Breviar Masive Beton

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI ZLATNA
PROIECTANT GENERAL
PROIECTANT DE SPECIALITATE
INFRA
WATER
ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA

- PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE - PIESE SCRISE -
- Octombrie, 2007 -
SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor
16 Serviciile sanitare
Serviciile sanitare vor fi asigurate in principal de cabinetele medicale din orasul Zlatna. Curatenia in santier va fi asigurata de catre antreprenor pe cheltuiala acestuia. Antreprenorul va asigura deservirea santierului cu apa si alte utilitati in incinta, pe cheltuiala sa pana la punerea in functiune a lucrarilor prevazute in lucrare. Nu se va permite introducerea, vnzarea sau consumarea de bauturi alcoolice in santier. La aparitia unor boli de natura epidemica, antreprenorul se va conforma si va executa dispozitiile, regulamentele si masurile ce pot fi luate de guvern sau de autoritatile medicale si sanitare locale, in scopul eliminarii acesteia.
16.1 Toalete i faciliti de splare

Antreprenorul trebuie sa asigure pe tot cuprinsul perioadei de desfurare a executiei lucrrilor s menin i s curee toalete convenabile i suficiente precum i faciliti de splare pentru angajai. Trebuie s se asigure c angajaii nu murdresc antierul sau proprietile din vecintate. Costul de prevedere i ntreinere al acestora, trebuie s fie inclus n preul contractului.
16.2 Cazarea
Antreprenorul trebuie s construiasc i s menin locuri de cazare pentru personal i muncitori. Locaia facilitatilor de cazare ale antreprenorului trebuie s fie aprobat de beneficiar. Antreprenorul trebuie s se asigure c toate legile sanitare i alte legi i reglementri pentru aceste zone sunt consimite i s fie rspunztor de aceasta, asigurnd toat mprejmuirea i securitatea din aceste zone. Antreprenorul trebuie s asigure i s menin pe santier din bugetul propriu, faciliti de prim ajutor adecvate i uor accesibile pentru tratare n cazul unor accidente pe timpul execuiei lucrrilor. Locul unde sunt amplasate aceste puncte trebuie marcate proeminent. Un numr suficient de angajai ai antreprenorului trebuie s fie calificai n acordarea primului ajutor, astfel nct un astfel de om s fie imediat disponibil n cazul unui acident la orice or i n orice loc iar aceste persoane trebuie s fie cunoscute de ctre angajai prin punerea numelor acestora ntr-o loc accesibil pe santier.
32
17 Memoriu tehnic solutia de realizare a conductei de aduciune

17.1 Introducere
Prezentul proiect cuprinde documentaia tehnic, n faza PT-DE-CS, pentru realizarea conductei de aduciune Fene-Zlatna, avnd diametru Dn 400 mm din tuburi de fonta ductil, cuprins ntre captare (satul Fene) i staia de tratare (ora Zlatna). Proiectul s-a ntocmit n baza temei tehnologice, n conformitate cu nivelul de siguran stabilit n prescripiile tehnice romneti. Lucrarea este amplasat n zona drumului comunal al satului Fene (cuprins ntre captare i DN 74) i se continu pe malul stng al rului Ampoi paralel cu DN 74 cuprins ntre satul Fene i oraul Zlatna. Amplasamentul este situat, conform hrii de macrozonare seismic, n zona seismic F, avnd coeficientul de intensitate seismic ks = 0,08 i o perioad de col Tc = 0,7 secunde. Amplasarea lucrrii n plan i pe vertical se va face n conformitate cu planul de trasare din prezentul proiect, respectndu-se cotele de nivel indicate n proiectul de structur.
17.2 Concepia i alctuirea conductei de aduciune

