CAIET DE SARCINI NR.

5
ZIDURI DE SPRIJIN l. GENERALITATI Se aplica la: - ziduri de rambleu - fundatii de parapet adincite Executia zidurilor de sprijin din beton monolit comporta urmatoarele operaraiuni: a. executia platformei de lucru; b. executia sapaturii si sprijnirea malurilor sapaturilor; c. executia fundatiei; d. executia elevatiei; e. executia drenului din spatele zidului. 2. DESCRIEREA OPERATIUNILOR a. Executia platformei de lucru Platforma de lucru se realizeaza chiar pe platforma drumului existent, care va fi semnalizat corespunzator instructiunilor comune .!. , .". pentru blocarea unui fir de circulatie. b. Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii - sapatura se face pe tronsoane alternate de max.# m lun$ime, in ordinea stabilita prin proiect; - %ntocmirea &i semnarea procesului verbal de lucr'ri ascunse c. Executia cofrajelor - la terminarea executiei cofrajelor se verifica: - alcatuirea elementelor de sustinere si sprjinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajelor; - dimensiunile interioare ale cofrajelor. d. (etonarea fundatiei si elevatiei Se fac verificari atit la betonul proaspat cit si la cel intarit - realizarea vibrarii betonului; - temperatura betonului proaspat care la punerea m opera trebuie sa fie mai mare de #)*; - calitatea betonului proaspat - prin recoltari de probe; - lucrabilitatea betonului; - la statia de betoane se ia cite o proba pe schimb tip de beton; - calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinind cont de concluziile analizei efectuate asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor incercarilorrilor nedistructive sau pe carote;

- se va urmari si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura sau calitatea cimentuiui. e. +ecofrarea zidului - se verifica: - aspectul elementelor decofrate; - dimeiisiunile zidului; - pozitia barbacanelor. f. +renul din spateele zidului se verifica: - functionalitatea lui si a barbacanelor; - dimensiunile drenului; - calitatea materialelor !oate aceste verificari se fac confom ,ormativului ,E-l./00 si in conformitate cu 1e$ea nr. 23/0#. 1a toate aceste verificari se incheie proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa intre contractor si in$iner. - roca din care provin sa nu fie $eliva; - inainte de a fi introdusi in beton trebuie sa fie curatati si spalati. $. (etoane - (etonul ciclopian - se foloseste la fundatiile zidurilor masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante si nu sunt supuse la actiunea mediilor a$resive. Proportia de bolovani in$lobati va fi de maxim #34 din volumul betonului in cazul betonului de clasa pina la (c 5,# si de maxim 634 m cazul betonului de clasa mai mare decit 5,#. Executia betonului ciclopian trebuie sa respecte re$ulile din ,ormativul ,E 32.-00. - (etonul simplu - *alitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care se supun. arcile minime de betoane se stabilesc conform ,ormativului ,E-32. /2000. 3. VERIFICARE CALITII a. Platforma de lucru Se verifica: - respectarea elementelor $eometrice in plan si profil sversal; - realizarea sistemului rutier cu materiale corespunzatoare 7prevazute in proiect8 prevederilor din *aietul nr. 2; - asi$urarea sistemelor de scur$ere a apelor pe parcursul executiei; - semnalizarea punctului de lucru. b. Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii Se va verifica %n raport cu prevederile proiectului: - pozitia in plan;

