siguranta
si are relatia :
G
bord.
= A
bord.
1,00
b
= 0,25 0,20 1,00 2400 = 120 daN/m,
unde ,, A
brd.
reprezinta aria sectiunii bordurii ;
- Greutatea betonului de umplutura : - are aplicare uniform distribuita si
se calculeaza cu relatia :
g
bu
= h
bu
l
trotuar
1,00 2400 = 0,24 1,00 2400 = 576 daN/m;
- Greutatea caii trotuarului din MAS 8: - are aplicare uniform distribuita
si se calculeaza cu relatia :
g
ba
= h
ba
l
trotuar
1,00 2400 = 0,03 1,00 2400 = 72 daN/m.

2.3.1 Actiuni din incarcari utile :
15

- Actiunea convoiului rutier A 30 si V 80 :

In general pentru calculul elementelor principale de rezistenta cum ar fi
grinzi, antretuoaze, longeroni, pozitionarea convoaielor rutiere se face in sens
transversal prin dispunerea caroseriei la fata bordurii. In cazul in care se calculeaza
console de trotuar sau console carosabile, vehiculul se dispune cu roata la fata bordurii.
Forta concentrate atribuita unei roti se aplica distribuit la nivelul caii pe o
suprafata delimitate de amprenta pneului. Pentru calculul placilor suprafata de repartitie
a incarcarii este mai mare datorita distributiei incarcarii pe straturile caii in plane la 45

ca in figura de mai jos .


16

Convoiul A 30 are urmatoarele date numerice cunoscute :
P
spate
= 6000 daN reprezinta greutatea aplicata pe roata din spate;
a
0
= 0,20 m = 20 cm; b
0
= 0,70 m = 70 cm ,reprezinta latimea
respective lungimea amprentei rotii care aplica pe suprafata de la interfata dintre
suprafata pneului si suprafata carosabila;
a
1
= a
0
+ 2 s = 0,20 + 2 0,14 = 0,48 m;
b
1
= b
0
+ 2 s = 0,70 + 2 0,14 = 0,98 m;
,, a
1
, ,, b
1
reprezinta latimea respective lungimea amprentei rotii aplicata pe suprafata
betonata a consolei trotuarului.
s = 0,14 m = 14 cm , reprezinta grosimea structurii rutiere.
Schema statica de aplicare a convoiului A 30 este prezentata in figura de mai
jos dupa cum urmeaza :


unde p
u
=
Pspatc A 30
a1 b1
=
6000
0,48 0,98
= 12755,102 daN/m
2
.
17

Pentru convoiul V 80 avem acelasi mid de aplicare aceeasi schema statica ca

si la convoiul A 30 aici in acest caz difera doar valorile ,,a
0
, ,,b
0
, P
roata V 80
, dupa
cum urmeaza :

P
roata V 80
= 10000 daN reprezinta greutatea aplicata pe roata ;
a
0
= 0,20 m = 20 cm; b
0
= 0,80 m = 70 cm ;
a
1
= a
0
+ 2 s = 0,20 + 2 0,14 = 0,48 m;
b
1
= b
0
+ 2 s = 0,80 + 2 0,14 = 1,08 m;
unde p
u
=
Pspatc V 80
a1 b1
=
10000
0,48 1,08
= 19290,123 daN/m
2
.
- Actiunea oamenilor pe trotuar AOT : are aplicare uniform distribuita
pe toata latimea trotuarului si are valoarea :
AOT = 500 daN/m
2

Schema statica arata ca in figura de mai jos:

2.3. Calculul eforturilor sectionale : Se va face calculul eforturilor
sectionale pentru fiecare tip de incarcare si se vor trece intrun tabelul centralizator de
mai jos :
Eforturi
sectiunale
Incarcari
permanente
Incarcari utile
AOT A 30 V 80
M
max.
2399,100 500 6124,999 11249,999
T
max.
22497,740 600 12499,999 20833,333

18

2.3.1 Eforturi scetionale din actiuni permanente :

T
max.
= ( 0,25 + l
carosabil
) g
consola
+ G
parapet
+ ( l
trotuar
+ l
carosabil
) ( g
ss
+
+ g
h
) + G
bordura
+ l
trotuar
( g
ba
+ g
bu
) + l
carosabil
( g
sp
+ g
asf
) =
= ( 0,25 + 0,70 ) 576,123 + 365,063 + ( 1,00 + 0,70 ) ( 81,6 + 20,40 ) +
+ 120 + 1,00 ( 72 + 576 ) + 0,70 ( 67,20 + 117,60 ) = 22497,740 daN
M
max.
= M
parap.
+ ( 0,25 + l
trotuar
+ l
carosabil
) g
consola

( 0,25 + Itrotuar + IcarosabII )
2
+
G
parap.
( 0,125 + l
trotuar
+ l
carosabil
) + ( g
ss
+ g
h
) ( l
trotuar
+ l
carosabil
)

( Itrotuar + IcarosabII )
2
+ G
bord.
l
carosabil
+ ( g
ba
+ g
bu
) (
Itrotuar
2
+
+ lcaiosabil ) + ( g
sp
+ g
asf
) l
carosabil