n vederea asigurrii siguranei i exploatrii normale a sietmului de alimentare cu ap a oraului Zlatna s-a prevzut prevzut reabilitarea aduciunii de ap Fene-Zlatna existent din oel cu diametrul de 600 mm, prin nlocuire total cu o conduct de aduciune prevzut a se realiza din font ductil cu diametrul de 400 mm. Pentru sigurana sistemului de alimentare cu ap al oraului Zlatna, aceast conduct are impus condiia de funcionare permanent, eventuale ntreruperi fiind admise pe perioade limitate, impuse de operatorul de apa si canal al localitii Zlatna. Aceast condiionare a fost luat n consideraie ca ipotez de baz n cadrul proiectului de realizare a aduciunii. Prezentul proiect i propune s realizeze reabilitarea conductei de aduciune exitente Fene - Zlatna avnd diametrul de 600 mm din OL, prin nlocuirea acesteia cu o conduct nou, din font ductil cu diametrul de 400 mm. Traseul conductei din fonta ductila Dn 400 mm va fi aproximativ acelai cu traseul conductei din oel Dn 600 mm, impus de ctre SC PROIECT ALBA SA. Lungimea total a conductei de aduciune nou proiectat din font ductil cu diametrul de 400 mm va fi de 14.040 m. Conducta existenta Dn 600 mm otel se va dezafecta. Acolo unde aceasta nu este inlocuita de noua conducta Dn 400 mm aceasta se va umple cu bentonita si capetele se vor astupa. Concepia, alctuirea i realizarea structurii de pozare a conductei de aduciune din font ductil avnd diametrul 400 mm, a fost determinat de necesitatea satisfacerii cerinelor structurale specifice acestui gen de lucrri: rezisten, stabilitate, etaneitate, durabilitate, innd seama, de satisfacerea cerinelor de funcionare i exploatare normal a lucrrii. Partea traseului conductei de aduciune din font ductil avnd diametrul 400 mm ce tranziteaz satul Fene (de la captare pn la intersecia cu drumul naional DN 74), este
33
proiectat pentru a se monta in zona perimetral aferent drumului principal al satului Fene. Traseul conductei n zona podeelor existente in lungul drumului din satul Fene, se va realiza prin intermediul unui de supratraversri autoportante. Traversarea drumului naional DN 74 se va realiza prin intermediul unei subtraversri. n continuare traseul de pozare al conductei noi, proiectat din font ductil cu diametrul de 400 mm, va urmri traseul conductei existente din oel cu diametrul de 600 mm. Acest traseu (delimitat de subtraversarea drumului naional DN74 in dreptul drumului principal al satului Fene i subtraversarea drumului Calea Moilor in oraul Zlatna n dreptul statiei de tratare) este amplasat pe malul stng al rului Ampoi (paralel cu drumul naional DN74, pe partea stng a acestuia). Acest traseu cuprinde un numr de 2 supratraversri prevzute cu stlpi de susinere i mai multe supratraversri autoportante. n continuare, dup subtraversarea drumului Calea Moilor n oraul Zlatna traseul de pozare al conductei noi, proiectat din font ductil cu diametrul de 400 mm, va urma traseul pn la staia de tratare a apei din oraul Zlatna, traseu marcat n planul de situaie i precizat de SC PROIECT ALBA SA. n prezentul proiect pe traseul condutei de aduciune proiectate a se realiza din font ductil cu diametrul de 400 mm au fost prevzute un numr de 14 cmine de golire si vana de linie, 4 camine de ventil si 1 camin de intersectie aductiune Valtori. Independent, s-au amplasat 8 ventile de aerisire-dezaerisire pe supratrversari, in punctele inalte ale aductiunii. Cminele sunt prevzute a se realiza din beton armat avand dimensiunile 2.65 x 2.65 x 2.50 m. Vanele de golire au diametrul de 100 mm, iar vanele de linie au acelai diametru ca i conducta de aduciune Dn 400 mm. De asemenea, pe traseul conductei n punctele nalte ale conductei, au fost prevzute dispozitive automate de aerisire/dezaerisire, destinate evitrii suprapresiunilor i subpresiunilor ce pot apare att la golirea/umplerea conductei, ct i la manevrarea vanelor existente pe traseul conductei. Deoarece traseul conductei de aduciune nou proiectate, este un traseu sinuos, cu multe schimbri ale direciei de curgere, pentru pozarea conductei din font ductil cu diametrul Dn 400 mm, a fost necesar s se prevad coturi de diferite unghiuri. Punctele n care se vor monta aceste coturi, se constituie n puncte fixe prin intermediul masivelor de ancoraj. Au fost proiectate mai multe tipuri de masive de ancoraj pozate la schimbrile de direcie. Detalii sunt prezentate in memoriul de structuri. Piesele, armturile i construciile accesorii aferente conductei de aduciune proiectate din font ductil cu diametrul de 400 mm sunt prezentate detaliat in planele de montaj i listele de cantiti. Toate materialele vor avea certificat de calitate, accept sanitar, etc. i vor respecta dup caz standardele romneti sau internaionale n vigoare. Pozarea conductei de aduciune proiectate din font ductil cu diametrul de 400 mm, se va face n tranee sprijinit, pe un pat amenajat cu unghi la centru de 120 o i compactarea pmntului de umplutur din jurul conductei. Umplerea traneii realizndu-se cu material selectat (lipsit de corpuri dure). mbinarea tuburilor din font ductil se va face prin intermediul mufelor existente la unul din capetele tuburilor. Umplutura traneii cu pmnt se va face n straturi uniforme de 20 cm grosime, bine compactate cu maiul. La distana de 0,50 m de genratoarea superioar a conductei se va monta grila de
34
semnalizare din plastic cu fir de inox. Trecerea conductei prin peretele bazinului de la captare i pereii caminelor de vane (cminelor de golire) se va realiza prin intermediul pieselor de trecere metalice cu presetup.
17.3 Executarea lucrrilor

Execuia lucrrilor se va face n conformitate cu prevederile caietului de sarcini anexat prezentului proiect. Caietul de sarcini cuprinde ordinea i tehnologia de execuie adecvat a lucrrilor precum i condiiile de calitate ce trebuie asigurate la execuie. Sunt indicate, de asemenea, lista verificrilor absolut necesare la execuie, precum i propunerea de verificri n faz determinant. Totodat caietul de sarcini cuprinde prevederi specifice privind protecia i igiena muncii, precum i msuri de paz contra incendiilor.
17.4 Calculul loviturii de berbec pe aductiune