- dimensiunile fundatiilor; - masurile de protectia muncii, de si$uranta a circulatei; - natura si starea de consistenta a terenului de fandare; - verificarea sprijinirilor cf. prevederilor din fisele tehnolo$ice; - concordanta dintre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect. +renul propriu-zis ce se realizeaza din zidarie din piatra sparta, pietris sau balast conform detaliilor din proiectul de executie. 4. MATERIALE UTILIZATE 9.2 *ondiii de calitate a. :pa - trebuie sa indeplineasca conditile din S!:S 503/;9 daca nu provine din reteaua publica. b. *imentul - pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reteta la betonul specificat in proiectul de executie si va corespunde conditiilor de calitate prevazute in S!:S 6;; c. :$re$atele < 1a prepararea betoanelor monolite si a drenului se va utiliza. balast, nisip, pietris, piatra sparta care trebuie sa corespunda calitativ prevederiior S!:S 2==5/5=, S!:S 9=3=/;3, S!:# ==./;., S!:S ==5/;9. d. *ofrajele - *ofrajele sunt de inventar executate industrializat si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asi$ure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect; - sa fie etan&e pentru a nu pierde laptele de ciment; - sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de betonare; - sa fie prevazute cu piese de asamblare; - sa fie unse pe fetele care vin in contact cu betonul; - sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele executate. e. (olovanii - Pentru executarea betonului ciclopian trebuie sa indeplineasca urmaloarele conditii: - dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 2/= din cea mai mic' dimensiune a elementului de construcie; - raportul dintre dimenisiunile maxime si minime nu trebuie sa depaseasca .,# 1a inceperea turnarii betoului in cofraje se verifica: - dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor; - executarea corecta a cofrajelor; - corespondenta cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect; - verticalitatea cofrajelor si existenta masurilor pentru mentinerea formei lor si asi$urarea etanseitatii; - asi$urarea utilajului de compactare a betonului; - starea de curatenie a cofrajelor si armaturilor, eventual curatiea lor cind este cazul.

Pentru evitarea aparitiei unor solicitari interne datorita contractiei si de$ajarilor de caldura se recomada folosirea betoanelor cu a$re$ate cu +max, cit mai mare posibil si asi$urarea unei lucrabilitati 1.. +ecofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s-a turnat betonul dupa ce acesta s-a intarit suficient pentru ca sa-si pastreze forma $eometrica ceruta. !impul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si functie de temperatura mediului. >aza de decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel incit muchiile, fetele sa nu fie deteriorate, eventualele defecte ale betonuiui se vor remedia. Paramentul din fata al zidului va fi placat cu piatra bruta care are proprietatea de crestere a rezistentei la ciclurile de in$het- dez$het
!ermenul de decofrare 7zile8 pentru temperatura mediului !ipul cimentului "" :S 6.,# " 6.,# &i " 6..#@ " 9.,# &i " 9.,#@ ?#)* 6 . 2 ?23)* . . 2 ?2#)* 2 2 2

EXECUTIA ZIDULUI - saparea pamintului - se executa mecanizat si manual necesitind si sprijnirea malurilor pentru evitarea posibilitatilor de declansare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se executa odata cu saparea. 1a executia sapaturilor in paminturi sensibile la umezire sau paminturi contractile se vor respecta si prevederile ,,,ormativului P 5/;6A, respectiv ,,"nstructiunilor P 53/50BB. *ind executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente 7apa, $aze, electrice, etc.8 ce ramin in functiune, trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva. deteriorarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare. 1a terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare. Pamintul sapat se va evacua din zona. Execuia fundaiei se va face dupa terminarea sapaturilor inclusiv receptia, betonul turnindu-se aderent la peretii sapaturii rezultate. +emontarea sprijnirilor acolo unde s-au realizat, se face concomitent cu umplerea sapaturii cu beton. !urnarea betonului de clasa * =/ 5,# sau a betonului ciclopian se realizeaza fara intrerupere, in straturi de .3-#3 cm pina la cota din proiect, cu ajutorul j$heaburilor metalice sau din lemn respectindu-se re$ulile de