IcarosabII
2
=
= 97,5 + ( 0,25 + 1,00 + 0,70 ) 576,123
(0,25+1,00+0,70 )
2
+ 365,063 (
0,125 + 1,00 + 0,70 ) + ( 81,6 + 20,40 )
( 1,00 + 0,70 )
2
+ 120 0,70 +
+ ( 72 + 576 ) (
1,00
2
+ 0,70 ) + ( 67,20 + 117,60 ) 0,70
0,70
2
=
= 2399,100 daNm
2.3.1 Eforturi scetionale din actiuni permanente :
2.3.1.1. Eforturi sectionale din actiunea AOT:
Conform schemei statice aferente si a valorii AOT = 500 daN/m
2
valorile
momentului incovoietor maxim respectiv forta taietoare maxima vor avea valorile :
T
max.
= l
trotuar
AOT = 1,00 500 = 500 daN;
M
max
= ( l
trotuar
AOT ) (
Itrotuar
2
+ l
carosabil
) = ( 1,00 500 ) (
1,00
2
+
+ 0,70 ) = 600 daNm;
2.3.1.2. Eforturi sectionale din actiunea actiune A 30 :
Conform schemei statice aferente si a valorii p
u
A 30
= 12755,102 daN/m
2

valorile momentului incovoietor maxim respectiv forta taietoare maxima vor avea
valorile :
19

T
max.
= p
u
A 30
b
1
A 30
= 12755,102 0,98 = 12499,999 daN;
M
max
= p
u
A 30
b
1
A 30

b1A 30
2
= 12755,102 0,98
0,98
2
= 6124,999 daNm;
2.3.1.2. Eforturi sectionale din actiunea actiune V 80 :
Conform schemei statice aferente si a valorii p
u
V 80
= 19290,123 daN/m
2

valorile momentului incovoietor maxim respectiv forta taietoare maxima vor avea
valorile :
T
max.
= p
u
V 80
b
1
V 80
= 19290,123 1,08 = 20833,333 daN;
M
max
= p
u
V 80
b
1
V 80

b1V 80
2
= 19290,123 1,08
1,08
2
= 11249,999 daNm;

3. Alcatuirea si calculul placii central :
Panoul central de placa este incastrat pe tot conturul in grinzile principale si
antretoaze.
Placa va fi solicitata doar de incarcari permanente produse de greutatea
proprie si greutatea structurii rutiere si incarcarile utile produse de convoaiele rutiere ,,
A 30 si ,, V 80.
Calculul placii centrale se face functie de raportul laturilor iar in cazul de fata
unde raportul este < 2 calculul trebuie sa se faca pe ambele directii.
Realizarea unui calcul exact pentru o placa incastrata pe contur, solicitata de
incacari mobile este laborious de aceea sa dezvoltat o metode simplificatoare prezentata
in normativul PD 46 / 2001 care foloseste nomograme dezvoltate pe baza tabelelor lui
Galerkin.
Momentele incovoietoare se calculeaza luand in considerare o grosime
constanta a placii, fara a tine cont de panta de scurgere a apelor pluvial. Folosind
nomogramele rezulta foarte usor si direct momentelor incovoietoare pentru ambele
directii.
Lungimea de calcul pe fiecare directie se considera intre axele grinzilor sau
antretoazelor, dar nu mai mare din lungimea placii considerata intre fete.

20

3.1. Determinarea lungimii dintre antretoaze :

In sens transversal podului grinzile sunt solidarizate prin intermediul
antretoazelor si al placilor monolite. Antretoazele se dispun cate una pe fiecare linie de
rezemare si la mijlocul deshiderii dupa cum urmeaza in figura de mai jos :

l
0a
= min ( l
a
; l
0
1,05 ) = min ( 5,5 ; 4,60 1,05 ) = min ( 5,5 ; 4,83 ) = 4,83 m;
l
0b
= min ( l
t
;( l
t
b
ar
/ 2 b
ac
/ 2 ) 1,05) = min ( 7,45 ; (7,45 0,30 / 2 0,25 /
2 ) 1,05 ) = min ( 7,45 ; 7,53 ) = 7,45 m , unde :
b
ar
- latimea antretoazei de reazem ; b
ac
- latimea antretoazei central.
21

3.2. Schema staticaa placii centrale :

Schema static a placii central este o placa incastrata pe tot conturul,
incarcarile actionand perpendicular pe plaul nedian al placii ca in figura de mai jos :



3.3. Evaluarea incarcarilor :
3.3.1 Evaluarea incarcarilor permanente :
1) Greutatea placii :
g
placa
= h
placa
med.
1 1
b.a
= 0,275 1 1 2400 = 660 daN /m
2
;
2) Greutate sapa suport :
g
s.s
= h
s.s
1 1
bet
= 0,02 1 1 2400 = 48 daN / m
2
;
3) Greutatea hidroizolatiei :
g
h
= h
h
1 1
h
= 0,01 1 1 1200 = 12 daN / m
2
;
4) Greutate sapa de protectie :
g
s.p
= h
s.p
1 1
bet. asf.
= 0,024 1 1 2400 = 96 daN / m
2
;
5) Greutatea imbracamintii rutiere :
22