Aductiunea are un profil concav care pleaca de la cota (ax) 519,73 m (la sursa) si ajunge la cota (ax) 461,50 m (la beneficiar), atingand un minimum de 351 m la cca. 38% din lungimea profilului. Aductiunea are lungimea de 14.066 m, daimetrul Dn 400 mm si este confectionata din fonta ductila. Debitul maxim pe aductiune se realizeaza in conditiile in care vana de la capatul aval (de la beneficiar) este complet deschisa. In aceste conditii, sarcina hidraulica a sistemului atinge valoarea sa maxima, de cca. 60 m, iar debitul (maxim) este de cca. 125 l/s (la o viteza de cca. 0,995 m/s). Calculul de lovitura de berbec s-a facut la acest debit maxim care, desi nu este un debit uzual, se poate produce in mod accidental. Cauza loviturii de berbec (singura posibila) o constiuie inchiderea prea rapida a vanei de la capatul aval (de la beneficiar) si, in aceste conditii, calculul a urmarit sa determine valoarea presiunilor de pe aductiune in functie de timpul de inchidere al vanei. Rezultatele calculelor se dau sintetic in tabelul si in figurile de mai jos. Notatiile au semnificatiile urmatoare: - Ti este timpul de inchidere al vanei; - pmax/ este suprapresiunea maxima (exprimata in inaltime coloana de apa - m.c.a.) care se produce in raport si situatia statica, cand la vana presiunea este de cca. 60 m.c.a. iar in camp, acolo unde cota axului conductei este minima, presiunea este de cca. 170 m; - pmax,vana/ este presiunea maxima (exprimata in inaltime coloana de apa - m.c.a.) in dreptul vanei de la capatul aval; - pmax,camp/ este presiunea maxima (exprimata in inaltime coloana de apa - m.c.a.) in punctul in care profilul longitudinal are cota minima; In regim normal de exploatare, adica in absenta loviturii de berbec, presiunea maxima se realizeaza la debitul zero (cu vana aval inchisa) cand linia piezometrica este orizontala; in aceste conditii, presiunea maxima, care se produce in punctul de cota minima, este de cca. 170 m.c.a. (17 bar) si, ca urmare, conductele trebuie sa aiba presiunea nominala superioara, adica 20 bar (200 m.c.a.). Pentru ca in timpul loviturii de berbec sa nu se depaseasca aceasta presiune nominala
35
(200 m.c.a.), conform rezultatelor calculelor este necesar ca timpul de inchidere al vanei sa nu fie mai mic de 240 secunde (4 minute) . Acest lucru trebuie specificat in mod explicit in instructiunile de exploatare si respectat cu rigurozitate, in caz contrar existand riscul spargerii conductei. In cazul in care vana este prevazuta cu servomotor, timpul de inchidere trebuie setat in asa fel incat sa se respecte, de asemena, conditia de mai sus.
Tabelul 17.1. Variatia presiunilor la diferiti timpi de inchidere a vanelor. pmax,vana/ pmax/ pmax,camp/ Ti Ti (m.c.a.) (m.c.a.) (m.c.a.) (min.) (sec.) 0.5 30 160 100 270 1 60 149 89 259 2 120 126 66 236 3 180 98 38 208 4 240 83 23 193 5 300 77 17 187 6 360 75 15 185 7 420 73 13 183 8 480 72 12 182
2 8
46
Timpul de inchidere (minute)
Figura 17.1. Suprapresiunea maxima in functie de timpul de inchidere al vanei.

Presiunea maxima la vana in functie de timpul de inchidere
18 0 16 0 14 0 12 0 10 0 0
------------------I
0 1 2
^"""^---------------^E^^-IF^^-^^ ,
3 4 5 6 7 8
Timpul de inchidere (minute)
Figura 17.2. Presiunea maxima la vana in functie de timpul de inchidere al vanei.
36
Figura 17.3. Presiunea maxima in camp in functie de timpul de inchidere al vanei.
17.5 Asigurarea calitii execuiei

n conformitate cu Legea 10/1995 i normativele tehnice n vigoare, la execuie se va institui un sistem de asigurare a calitii eficient care va urmri i verifica execuia n concordan cu prevederile legale i cele specifice cuprinse n caietul de sarcini anexat prezentului proiect. Verificrile absolut obligatorii precum i verificrile de faz determinant sunt cuprinse n caietul de sarcini anexat, urmnd ca definitivarea programului de verificare n faze determinante s fie concordat de ctre beneficiar i antreprenor cu Inspecia de Stat n Construcii.
37
18 Memoriu tehnic constructii accesorii pe aductiune