betonare prevazute in ,ormativul ,E-2./00. Executarea rostului de fundatie-elevatie prin crearea de pra$uri cu panta inversa si mustati de armatura 2.-.3 mm 7min 9 buc/mp8. *aderea libera a betonului se va asi$ura sub 2,# m inaltime; se vor evita rosturile de lucru, iar in caz ca nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conform ,ormativului ,E-2./00 pct =.6;.si =.60. Executia elevatiei >unctie de tipul elevatei, operatiunile principale sint: - cofrarea elevatiei conform prevederilor din proiect; - montarea tuburilor PC* tip 223 m barbacane, pentru asi$urarea scur$erii apelor, tumarea si vibrarea betonului in elevatia zidurior si a consolelor. *lasa betonului va fi conform proiectului de executie. Pentru protejarea zidului impotriva infiltratiilor de apa se realizeaza in spatele zidului un dren colector pentru apa care se descarca prin barbacanele zidului. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE 1. CIMENTURI 2.2 1a prepararea betoanelor utilizate la lucrarile de colectare &i evacuare a apelor pluviale care, conform precizarilor S!:S .02=-;5, sunt in contact permanent sau periodic cu apa, se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective precum si a normativului ,E 32.-00. a. *iment - fara adaosuri: " - conform S!:S 6;;-0#. *iment Portland - cu adaosuri: ""/:-S; conform S!:S 2#33/0= 2... *imentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate sau declaraie de conformitate, 2.6. *ind cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obli$ata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de calitate in care se va mentiona: - tipul de ciment si fabrica producatoare - data sosirii in depozit - numarul certificatului de calitate eliberat de producator - numarul avizului de utilizare dat de laborator +aca antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un sin$ur tip de ciment este necesar a obtine aprobarea beneficiarului in acest scop. "n acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii indicate si aprobate de catre diri$inte. 2.9. *onditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor standardelor si a normativelor specifice 7S!:S 6;;-0#, S!:S 2#33-0= si ,E 32.-008.

2.#. "n timpul transportului de la fabrica la statia de betoane 7sau depozit intermediar8 a manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine 7pamant, carbune, substante or$anice, var hidratat, cenusa de termocentrala, etc.8. 2.=. +epozitarea se va face in celule tip siloz corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor meteorolo$ice. >iecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asi$ura recunoasterea si controlul acestuia. 2.5. +urata de depozitare a cimentului nu va depasi =3 de zile de la data expedierii de catre producator pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 63 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri. *imentul ramas in depozit timp mai indelun$at nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. *imenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci. *imentul care se considera ca s-a alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. 2.;. 1aboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; - intr-un re$istru 7re$istrul pentru ciment8 rezultatele determinarilor efectuate in laborator. 2. AGREGATE ..2. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza urmatoarele sorturi de a$re$ate 7conform S!:S 2==5-5=8: a. Provenite din sfaramarea naturala a rocilor: - nisip natural 3-5 mm - pietris 5-52 mm - piatra mare 52-2.# mm - balast pentru betoane 3-62; 3-52; 3-93 sau 3-=6 mm b. Provenite din sfaramarea artificiala a rocilor: - nisip de concasare 3- 5 mm - piatra sparta 5- 52 mm - piatra sparta mare 52-2.# mm .... :$re$atele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau in$het 7S!:S 0;=9-598.Se interzice folosirea a$re$atelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. ..6. :$re$atele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului utilizat la prepararea betoanelor si mortarelor. ..9. Dranulozitatea a$re$atelor trebuie sa fie continua 7S!:S 2==5-5=8.

..#. :$re$atele nu trebuie sa contina impuritati 7resturi animale sau ve$etale, pacura, uleiuri, particule de ar$ila, sulfati, sulfuri, carbune - 3,# 4, mica - 2 4, parti levi$abile8. ..=. :$re$atele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asi$ura omo$enitatea si constanta calitatii acestor materiale. :provizionarea a$re$atelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. ..5. 1a statia de betoane a$re$atele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. ..;. 1aboratorul santierului va tine evidenta calitatii a$re$atelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor; - intr-un re$istru 7re$istrul pentru incercari a$re$ate8 rezultatele determinarilor efectuate in laborator. ..0. etodele de verificare si incercare se fac conform S!:S 9=3=;3. 3. APA 6.2. :pa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice mentionate in S!:S 503-;9. ,u se admite utilizarea apelor minerale. 6... Cerificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei. 6.6. Se interzice utilizarea la prepararea betoanelor a apei cu saruri minerale. "n timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu materiale or$anice, uleiuri, ar$ile, etc. 4. ADITIVI 9.2. 1a prepararea betoanelor pentru lucrarile de colectare &i evacuare a apelor pluviale se pot utiliza: - un aditiv antrenor de aer; - aditiv reducator de apa pentru imbunatatirea lucrabilitatii; - in anumite cazuri aditivi acceleratori sau intarzietori de priza. !oti aditivii propusi a se folosi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre beneficiar pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului. 9... >iecare lot de aditivi trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. 9.6. +epozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj ori$inal si in incaperi uscate 7ferite de umiditate8.