g
im.asf
= h
s.rut
1 1
bet. asf.
= 0,01 7 1 2400 = 168 daN / m
2
;
g = gi = 984 daN / m
2
.
3.3.2 Evaluarea incarcarilor utile :
Incarcarile utile ce vor actiona pe placa convoaiele rutiere A 30 si V 80.
3.4. Calculul eforturilor sectionale:
Momentul incovoietor se calculeaza conform PD 46 din 2001 folosind
nomogramele pentru greutatea uniform distribuita si cconvoaiele rutiere A 30 si V 80 pe
directia ,,A si ,,B . etapele de lucru cu nomogramele sunt :
1) Se identifica valorile l
0a
si l
0b
;
2) Se identifca nomograma pentru care se doreste calculul momentului
incovoietor ;
3) Se identifica pe orizontala valoarea l
0a
sau l
0b
;
4) Se ridica pe vertical o linie pana se intersecteaza curbele l
0a
sau l
0b
;
5) Se identifica pe curbe valoarea l
0a
sau l
0b
;
6) Se traseaza o linie orizontala spre axa vertical ;
7) Se citeste valoarea coeficientului.
Relatiile de calcul sunt:
- pentru incarcari permanente :
M
0a
g
= Nua

g = 1,944 9,84 = 19,129 kNm = 1912,90 daNm

M
0b
g
= Nub

g = 1,556 9,84 = 15,311 kNm = 1531,10 daNm

- pentru in carcari utile :
M
0a
A30
= 4575 daNm ;
M
0b
A30
= 3611,11 daNm
M
0a
V80
= 5875 daNm
M
0b
V80
= 2650 daNm
Valorile momentelor incovoietoare determinate cu ajutorul nomogramelor
au fost determinate pentru panoul de placa simplu rezemat pe contur.
23

Transformarea valorilor momentului de pe grinda simplu rezemata pe

grinda dublu incastrata se face prin intermediul unor coeficienti astfel :
M
reazem
= 0,75 M
0

M
camp
= 0,525 M
0

Forta taietoare care se dezvolta pe conturul panoului de placa se
calculeaza direct pe schema static de grinda dublu incastrata. Si in cazul fortei taietoare
se va folosi o fasie de placa cu latura de un metru pe care se va aplica convoiul rutier in
pozitia cea mai defavorabila. Convoaiele rutiere care se incarca pa placa,
corespunzatoare clasei de incarcare E sunt convoiul A30 si V80.
Pentru un pod cu doua benzi de circulatie se vor dispune cate un sir de
autocamioane A30 pentru fiecare banda de circulatie si un sir de vehicule V80 la doua
benzi de circulatie.
In cazul convoaielor A30 distanta minima dintre caroserii este de a0 cm si
este permisa pentru o incarcare cat mai defavorabila ,deplasarea vehiculelor este in
aceeasi directive.
- pentru incarcari permanente :
T
ga
= g
I0a
2
= 984
4,83
2
= 2376,36 daN;
T
gb
= g
I0b
2
= 984
7,45
2
= 3665,40 daN;
- pentru incarcari utile :
Convoiul A30: Dispunerea convoiului se va face ca in figura de mai jos:

24

Forta taietoare rezultata in urma dispunerii convoiului , se va calcula pe
cele doua directii , pe latura scurta a placii si pe latura lunga a placii dupa cum urmeaza :
T
b
A30
= P
s
A30
a
1
b
1
(
t1
+
t2
) =
= 12000 0,48 0.98 ( 46,45 + 36,23 ) =
= 466712,064 daN = 6667,121 kN ;
T
a
A30
= P
s
A30
a
a
b
1
(
t1
+
t2
+
t3
) =
= 12000 0,48 0,98 ( 88,06 + 65,74 + 27,19 ) =
= 1021652,352 daN 10216,524 kN ;
25

26

3.5. Armarea placii central si a consolei trotuarului:
Sectiunile de placa si de consola cele mai solicitate si care ar putea ceda la
moment incovoietor sunt:
- sectiunea de incastrare a consloei trotuarului ;
- sectiunea de incastrare a placii centrale ;
- sectiunea de mijloc a placii central ;
27

Pentru a evita cedarea in aceste sectiuni se va dimensiona armatura de

rezistenta cu rolul de a prelua efectul momentului incovoietor de la fibra intinsa.
Dimensionarea armaturii se va face la valoarea cea mai mare a momentului incovoietor
rezultata din suprapunerea efectelor actiunii permanente si a convoaielor rutiere A30 si
V80. Acest lucru se va face pe baza a trei ipoteze de incarcare cu valorile
corespunzatoare ca in tabelul centralizator de mai jos :
M Permanente A.O.T A30 V80 Ipoteza 1 Ipoteza 2 M
max
AOT + A30 Per. + V80
Sect. 1 2399,100 500 6124,999 11249,999 6624,999 13649,099 13649,099
Sect. 2 1434,675 0 3431,250 4406,250 3431,250 5840,925 5840,925
Sect. 3 1004,273 0 2401,875 3084.375 2401,875 4088,648 4088,648

Observatie : valorile momentelor incovoietoare din sectiunea 2 reprezinta momentele
determinate pe baza nomogramelor de din PD 46-2001, care au fost transformate ulterior
in moment din reazem dupa ce au fost inmultite cu coeficientul de transformare ,, 0,75
, iar momentele din sectiune 3 inmultite cu coeficientul de transformare ,, 0,525
Asadar valorile acestor moment vor fi :