Pentru subtraversarea DN74 n localitatea Fene, pe lungimea de 15.00 m, s-a prevzut executarea unui foraj orizontal prin metoda PIPERAMMING, adic introducerea unei conducte din oel Dn 600x12 prin batere cu ajutorul unui ciocan pneumatic special. Aceast tehnologie produce impact minim cu zona nconjurtoare i nu transmite vibraii la suprafa. Cminele amplasate pe aduciune au forma n plan 2,65x2,65m i nlimea de 2,25m i sunt acoperite cu o plac prefabricat avnd un gol circular de 80 cm pentru accesul n cmin. Pereii au grosimea de 20 cm, iar radierul este de 25 cm nlime. Cminele sunt realizate monolit, din beton armat C16/20 i sunt amplasate pe un strat de 5cm de beton de egalizare clasa C4/5. Masivele de ancoraj se introduc n punctele unde pot apare solicitri ntr-un plan oarecare ce conine axa conductei i care nu pot fi preluate de conducta nsi sau nu pot fi transmise terenului de fundare fr a produce deplasri ale conductei care deranjeaz stabilitatea i etaneitatea acesteia. Astfel de solicitri se produc datorit presiunii apei din n interiorul conductei la coturi, ramificaii i n puncte de capt, cum sunt cele de la tronsoanele supuse probelor de presiune. Pentru conductele din tuburi cu mbinri, n punctele menionate este necesar introducerea unor masive de sprijinire. Masivele se realizeaz din beton simplu clasa Bc10. Este important ca spturile la masivele de ancoraj pentru devierile n plan orizontal i cele pentru ancorarea conductei n zone cu pant pronunat s asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare direct pe pmnt, fr a intercala strate de umplutur sau de nivelare . Pentru situaia existent sunt necesare urmtoarele tipuri de masive: masive de sprijin pentru devierile n plan orizontal pentru unghiuri de 11,25 0, 22,50, 300, 450, 900. masive de greutate pentru devierile n plan vertical (zona supratraversrilor) sub un unghi de 450. masive de greutate pentru ancorarea conductei n zone cu pant pronunat Recunoaterea amplasamentului i a traseului aduciunii, verificnd totodat dac pe amplasament nu exist i alte lucrri subterane. n acest scop beneficiarul va pune la dispoziia contractorului toate datele necesare. Curirea amplasamentului de ierburi i arbuti i pichetarea traseului aduciunii. Trasarea topografic a poziiei masivelor de ancoraj att n plan ct i pe vertical n conformitate cu planul general de trasare. Executarea lucrrilor de sptur pentru masivele de ancoraj se realizeaz n dou etape: - n prim etap, se realizeaz traneea unde urmeaz a fi amplasat aduciunea. Spturile trebuie efectuate cu sprijiniri pentru a nu afecta stabilitatea zonei din vecintate. Se vor executa sprijiniri simple cu elemente din lemn (dulapi orizontali) sau elemente prefabricate susinute la rndul lor cu praiuri. - n etapa a doua se continu sptura pentru realizarea profilului masivului de
38
Ordinea general de execuie pentru masivelor de ancoraj este urmtoarea:
ancoraj dup cum urmeaz: o n cazul masivelor de sprijin la devierile n plan orizontal se continu sptura spre partea dinspre exterior a cotului pn la dimensiunile acestuia, astfel ca versantul s rmn vertical. n cazul n care nu este posibil se va realiza o sprijinire a versantului care va juca rol de cofraj pierdut. Este foarte important ca terenul din spatele masivului s rmn nederanjat. o n cazul masivelor pentru devierea n plan verical a aduciunii (n vecintatea supratraversrilor) se continu sptura pn la cota de fundare a masivelor att pe orizontal ct i pe vertical. n cazul terenurilor la care apar deplasri ale versanilor se prevd sprijiniri care vor avea rol de cofraje pierdute. o n cazul masivelor pentru ancorarea conductei n zone cu pant pronunat se continu sptura pn la cota de fundare a acestora. La masivele pentru devierea n plan verical a aduciunii este necesar s se poziionze tijele metalice pentru ancorare. Compactarea fundului spturii la cota de fundare pe ntreaga suprafa. Gradul de compactare va fi de 95%. Turnarea betonului simplu de clas Bc10 astfel: o La masivele de sprijin pentru devierile n plan orizontal se toarn ntr- o prim faz betonul din zona de teren nederanjat (n spatele cotului), iar dup ntrire se continu cu poriunea din masiv unde este amplasat cotul . De remarcat faptul c dimensiunile n plan ale acestor tipuri de masive permite nlocuirea coturilor n caz de necesitate, o La masivele de sprijin pentru devierea n plan vertical este necesar s se realizeze patul curb al conductei la partea superioara a masivului. o De asemenea la masivele pentru ancorarea conductei n zone cu pant pronunat se va realiza la partea superioar forma de pozare a conductei. La masivele de sprijin pentru devierile n plan orizontal ntre cele dou faze de turnare, rostul se va trata prin: - buciardare i frecare cu peria de srm; La masivele de sprijin pentru devierea n plan vertical este necesar s se monteze cofraje pentru zona cuprins ntre cota de rezemare a conductei si cota final a masivelor (la circa 20cm adncime de cota terenului natural. Pentru zona aflat sub cota de fundare a conductei, sprijinirile folosite se consider avnd rol i de cograje pierdute;
Efectuarea lucrrilor de umplutur i compactare a umpluturilor din jurul masivelor. nainte de montarea piesei de rezemare a conductei pe piloni se vor executa guri cu diametrul de 24 m pe o adancime de 325 mm. Se vor monta ancore chimice tip HILTI HAS M20X170-208 care vor fi imobilizate cu rin chimic tip RE500. Sudarea coturilor de tronsoanele de conduct la supratraversri (OLT 45) se vor realiza in V cu suport pe placut tehnologic, care se va suda prin puncte, n prealabil de fiecare parte a cotului. Plcuele tehnologice au i rol de ghidaj pentru realizarea profilului supratraversrii.
39
18.1 Normative si standarde utilizate in calculul i dimensionarea construciilor accesorii de pe aduciune