5. OTEL ETON #.2. :rmaturile pentru betoane vor trebui sa respecte conditiile din S!:S 96;/2 - ;0, in vederea asi$urarii calitatii lucrarilor. #... 1a livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate sau de declaraia de conformitate emise de producator. #.6. -telul beton se va depozita si pastra in conditii prin care sa se evite favorizarea corodarii si murdaririi cu pamant sau alte materiale. !. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA ETOANELOR =.2. aterialele destinate prepararii betoanelor pentru lucrarile de aparare sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror natura si frecventa sunt date in tabelul nr.2. !abelul nr.2
aterialul :ctiunea, procesulde verificare sau caractersticile cese verifica >recventa minima 1a aproviz. materialelor in depozit de rezerva statii de betoane 6 1a fiecare lot aprovizionat "nainte de utilizarea materiaiului etode de determinareco nform S!:S

2 :D@ED:!E

. Exminarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de $arantie Parte levi$abila

3 proba la max. #33 mc pentru fiecare sursa 1a schimbarea sursei

3 proba pe sch. pt. fiecare centrala de betonare

2==5-5=

Eumus

2==5-5= -ri de cite ori apar factori de impurificare 7pt. fiecare centrala de beton 8 2==5-5=

*orpuri straine: "n cazul in care -ar$ila in buc. se observa -ar$ila prezenta lor aderenta -continut c'rbune si mica

Dranulozitatea sorturilor

3 proba la max. #33 mc pt. fiecare sort si fiecare sursa

3 proba pe sch. si sort si ori de cite ori apar 2==5-5= factori care pot modifica $ranulozitatea 7pt. fiecare centrala debeton8 2==5-5=

:spectul si forma $ranulelor

3 proba la max. #33 mc pt. fiecare sort si sursa 3 proba la max. #33 mc pt. fiecare sursa

Echivalentul de nisip

563-;0 3 proba pe sch.si sort si ori de cite se 2==5-5= observa o schimbare data de conditiile meteorolo$ice

Fmiditatea *" E,!F1 Examinarea date- 1a fiecare lot lor inscrise in aprovizionat certif. de calitate sau certif. de $arantie Stabilitatea 3 determinare la fiecare lot aproviz. dar nu mai putin de o determ. la 233t pe o proba medie !ipul de priza 3 determinare la fiecare lot aproviz. dar nu mai putin de o determ. la 233t pe o proba medie @ezistente meca- 3 proba la 233t nice la . zile sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

S@ 20=/6-0=

S@ 20=/6-0=

S@ 20=/2-0#

:+"!"C"

@ezistente 3 proba la 233t mecanice la .; zile sau la fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat Prelevarea la con- 1a fiecare lot traprobe care se aproviz. probele pastraza min. 9# se iau impreuna zile 7pastrate in cu dele$atul cutii me-talice sau benef. care va pun$i de si$ila contraproba polietilena si$ilate Examinarea date- 1a fiecare lot de lor inscrise in certi- aprovizionare ficatul de calitate +ensitatea solutiei

S@ 20=/2-0#

S@6322-0=

3 proba la fiecare sarja preparata .6;=-50

::P:

*ompozitia chimica

3 proba la inceperea lucrarilor pentru fie- 503-;9 care sursa lot

*onfruntarea da- 1a fiecare telor inscrise in aprovizionat certificatul de calitate