M
0a reazem
g
= 1912,90 ( 0,75 ) = 1434,675 daNm
M
0b reazem
g
= 1531,10 ( 0,75 ) = 1148.325 daNm
M
0a reazem
A30
= 4575 ( 0,75 ) = 3431,250 daNm
M
0b reazem
A30
= 3611,11 ( 0,75 ) = 2708,333daNm
M
0a reazem
V80
= 5875 ( 0,75 ) = 4406,250 daNm
M
0b reazem
V80
= 2650 ( 0,75 ) = 1987,500 daNm

M
0a camp
g
= 1912,90 0,525 = 1004,273 daNm
M
0b camp
g
= 1531,10 0,525 = 803,828 daNm
M
0a camp
A30
= 4575 0,525 = 2401,875 daNm
M
0b camp
A30
= 3611,11 0,525 = 1895,833daNm
28

M
0a camp
V80
= 5875 0,525 = 3084.375 daNm
M
0b camp
V80
= 2650 0,525 = 1391,250 daNm

Sectiunea 1) :
- dimensiunile sectiunii :
h = 25 cm ;
b = 1,00 m = 100 cm ;
- materialele folosite :
Beton C25 / 30 - R
c
= 243 daN/cm
2
; R
t
18,6 daN/cm
2
;
Otel PC 52 - R
a
= 3000 daN/cm
2
;
m = ( M
max
100 ) / (b h
0
2
R
c
= (13649,099 100 ) / ( 100 21,8
2
243 ) =
=0,118;
h
0
= h a = 25 3,2 = 21,8 cm ;
a = 2,5 +
0
2
= 2,5 +
1,4
2
= 3,2 cm ;
A
a nec
= b h
0

Rc
Ra
= 0,126 100 21,8
243
3000
= 22,073cm
2
;
= 1

1 -2 u,118 = 0,126 =;
n
bare
= A
a nec
/ A

= 22,073 / 1,539 15 bare;

A

=
n 1,4 1,4
4
= 1,539;
A
ef
= n
bare
A

= 15 1,539 = 23,085; A
a nec
A
ef
( se verifica deci armarea este
corecta). Dar totusi numarul maxim de bare pe metru in aceasta sectiune este de 13
bare,atunci va trebui sa marim diametrul armaturii sis a reluam calculul dupa cum
urmeaza :
n
bare
= A
a nec
/ A

= 22,073 / 2,011 11 bare;

A

=
n 1,6 1,6
4
= 2,011;
29

A
ef
= n
bare
A

= 11 2,011 = 22,121; A
a nec
A
ef

Pentru celelalte sectiuni se va lucre cu acelasi diametru de armature.




Sectiunea 2) :
- dimensiunile sectiunii :
h = 25 cm ;
b = 1,00 m = 100 cm ;
- materialele folosite :
Beton C25 / 30 - R
c
= 243 daN/cm
2
; R
t
18,6 daN/cm
2
;
Otel PC 52 - R
a
= 3000 daN/cm
2
;
m = ( M
max
100 ) / (b h
0
2
R
c
= (5840,925 100 ) / ( 100 21,8
2
243 ) =
=0,05;
h
0
= h a = 25 3,2 = 21,8 cm ;
a = 2,5 +
0
2
= 2,5 +
1,4
2
= 3,2 cm ;
A
a nec
= b h
0

Rc
Ra
= 0,052 100 21,8
243
3000
= 9,182 cm
2
;
= 1 1 -2 u,uS1 = 0,052;
n
bare
= A
a nec
/ A

= 9,182 / 2,011 5 bare;

A

=
n 1,6 1,6
4
= 2,011;
A
ef
= n
bare
A

= 5 2,011 = 10,055; A
a nec
A
ef
( se verifica deci armarea este
corecta).

30

Sectiunea 3) :
- dimensiunile sectiunii :
h = 25 cm ;
b = 1,00 m = 100 cm ;
- materialele folosite :
Beton C25 / 30 - R
c
= 243 daN/cm
2
; R
t
18,6 daN/cm
2
;
Otel PC 52 - R
a
= 3000 daN/cm
2
;
m = ( M
max
100 ) / (b h
0
2
R
c
= (4088,648 100 ) / ( 100 21,8
2
243 ) =
=0,035;
h
0
= h a = 25 3,2 = 21,8 cm ;
a = 2,5 +
0
2
= 2,5 +
1,4
2
= 3,2 cm ;
A
a nec
= b h
0

Rc
Ra
= 0,036 100 21,8
243
3000
= 6,357cm
2
;
= 1 1 -2 u,uSS = 0,036 ;
n
bare
= A
a nec
/ A

= 6,357 / 2,011 4 bare;

A

=
n 1,6 1,6
4
= 2,011;
A
ef
= n
bare
A

= 4 2,011 = 8,044 cm
2
; A
a nec
A
ef
( se verifica deci armarea este
corecta).
3.6. Armarea placii central si a consolei trotuarului:
Verificarea se face in sectiunile cele mai solicitate cu valorile maxime ale
fortelor taietoare. Verificarea se face cu relatia :
T
max
0,75 b h
0
R
t

Daca este indeplinita conditia, armature pentru preluarea fortei taietoare se dispune
constructive, in caz contrar este necesar sa se calculeze armature pentru preluarea fortei
taietoare.