La proiectarea cminelor de pe aduciune a masivelor de ancoraj precum i a elementelor de rezemare a supratraversrilor s-au avut n vedere prevederile urmtoarelor standarde i acte normative: - NE 012-99. Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat. - STAS 10107/0-90. Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton armat i beton precomprimat. - STAS 10108/0-90 Construcii civile, industriale i agricole. Calculul elementelor din oel CR1-1-3- 2005 - Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii STAS 10101/0-75. Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor. STAS 3221-86. Convoaie tip i clase de ncrcare. STAS 3300/1,2-85. Terenul de fundare. Principii generale de calcul. P 100/92/96. Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social - culturale i industriale.
- Legea 10/95. Legea calitii n construcii. n conformitate cu Legea 10/95 i HG 766/1997 prezentul proiect de structur va fi verificat conform exigenei A1 (rezistena i stabilitatea pentru structuri din beton armat) i A2(rezistena i stabilitatea pentru structuri metalice). Verificarea se va face de ctre un verificator autorizat MLPTL.
40
19 Memoriu tehnic lucrari de refacere a structurii rutiere

Dupa operatiile de demolare si sapatura pana la cota de pozare a conductei si pozarea conductei, se va reface structura rutiera, respectand urmatoarele etape tehnologice: 1. Realizarea umpluturii din pamant pana la cota inferioara a stratului de balast. Umplutura se va realiza in straturi succesive de 20 cm, compactate la umiditatea optima, pana la atingerea unui grad de compctare Proctor normal de 100 %. 2. Dupa executia umpluturii de pamant se va executa stratul de balast pe o grosime de 20 cm, in conformitate cu Caietelor de Sarcini. 3. Refacerea dalei de beton de ciment cu un beton de ciment de aceeasi clasa cu cel existent pe restul drumului, in conformitate cu Caietelor de Sarcini. O atentie deosebita se va acorda decalarii rostului pe verticala, intre fundatia de balast existenta si balastul pus in opera deasupra conductei si rostul la dala din beton. Acestea vor fi decalate cu 20 cm, in conformitate cu detaliul din profilul transversal tip.
41
20 Instruciuni generale de exploatare

20.1 Msuri de protecia muncii i de tehnica securitii muncii
Pentru eliminarea oricror accidente de munc i consecinele duntoare igienii i sntii pe antier se vor lua msurile de cunoatere, nsuire i respectare a obligaiilor din urmtoarele acte normative: Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii Buletinele Constructiilor nr. 5,6,7,8 / 1993; Norme generale de protectie a muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii 1996;
Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996 si Normele metodologice de aplicare. Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectie a muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor. Este necesar sa se faca instructaje cu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si verificari ale cunostintelor referitoare la N.T.S.M. Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier in interes de serviciu, sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personalul calificat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor fi asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale. Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi si de noapte. La lansarea prefabricatelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitatea corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia de lansare se executa numai in prezenta sefului de echipa. Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se coboara sau se ridica in acestea sau prin acestea tevi, accesoriile lor sau alte materiale. In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni, pentru a nu se produce avarierea acestora.
20.2 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Normativul avut in vedere la intocmirea prezentei documentatii este C300 / 1994 "Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" Buletinul Constructiilor nr. 9 / 1994. La executia proiectului, constructorul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete, pe toata durata desfasurarii lucrarilor, toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
42
Exploatarea retelelor de distribuie a apei i de canalizare se efectueaza in unitati profilate numai pe asemenea operatii. Personalul de exploatare trebuie sa asigure controlul periodic al retelelor, spalarea si curatirea retelelor si efectuarea lucrarilor de reparatii. Principalele probleme ale exploatrii reelelor de distribuie sunt: splarea, curirea i dezinfectarea conductelor i canalelor; supravegherea funcionrii i a strii conductelor, pieselor de legtur, armturilor, aparatelor de msur i control, precum i a strii construciilor accesorii; controlul funcionrii i nregistrarea indicaiilor apometrelor; detectarea i combaterea pierderilor de ap i a scderilor de presiune.
43
21 Urmarirea comportarii in timp a constructiilor