--!E1

". ETOANE ".1. I#$%&$'&( )&%l(*(#'&% "n vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi utilizat la executia lucrarilor hidrotehnice de aparare, antreprenorul va lua masuri ca prin laboratorul propriu autorizat sau un alt laborator de specialitate autorizat sa fie efectuate incercarile preliminare necesare. +otarea laboratorului va fi asi$urata corespunzator determinarilor ce trebuie efectuate, atat la inceperea lucrarilor, cat si pe parcursul executiei. +in incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea ei la conditiile santierului pastrand caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer si rezistentele mecanice aratate in tabelele de mai jos.

+E!E@ ",:@E: *:@:*!E@"S!"*""

C:1-:@E:

",*E@*:@E: SE E>E*!FE:G:

1ucrabilitatea - prin metoda tasarii - prin metoda $radului de compactare +ensitatea aparenta Hh/mc *ontinutul de aer oclus 4 vol.

2 ...# 2.=-29# . 933I93 6-# 4

25#0-;;

#950-;;

CARACTERISTICILE

ETONULUI PROASPAT

(etoanele trebuie sa indeplineasca conditii de durabilitate conform ,E 32.-00, stabilite pe epruvete cu latura de 2#3 mm. (etonul intarit trebuie sa aiba rezistenta la in$het-dez$het, exprimata in $rade de $elivitate conform S!:S 6#2;-;0. N.*'&.l $($l.&(l+& #'-.&'l% $l(*'-($% ,% (#/0%--,%1/0%#3 #3 Dradul de $elivitate !emperatur D#3 D 233 3 a medie sub -# * intre"dem, D23 D 2#3 # ... -23)* 3 ".2. C+*)+1(-(' 2%-+#.l.( *ompozitia betonului va fi astfel alcatuita incat in conditiile unui dozaj minim de ciment cu materialele indicate in acest capitol sa asi$ure realizarea caracteristicilor necesare in ceea ce priveste lucrabilitate, densitatea si rezistentele mecanice ale betonului intarit indicate la art.26.2. Stabilirea compozitiei betonului se va face: - la intrarea in functiune a statiei de betoane - la schimbarea tipului de ciment sau a$re$ate - ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate 1a stabilirea compozitiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale ,E 32.-00 referitor la: - clasa betonului - tipul de ciment - natura a$re$atelor *ompozitia betonului depinde de dozajul de ciment in functie de clasa betonului, raportul :/* 7apa-ciment8 si de $ranulozitatea a$re$atelor. C+#,(-((

".3. P&%)'&'&%' 2%-+#.l.( Prepararea betonului se face in statia de betoane. Prin statia de betoane se intele$e orice unitate sau instalatie care produce si livreaza beton fiind dotata cu una sau mai multe centale de beton. +istanta maxima intre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al betonului de maximum 9# - =3 minute Statia de betoane trebuie sa dispuna de: - depozite de a$re$ate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata, amenajata cu scur$erea apelor - silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei - instalatii pentru spalarea a$re$atului - centrala de beton in buna stare de functionare - buncare de descarcare a betonului preparat - dotari care sa asi$ure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport - atestarea *,: E* conf. ED@ 239=-200= - laborator amenajat si dotat corespunzator &i autorizat - dotari privind protectia muncii si PS" :ntreprenorul va prezenta *omisiei de atestare, numita pentru a verifica indeplinirea conditiilor prevazute mai sus, lista re$lajelor de efectuat la centrala de beton, care va controla in special: - verificarea si etalonarea basculelor si a dozatoarelor volumetrice - functionarea eficace a dispozitivelor de obturare 7deschidere-inchidere8 a a$re$atelor si cimentului - starea malaxoarelor, in special uzura paletilor - automatismul functionarii. !oate aceste verificari se vor face fara a prepara beton. ".4. E3)%&(*%#-'&%' )&%)'&'&(( 2%-+#.l.( (# 4-'-(% "nainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obli$at sa faca aceasta experimentare pentru a verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta betonului stabilita in laborator permite atin$erea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini. "ncercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind: - lucrabilitatea - continutul in aer - omo$enitatea betonului - rezistenta la compresiune si la incovoiere