31

4. Alcatuirea si calculul grinzii principale :

4.1. Modelul fizic:



4.2. Schema static a grinzii principale:
Schema static a grinzii principale este o grinda continua cu doua
deschideri egale l
c
= 15,25 m fiecare.Grinda va fi incarcata de incarcari permanente (
greutatea proprie si greutatea caii pe pod, care se distribuie in mod egal la cele doua
grinzi ) si incarcari utile de scurta durata, clasa de incarcari E ( in ipoteza I : A30 + AOT
si in ipoteza II : V80 ).
Grinda va prelua doar incarcarile aferente zonei sale ,incarcari
provenite din elementele care sprijina pe ea, cealalta grinda preluand incarcarile aferente
zonei sale.
32

Greutatea caii de pe pod va actiona uniform distribuit pe toata

lungimea grinzii. Valoarea incarcarii va fi data de greutatea totala caii raportata la
numarul de grinzi , in cazul de fata este vorba de doua grinzi dispuse simetric fata de axa
longitudinal a podului. Antretoazele se vor distribui in mod egal la numarul de grinzi.
Schema static a grinzii principale va fi incarcata astfel :
- uniform distribuit cu valoarea incarcarii data de greutatea proprie si
structurii de rezistenta aferenta unei grinzi;
- concentrate cu forte provenite din greutatea antretoazelor in dreptul
acestora;
- uniform distribuita cu incarcarea data de greutatea caii in functie de
numarul de grinzi. Schema static va arata ca in figura de ami jos :


4.3. Evaluarea incarcarilor permanente si calculul eforturilor
sectionale din incarcari permanente:
Calculul incarcarilor din actiuni permanente se face dupa cum urmeaza cu relatiile
de calcul de mai jos.
g
gr
=
Ascct ( gndu+pIucu )
2

ba
n 1 =
4,623
2
2500 1,1 1 = 6356,625 daN/m
unde ,, n reprezinta coeficientul actiunii pentru structura de rezistenta a podurilor
33

n = 1,1.
A
sect.
= 46233 cm
2
= 4,623 m
2

G
am
= b
am
h
a

I0u
2

ba
= 0,30 1,10
4,83
2
2500 = 1992,375 daN;
unde ,, b
am
reprezinta grosimea antretoazei marginale, ,, h
a
reprezinta inaltimea
antretoazei.
G
ac
= b
ac
h
a

I0u
2

ba
= 0,25 1,10
4,83
2
2500 = 1660,313 daN;
unde ,, b
ac
reprezinta grosimea antretoazei centrale, ,, h
a
reprezinta inaltimea
antretoazei.
Greutatea caii se va face tabular dupa cum urmeaza :
Nr.
Crt.
Descriere g
c
n
n g
c
c
1) Sapa suport h = 2 cm
9,80 0,02 1
bet

490 1,5 735
2) Hidroizolatie h = 1 cm
9,80 0,01 1
h

117,60 1,5 176,40
3) Sapa de protectie h 4 cm
7,80 0,04 1
bet

780 1,5 1170
4) Mixturi asfaltice h = 7 cm
7,80 0,07 1
asf

1310,40 1,5 1965,6
5) Borduri ( 2 bucati )
0,25 0,20
bet
1 2
250 1,5 375
6) Asfalt pe trotuar ( 2 buc. )
0,03 1 2
asf

144 1,5 216
7) Beton de umplutura ( 2 buc )
0,24 0,8 1 2
bet

960 1,5 1440
8) Parapet pietonal ( 2 buc) 365,063 1,5 547,595
gcc
8
=1
= 6625,595

g
c
=
gcc
8
i=1
2
=
6625,595
2
= 312,798 daN/m.
Calculul eforturilor sectionale din incarcari permanente - se face valorificand
liniile de influenta pentru grinzi continue din cartea lui Constantin Avram pag. 164-165
tabelul 45. Eforturile sectionale se vor calcula astfel : moment incovoietor in sectiunile
5, 8, 10 ir forta taietoare in sectiunile 0 si 10 dupa cum urmeaza :
34

Pentru trasarea liniilor de influenta se va folosi tabelul de la pagina 50 - 51 di