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si normativele tehnice in vigoare, Beneficiarul, Antreprenorul general si Proiectantul de specialitate stabilesc de comun acord, un program privind controlul calitatii lucrarilor. Inspectoratul de Stat in Constructii Alba va fi informat de beneficiar in legatura cu inceperea lucrarilor si cu Programul privind controlul calitatii lucrarilor, precizand fazele determinante la care va participa. De asemenea se stabileste Programul de urmarire in timp a comportarii constructiilor si modul de monitorizare a acestora. Dup executarea pozrii conductei de aduciune i nainte de punerea n funciune se va efectua proba de presiune a conductei. Proba de presiune va fi efectuat dup cum urmeaz: - Pentru o valoare a presiunii de functionare mai mica sau egala cu 10 bar (excluzand suprapresiunea datorata loviturii de berbec), presiunea de testare va fi de 1.5 ori aceasta valoare. - Pentru o valoare a presiunii de functionare de peste 10 bar (excluzand suprapresiunea datorata loviturii de berbec), presiunea de testare va fi egala cu presiunea de functionare plus 5 bar. - Valoarea maxima a presiunii de functionare va fi egala cu cea a presiunii de functionare plus suprapresiunea datorata loviturii de berbec. n aceast faz se va urmri comportarea tronsoanelor de conducte i etaneitatea mbinrilor ntre tronsoanele de conduct precum i etaneitatea la nivelul legturii vane -conduct. n aceast faz nu sunt admise nici un fel de exfiltraii. Manevrele de nchidere sau deschidere a vanelor se vor face lent (n conformitate cu instruciunile de exploatare) pentru a evita suprapresiunile date de lovitura de berbec. Inspectarea traseului conductei de aduciune se va face cel puin o dat pe lun urmrindu-se cu aceast ocazie urmtoarele: starea conductei i etaneitatea acesteia starea vanelor i ventilelor de aerisire precum i etaneitatea legturilor dintre acestea i conduct
- starea caminelor de golire - starea masivelor de ancoraj n funcie de starea proteciei anticorozive de pe piesele metalice se va proceda la curarea i refacerea proteciei anticorozive pe piesele metalice.
44
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR (model)

- ______________________________________________ in calitate de BENEFICIAR, reprezentata prin: _______________________________________________________ ; - _____________________________ in calitate de PROIECTANT DE SPECIALITATE reprezentat prin: ________________________________________________________ ; - ______________________________________ in calitate de executant reprezentat prin ______________________________________________________________________ ; in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii si normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord, prezentul program privind controlul calitatii lucrarilor:
Nr. crt. Lucrari ce se controleaza, si se verifica sau se receptioneaza calitativ si pentru care trebuie intocmite documente scrise
1
Document scris care se incheie: P.V.R.C.-pr. verbal de lucrari ascunse P.V.R.T-pr. verbal de receptie P.V.-pr. verbal
2
Cine intocmeste si semneaza B beneficiar AG - antreprenor general AS - antreprenor de specialitate PS proiectant de specialitate
3 4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NOTA:
P.V. P.V.R.C P.V.R.C P.V.R.C P.V.R.C P.V.R.C P.V.R.C P.V.R.C P.V.R.T P.V.R.T P.V.R.T P.V.R.T
B.AG.AS B.AG.AS.PS. B.AG.PS B.AG. B.AG. B.AG. B.AG.AS.P. B.AG. B.AG. B.AG. B.AG. B.AG.
Coloana 5 se completeaza la data incheierii actului prevazut in coloana 3. Executantul va anunta in scris factorii interesati pentru participare, cu minim 10 zile inaintea datei la care urmeaza a se face verificarea. La receptia obiectivului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la Cartea Constructiei. Programul va fi transmis de catre Beneficiar, Inspectoratul in constructii Arge.
BENEFICIAR
ANTREPRENOR GENERAL
45
SECTIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor
PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR (model)