"n cazul centralelor de beton cu doua malaxoare, incercarea de verificare a omo$enitatii se va face pentru ambele malaxoare. *u ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare, care sa asi$ure o buna omo$enizare a betonului. Probele pentru verificari se vor lua din cel putin = amestecuri diferite, pe care se vor determina caracteristicile aratate la stabilirea compozitiei betonului. ".5. P&%)'&'&%' )&+)&(.-1(4' ' 2%-+#.l.( - *entrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare automata cu urmatoarele caracteristici: a. Precizia cantitatilor citite sau inre$istrate: - pe sorturi I#4 - pe a$re$atul total I.4 - ciment I64 - apa de amestecare I24 - apa totala I64 - aditivi I#4 b. "nre$istrarea cantaririlor c. +ozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare 7in special pe santierele mari8 d. +ozarea aditivilor - idem, dozarea apei ijloacele de dozare vor fi verificate saptamanal prin procedee operative, procedandu-se in cazul abaterilor amintite mai sus conform ,ormativului ,E 32.-00. :mestecarea betonului se va face utilizand betoniere cu amestec fortat sau cu cadere libera. -rdinea introducerii materialelor componente in betoniera, ca si durata de amestecare se vor face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului respectiv. +urata de amestecare se va majora dupa caz pentru: - utilizarea de aditivi sau adaosuri - perioade de timp fri$uros - utilizare de a$re$ate cu $ranule mai mari de 62mm - betoane cu lucrabilitate redusa 7tasare sub # cm8 1a terminarea schimbului sau la intreruperea prepararii betonului mai mult de o ora se va spala in mod obli$atoriu toba betonierei cu jet puternic de apa. !ransportul betonului se va face cu autoa$itatoare 7la betoane cu tasarea peste # cm8 si cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator 7la betoane cu tasarea max. # cm8. ijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu se permite pierderea laptelui de ciment.

".!. cand:

4)%$('l% (# $'1.l $+#,(-(((+& *%-%+&+l+/($% #%5'6+&'2(l% 1ucrarile de punere in opera a betonului vor fi intrerupte

M'4.&(

- temperatura aerului scade sub ?#)* - ploua intens, fapt ce poate conduce la de$radarea suprafetei betonate - la temperaturi exterioare peste 63)* si umiditatea aerului sub 934 se vor lua masuri de racirea apei si protejare a suprafetei de beton :tunci cand temperatura aerului este peste ?.3)* si uniditatea relativa sub #3 4 se vor lua masuri pentru mentinerea umiditatii suprafetei betonului. "n perioadele de timp fri$uros se poate prevedea utilizarea de acceleratori de priza si/sau de intarire, numai cu avizul unui laborator de specialitate si sub controlul competent al santierului. ".". C+#-&+l.l 2%-+#.l.( ).4 (# +)%&' *ontrolul betonului pus in opera se face in conformitate cu prevederile S!:S 2.5#-;; si 25#0-;;, mentionate mai jos:
:ctiunea sau procedeul de verificare Examinarea documentului de transport 1ucrabilitate !emperatura 7pt.intervalul #3* si .#)*8 +eterminarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice - la 5 zile - la .; zile 1ucrabilitatea 7pt.intervalul #)* si .#)*8 >recventa minima la fiecare transport la fiecare schimb la fiecare . ore 6 epruv.cubice/ sch. la max.633 mc beton idem 6 determinari la fiecare transport 25#0/;; 2.5#/;; Prevederea

@ezultatele incercarilor pe cuburi la .; zile vor fi analizate in doua etape, $rupate lunar si pe tronsoane de lucrare. - "ncercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueaza conform re$lementarilor in vi$oare. - "nterpretarea rezultatelor se face statistic pe baza formulelor si tabelelor din ,ormativ ,E 32. - 00.