cartea ,, Grinzi continue de Constantin Avram :
Sectiunea LM
5
LM
8
LM
10
LT
0
LT
10
m
i
m
i
m
i
m
i
m
i
m
i
t
i
t
i
0 0 0 0 0 0 1 0
1 0,038 0,5795 0 0 - 0,085 - 1,296 0,875 - 0,125
2 0,076 1,159 0,002 0,0305 - 0,048 - 0,732 0,752 - 0,248
3 0,116 1,769 0,005 0,0763 - 0,068 - 1,037 0,632 - 0,368
4 0,158 2,4095 0,013 0,1983 - 0,084 - 1,281 0,516 - 0,484
5 0,203 3,09575 0,025 0,381 - 0,094 - 1,434 0,406 - 0,594
6 0,152 2,318 0,043 0,6558 - 0,096 - 1,464 0,304 - 0,696
7 0,105 1,6013 0,089 1,3573 - 0,089 - 1,357 0,211 - 0,789
8 0,064 0,976 0,102 1,5555 - 0,072 - 1,098 0,128 - 0,872
9 0,029 0,4423 0,046 0,7015 - 0,043 - 0,656 0,057 - 0,943
10 0 0 0 0 0 0 0 - 1
11 - 0,021 - 0,320 - 0,034 - 0,519 - 0,043 - 0,656 - 0,043 - 0,043
12 - 0,036 - 0, 549 - 0,058 - 0,885 - 0,078 - 1,189 - 0,072 - 0,072
13 - 0,045 - 0,686 - 0,071 - 1,083 - 0,089 - 1,357 - 0,089 - 0,089
14 - 0,048 - 0, 732 - 0,077 - 1,174 - 0,096 - 1,464 - 0,096 - 0,094
15 - 0,047 - 0,717 - 0,075 - 1,144 - 0,094 - 1,434 - 0,094 - 0,096
16 - 0,042 - 0,641 - 0,067 - 1,022 - 0,084 - 1,281 - 0,084 - 0,081
17 - 0,034 - 0,519 -0,055 - 0,839 - 0,068 - 1,037 - 0,068 - 0,068
18 - 0,024 - 0,366 - 0,038 - 0,579 - 0,048 - 0,732 - 0,048 - 0,048
19 - 0,012 - 0,183 - 0,020 - 0,305 -0,020 - 0,305 - 0,025 - 0,025
20 0 0 0 0 0 0 0 0

unde ,, i = 1 20 , ,, m
i

= m
i
l
c
.
Momentul din sectiunea ,, 5 - se calculeaza pe baza urmatoarei linii de influenta:
M
5
= g
gr
(
m1

m2
) + g
c
(
m1

m2
) + G
ac
( m
2
+ m
4
) + G
am
(m
1
+ m
3
+
+ m
5
) = 6356,625 (23,605 7, 289 ) + 312,798 (23,605 7, 289) + 1660,313
(3,09575 + 0,717 ) + 1992,375 (0 + 0 + 0 ) = 115148,731 daNm;

m1
= 2
1
2
m
2

Ic
2
= 2
1
2
3,09575
15,25
2
= 23,605; m
2
= m
5
;

m2
=
2
3
l
c
m
4
=
2
3
15,25 0,717 = 7, 289; m
4
= m
15
.
m
1
= m
3
= m
5
= 0
35

Momentul din sectiunea ,, 8 - se calculeaza pe baza urmatoarei linii de influenta:

M
8
= g
gr
(
m1

m2
) + g
c
(
m1

m2
) + G
ac
( m
2
+ m
4
) + G
am
(m
1
+ m
3
+ +
m
5
) = 6356,625 (11,859 11,631) + 312,798 (11,859 11,631) + 1660,313
(1,5555 + 1,144) + 1992,375 (0 + 0 + 0 ) = 6002,643 daNm;


36

m1
=
1
2
m
2
12,20 +
1
2
m
2
3,05 =
1
2
1,5555 12,20 +
1
2
1,5555 3,05 =
= 11,859; m
2
= m
8

m2
=
2
3
l
c
m
4
=
2
3
15,25 1,144= 11,631; m
4
= m
15
.
m
1
= m
3
= m
5
= 0 .
Momentul din sectiunea ,, 10 - se calculeaza pe baza urmatoarei linii de influenta:

M
8
= g
gr
(
m1
+
m2
) + g
c
(
m1
+
m2
) + G
ac
( m
2
+ m
4
) + G
am
(m
1
+ m
3
+ +
m
5
) = 6356,625 (14,579 + 14,579 ) + 312,798 (14,579 + 14,579) + 1660,313
(1,434 + 1,434) + 1992,375 (0 + 0 + 0 ) = 230508,614 daNm;

m1
=
2
3
l
c
m
2
=
2
3
15,25 1,434 = 14,579 ; m
2
= m
5

m2
=
2
3
l
c
m
4
=
2
3
15,25 1,434= 14,579 ; m
4
= m
15
.
m
1
= m
3
= m
5
= 0 .
Forta taietoare din sectiunea ,, 0 - se calculeaza pe baza urmatoarei linii de
influenta:
T
0
= (
t1
+
t2
) ( g
gr
+ g
c
) + G
am
( t
1
+ t
3
+ t
5
) + G
ac
( t
2
+ t
4
) =
= (7,625 + 0,956 ) (6356,625 + 312,798 ) + 1660,313 (1 + 0 + 0 ) + 1992,375
(0,406 + 0,094 ) = 59886,812 daN;

t1
=
1
2
l
c
t
1
=
1
2
15,25 1 = 7,625; t
1
= t
0
;

t1
=
2
3
l
c
t
4
=
2
3
15,25 0,094 = 0,956; t
4
= t
15
; t
3
= t
5
= 0
37

Forta taietoare din sectiunea ,, 10 - se calculeaza pe baza urmatoarei linii de
influenta:

T
0
= (
t1
+
t2
) ( g
gr
+ g
c
) + G
am
( t
1
+ t
3
+ t
5
) + G
ac
( t
2
+ t
4
) =
= (7,625 + 0,976 ) (6356,625 + 312,798 ) + 1660,313 (0 + 1 + 0 ) + 1992,375
( 0,594 + 0,096 ) = 62117,063 daN;

t1
=
1
2
l
c
t
3
=
1
2
15,25 1 = 7,625; t
3
= t
10
;

t1
=
2
3
l
c
t
4
=
2
3
15,25 0,096= 0,976; t
4
= t
15
; t
3
= t
10
= 1


38

4.4. Evaluarea incarcarilor utile si calculul eforturilor sectionale din

incarcari utile:
Calculul se va face in doua ipoteze cu incarcarile date de AOT, A30, V80.
Eforturile sectionale ,, M si ,, T se vor determina pentru fiecare incarcare in
parte folosind liniile de influenta in sens longitudinal. Pozitia convoaielor se determina
usor prin dispunerea acestora pe linia de influenta.
In sens transversal incarcarile se transmit la cele doua grinzi diferit in functie de
pozitia pe pod. Pentru determinarea eforturilor maxime trebuie determinate sau trebuie
calculata pentru pozitia cea mai defavorabila atat in sens longitudinal cat si in sens
transversal.
4.4.1 Repartitia in sens transversal a incarcarilor :
a) Actiunea oamenilor pe trotuar :

rAOT
= 1,649

b) Actiunea convoiului A30 :
R
A30
= ii = ( r
1
+ r
2
+ r
3
+ r
4
) = 1,113 + 0,768 + 0,565 + 0,222 = 2,668

39

c) Actiunea convoiului V80 :
R
V80
= ii = ( r
1
+ r
2
) = 1,086 + 0,595 = 1,681


40

4.4.2 Repartitia in sens transversal a incarcarilor si calculul eforturilor :

a) Momente incovoietoare :
- Linia de influenta ,, L
5
:
AOT :

M
AOT
5
= n AOT
AOT

rAOT
= 1,4 23,622 1,649 500 1,4 = 27266,875

AOT
= 2
1
2

Ic
2
m
5
= 2
1
2

15,25
2
3,098 = 23,622
n = 1,4 ( STAS 10101) pentru AOT si A30, iar pentru V80 n = 1,2.
A30 :
M
A30
5
= n [( P
A30
f
R
A30
M
A30
f
) + ( P
A30
s
R
A30

1
M
A30
s
) + ( P
A30
s

R
A30

2
M
A30
s
) = 1,4 1,0875 [( 6000 0,662 2,668 ) + ( 12000 2,668 3,098 )
+ ( 12000 2,668 2,448 ) = 286470,604 daNm;
= 1,0875 (coefficient chimic);
M
A30
f
= m
3
= 0,662;
1
M
A30
s
= m
2
= 3,098;
2
M
A30
s
= m
1
= 2,448.
41

V80 :

M
V80
5
= n P
V80
R
V80
( M
V80
1
+ M
V80
2
+ M
V80
3
+ M
V80
4
) =
= 1,2 1,0875 20000 1,681 ( 2,611 + 3,098 + 2,611 + 2,124 )
= 458221,100 daNm.

42

- Linia de influenta ,, L
8
:
AOT :

M
AOT
5
= n AOT
AOT

rAOT
= 1,4 2,905 1,649 500 1,4 = 4694,538;

AOT
=
1
2
12,20 0,381 +
1
2
3,05 0,381 = 2,905;
A30 :

M
A30
5
= n [( P
A30
f
R
A30
M
A30
f
) + ( P
A30
s
R
A30

1
M
A30
s
) + ( P
A30
s

R
A30

2
M
A30
s
) = 1,4 1,0875 [( 6000 0,662 2,668 ) + ( 12000 2,668 3,098 )
+ ( 12000 2,668 2,448 ) = 286470,604 daNm;
43

= 1,0875 (coeficient chimic);

M
A30
f
= m
3
= 0,662;
1
M
A30
s
= m
2
= 3,098;
2
M
A30
s
= m
1
= 2,448.





V80 :
44

M
V80
5
= n P
V80
R
V80
( M
V80
1
+ M
V80
2
+ M
V80
3
+ M
V80
4
) =
= 1,2 1,0875 20000 1,681 ( 2,611 + 3,098 + 2,611 + 2,124 )
= 458221,100 daNm.


Linia de influenta ,, L
8
:
AOT :

AOT = 1,7556 + 0,439 = 2,19
45

M8 AOT = 1,4 x x 2,19 x 1,15 = 3,5259

A30 :

M
8
A
30
= n x [P
f
x A
30
x R`
A30
+ P
s
A
30
x M
s
A30 x R`
A30
]=
= 1,4 x 1,1678 x [ 6000 x 0,09 x 2,67 + 12000 x 0,61125 x 2,67]= 18366,73
V80 :

M
8
V
80
= n x [P
V80
x M`
V80
f
x R`
V80
]= 1,2 x 1,1678 [10 000 x 1,10825 -1,69] =
26080,89
- Linia de influenta ,, L
10
:
AOT :
AOT =
2
3
1,2455 x 14.00= 11,00
M10 AOT = 1,4 x 11 x 1,15 = 17,71

A30 :
M
10
A
30
= n x [P
f
x M A
30
f x R`
A30
+ P
s
A
30
x M
s
A30 x R`
A30
]=
= 1,4 x 1,1678 x [ 6000 x 0,18 x 2,67 + 12000 x 2,3955x 2,67]= 67455,99
V80 :
46