Denumire obiect
0
Obiectul observatiilor, masuratorilor

1
Metoda tehnica utilizata

2
Mijloace necesare
3
Perioada de determinare
4
BENEFICIAR
ANTREPRENOR GENERAL
- 46 -
PROIECTANT GENERAL
INFRA
WATER

- PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE -SECTIUNEA 2 : CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI -
- Octombrie, 2007 -
SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati
CUPRINS
SPECIFICATII TEHNICE GENERALE 1 Date generale .......................................................................................................................... 13 1.1 Descrierea succinta a lucrarilor 1.2 Coordonarea lucrarilor 1.3 Responsabilitatile antreprenorului 1.4 Orele de lucru pe santier 1.5 Programul estimat al lucrarilor 1.6 Intalniri si rapoarte 1.7 Lucrari temporare 1.8 Utilitati 1.9 Fotografierea fazelor determinante 1.10 Contaminarea surselor de alimentare cu apa 1.11 Date climatice 1.12 Date de nivel 1.13 Unitati de masura 1.14 Limba de exprimare 1.15 Panouri de advertising
1.16
13 13 13 13 14 14 14 14 14 15 15 15 15 15 15 16
Reclama
1.17 Protejarea instalatiilor existente
16 16
17 17 1.18 Autorizatii 1.19 Protejarea utilitatilor publice si private existente 1.20 Toalete si facilitati de spalare 1.21 Anuntarea lucrarilor 1.22 Sistematizare 1.23 Inspectia lucrarilor inainte de acoperire..................................................................... 17 2 Organizarea de santier si restaurarea ........................................................................................... 18 2.1 Organizarea de santier 2.2 Organizarea de santier pentru spatii suplimentare 2.3 Folosirea drumurilor nationale publice 2.4 Accesul in santier 2.5 Evacuarea organizarii de santier 2.6 Conditiile organizarii de santier 18 18 18 18 19 19 16 17
2.7 Restabilirea zonei ocupata de organizarea de santier 2.8 Inregistrarile pe santier
19 19
1
2.9 3.1 3.2 3.3 3.4 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9
Restaurarea drumurilor Aprobarea materialelor Probe Materiale in contact cu apa Materiale naturale Elemente generale Anuntarea lucrarilor de terasamente Cote teren Extinderea excavatiilor Siguranta sapaturilor si a structurilor adiacente Alunecari si prabusiri de teren si sapaturi in exces Evacuarea apei Materiale de umplutura Compactarea umputurilor
19 20 20 20 20 21 21 21 21 21 22 22 22 22 23 23 23 24 24 24 25 25 25 26 27
Materiale ................................................................................................................................... 20
Lucrari de terasamente la executia lucrarilor secundare ........................................................... 21
4.10 Localizarea gropilor de imprumut 4.11 Depozitarea materialelor in surplus 4.12 Localizarea, sprijinirea serviciilor si obstructionarea 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8 Betoane Cimenturi Agregate Apa Aditivi Amestecuri de beton Incercari de amestecuri si testarea lucrarilor Transportul, punerea in opera si compactarea 5.8.1 5.8.2 5.8.3
Betoane si cofraje ...................................................................................................................... 24
Generalitati ................................................................................................................. 27 Beton deja amestecat .................................................................................................. 27 Betonarea in conditii nefavorabile .............................................................................. 27 Conditii de vreme rece Vreme caniculara 27 28 28 28 29
2
5.8.3.1 5.8.3.2 5.9
Acoperirea betonului
5.10 Beton prefabricat 5.11 Cofraje
5.11.1
Materiale ............................................................................................................... 29 30 30
5.12 Decofrarea 5.13 Finisarea suprafetelor 5.13.1 5.13.2 5.14 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 6.8 6
Suprafetele produse fara cofraj ............................................................................. 30 Suprafetele produse cu cofraje ............................................................................. 31 31
Toleranta pentru suprafetele betonate Materiale pentru conducte Garnituri si lubrifianti Vane si compensatori Depozitarea conductelor Transportul conductelor si fitingurilor Inspectia conductelor si fitingurilor Taierea conductelor Cercetarea traseelor conductelor si canalelor Conducte si canale
32 3 2 3 2 3 3 3 3 3 3 3 4 3 4 3 4
6.8.1 6.8.2 6.8.3 6.9 6.9.1 6.9.2 6.9.2.1
Generalitati ........................................................................................................... 34 Utilitati subterane ................................................................................................. 34 Rezultatele inspectarii .......................................................................................... 35 Lucrari de terasamente la montajul conductelor 35 Excavarea santurilor ............................................................................................. 35 Umplerea santurilor .............................................................................................. 36 Treapta I 36
6.9.2.2
Treapta a II-a
36 36 37 38
6.10 Pozarea conductelor si a canalelor 6.11 Realizarea imbinarilor 6.12 Paturi de pozare a conductelor si a canalelor 6.13.1 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7
6.13 Incercari hidraulice pentru conducte sub presiune.......................................................38 Parametri de testare ............................................................................................... 39
Generalitati Materiale Infrastructura Baza drumului si acoperirea de suprafata Borduri Tolerante
Refacerea drumurilor si pavajelor afectate pe perioada executiei lucrarilor .......................... 40 4 0 4 0 4 0 4 0 4 1 4 1
Ordinea generala de executie a lucrarilor .............................................................................. 42