M
10
V
80
= n x [P
V80
x M
V80
f
x R`
V80
]= 1,2 x 1,1678 [20 000 x 4,6555 x 1,60] =
104384,5037
- Linia de influenta ,, T
0
:
AOT :
AOT = 6,625
T 0 AOT = n x AOT x AOT =10.66

A30 :
T
0
A
30
= n x [P
f
x 0,43 x 2,67 + P
s
x (0,88 + 1)] x 2,67=
= 1,4 x 1,1678 x [ 3000 x 0,438 x 2,67 + 6000 x 1,88 x 2,67]= 51362,64
V80 :
T
0
V
80
= n x [P
V80
x T
V80
]= 1,2 x 1,1678 [10 000 x (1 + 0,91 + 0,82 + 0,73)] =
81943,12
- Linia de influenta ,, T
10
:
AOT
AOT =7,455
T
10
` AOT = n x AOT x AOT = 12
A30 :
T
`
10 A
30
= n x [P
f
x (0,43 + 0,06) x 2,67 + P
s
x (0,88 + 1+ 0,03)] x 2,67=
= 1,4 x 1,1678 x [78458 + 61196,4]= 56442,50
V80
T
`
10 V
80
= n x [P

x T`10 V80 x R`
V80
]= 1,2 x 1,1678 [20 000 x (0,73 + 0,82 + 0,91 +
1)] x 1,69 = 81943,12




47

Efort
secio-
nal
Sec-
iune
Permanente A.O.T
.
A
30
V
80

M 5 110438,82 53,36 130433,26 208641,16
M 8 5573,76 3,522

18366,73 26080,88
M 10 191344,146 17,71 66455,93 104384,50
T 0 58722,53 10,66 51962,64 81943,12
T 10 65863,29 12,02 56442,50 122317,14

Efort
secio-
nal
Sec-
iune
Ipoteza I
Perm+A.O.T+A
30
Ipoteza II
Perm+V
80

Maxim


M 5 240924,44 319079,98 319079,98
M 8 23944,01 31854,64 31654,64
M 10 257817,86 295728,64 -295728,64
T 0 110095,83 140665,65 140665,6
T 10 122317,72 147806,11 147806,11










Calculul caracteristicilor geometrice ale grinzii
48

Datorita latimii placii necesare pentru preluarea gabaritului de circulatie de pe pod
rezulta ca nu toata latimea placii intra in preluarea eforturilor sectionale. Placa impreuna
cu inima grinzii formeaza o sectiune T. Latimea efectiva care intra impreuna cu inima
grinzii la preluarea eforturilor M si T este mai mica. Latimea acestuia fiind calculata
conform STAT 10111-2 anexa D Calculul latimii de placa.





Seciunea final:
b
k
0,75Ic
(STAS 10111/2 ANEXA D TABEL 49)
m
f1
=0,53
m
f2
=0,475
b
a1
=b
k1
m
f1
=21250,53=1,13 m
b
a2
=b
k2
m
f2
=2,4750,475=1,17 m
b
apl
=b
a1
+b
i
+b
a2
=2,85 m

Seciunea central:
b
k
0,75Ic
(STAS 10111/2 ANEXA D TABEL 49)
m
c1
=0,73
m
c2
=0,645
b
a1
=b
k1
m
c1
=2,1250,73=1,55 m
b
a2
=b
k1
m
c2
=2,4750,645=1,59 m
b
apl
=b
a1
+b
i
+b
a2
=3,69 m


Seciunea intermediara:
49

b
k
0,75Ic
(STAS 10111/2 ANEXA D TABEL 49)
m
i1
=0,44
m
i2
=0,385
b
a1
=b
k1
m
i1
=2,1250,44=0,935 m
b
a2
=b
k1
m
i2
=2,4750,385=0,95 m
b
apl
=b
a1
+b
i
+b
a2
=2,435 m
Calculul momentului capabil al plcii:
M
cap pl
=b
a pl
h
pl
R
c
(h
0
-
h
pl
2
)
a=3,5+
etr
+
bar
+e+
bar
/2=12,4 cm

etr
=1,4 cm

bar
=3,0 cm
e=3,0 cm

bar
/2=1,5 cm
h
0
=h
gr
-a=1,076 m

M
cap pl
=3,690,2524310
4
(1,076-0,25/2)
M
cap pl
=1907665,425 daNm

Dimensionarea armturii de rezisten
1. Seciunea 5

m=
M
mcx
100
bh
0
2
R
c
=
31907,98100
369107,6
2
243
=0,0307
=1-1 -2m=1-

1 - 2 u,uSu7=0,0311

A
anec
=
{bh
0
R
c
R
c
=
0,0311369107,6243
3000
=100,019 cm
2
1630
A
ef
1630 =113,04 cm
2

2.Seciunea 8

m=
M
mcx
100
bh
0
2
R
c
=0.0046
=1-1 -2m=1-1 - 2 u.uu46=0,0046

A
anec
=
{bh
0
R
c
R
c
=9,76 cm
2
230

50

3.Seciunea 10

m=
M
mcx
100
bh
0
2
R
c
=0,0368
=1-1 -2m=1-

1 - 2 u,uS68=0,0375

A
anec
=
{bh
0
R
c
R
c
=93,14 cm
2
1430