3
Standarde, normative si alte prescriptii tehnice care trebuie respectate ................................. 44 10.1 Receptia la terminarea lucrarilor 10.2 Receptia finala 50 53
10 Receptia lucrarilor ................................................................................................................. 50
11 Masuri generale de protectia muncii si de tehnica securitatii muncii .................................... 55 12 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor ......................................................................... 56 13 Lista de piese desenate .......................................................................................................... 57 14 Dispozitii finale ..................................................................................................................... 62 SPECIFICATII TEHNICE PARTICULARE 15 Caiet de sarcini lucrari tehnologice pentru executia conductei de aduciune ........................ 65 15.1 Domeniu de aplicare 15.2 Prevederi generale 15.3 Ordinea de executie a lucrarilor 15.4 Date generale 15.5 Specificatii tehnice 15.5.1 15.5.2 15.5.3 15.5.4 65 65 67 68 69
Imbinari impermeabile pentru tuburi si fitinguri .................................................. 69 Grosimea peretilor tuburilor ................................................................................. 69 Tolerante pentru grosimea nominala ..................................................................... 70 Diametrul conductelor .......................................................................................... 70 Diametrul exterior Diametrul interior Tuburi si armaturi Tuburi si fitinguri cu imbinare prin frecare Lungimi standard si lungimi reduse Tolerantele la lungimi 70 71 71 71 71 71 72
15.5.4.1 15.5.4.2 15.5.5 15.5.5.1 15.5.5.2 15.5.5.3 15.5.5.4 15.5.6 15.6 15.6.1 15.6.2 15.7 15.7.1 15.7.2 15.7.3
Lungimea efectiva ................................................................................................ 71
Linearitatea tuburilor ............................................................................................ 72 Proprietati elastice ................................................................................................ 72 Duritatea ............................................................................................................... 72 72 Tuburi cu acoperire externa de zinc ..................................................................... 72 Tuburi cu captuseala interioara de mortar de ciment ............................................ 73 Acoperiri pentru fitinguri si accesorii ................................................................... 73 73 74
4
Caracteristicile mecanice ale tuburilor din fonta ductila
Acoperiri si captuseli pentru tuburi
15.8 Testul hidrostatic 15.9 Deviatii unghiulare
15.10 Presiuni admise 15.11 Rezistenta la coroziune 15.11.1 15.11.1.1 15.11.1.2 Galvanizare cu zinc acoperita cu lac bituminous Protectie cu imbracaminte polietilenica
74 75 76 77
Protectii exterioare ............................................................................................... 76
15.11.2 Protejarea conductelor aflate in vecintatea liniilor de cale ferata sau a liniilor de inalta tensiune ...................................................................................................................... 77 15.11.3 15.12.1 15.12.2 Protectia impotriva agresivitatii fluidelor transportate ......................................... 77 78 Transport .............................................................................................................. 78 Gruparea tuburilor ................................................................................................ 78 Marimile si greutatile baloturilor Gruparea fitingurilor 78 79 15.12 Instructiuni de folosire
15.12.2.1 15.12.2.2 15.12.3 15.12.4
Ridicarea .............................................................................................................. 80 Depozitarea .......................................................................................................... 80 Depozitarea tuburilor Depozitarea fitingurilor Depozitarea accesoriilor Excavarea transeelor Lucrari pregatitoare Deschiderea transeii Marimea transeii Adancimea gropii Sprijinirea transeii Fundul transeii Patul de pozare Umpluturi 80 82 82 82 83 83 83 83 84 84 84 85 86 86
15.12.4.1 15.12.4.2 15.12.4.3 15.12.5 15.12.5.1 15.12.5.2 15.12.5.3 15.12.5.4 15.12.5.5 15.12.5.6 15.12.5.7 15.12.5.8 15.12.5.9
Instalarea conductelor .......................................................................................... 82
15.12.5.10 Acoperirea conductelor de fonta ductila 15.13 Proba de presiune 15.13.1 15.13.2 15.13.3 15.13.4 15.13.5
Lungimea tronsoanelor testate .............................................................................. 86 Ancorarea conductelor .......................................................................................... 86 Umplerea partiala a transeei inaintea testarii ........................................................ 86 Umplerea conductei ............................................................................................. 87 Efectuarea probei de presiune .............................................................................. 87 Test de pierdere de presiune 88
5
15.13.5.1
15.13.5.2 15.13.5.3 15.13.6 15.13.7
Test la presiune constanta Cazul unui tronson zavorat
88 88
Definirea unui test de presiune reusit ................................................................... 89 Testarea conductei complete ................................................................................. 89
15.14 Asamblarea conductelor si fitingurilor................................................................... 89 15.14.1 Asamblarea imbinarilor cu frecare ........................................................................ 89 15.14.1.1 15.14.1.2 15.14.1.3 15.14.1.4 15.14.1.5 15.15.1 15.15.2 15.16.1 15.16.2 15.16.3 Curatarea mufei Introducerea garniturii Aplicarea lubrifiantului Curatarea capetelor drepte ale tuburilor si fitingurilor Montarea a doua tuburi 89 89 90 90 90 91
15.15 Montarea fitingurilor
Montarea fitingurilor prin imbinari mecanice tip MJ ........................................ 91 Montarea fitingurilor prin flanse rotative ............................................................. 92 92 Alegerea tubului ................................................................................................... 92 Marcarea liniei de taiere ....................................................................................... 93 Executarea taieturii .............................................................................................. 93
15.16 Taierea tuburilor in-situ
15.17 Montarea tuburilor cu imbracaminte polietilenica................................................... 94 15.17.1 Precautii la montarea conductelor cu imbracaminte polietilenica ........................ 94 15.18 Imbinari zavorate 15.18.1 15.18.1.1 15.18.1.2 15.18.1.3 15.18.1.4 15.18.1.5 15.18.1.6 15.18.1.7 15.18.1.8 15.18.1.9 15.18.2 15.18.2.1 15.18.2.2 15.18.2.3 15.18.2.4 Principiu Descriere Gama Domeniul de aplicare Asamblarea imbinarii Performante Etansarea Comportarea la presiune Devierea unghiulara Principiu Descrierea Gama Domeniul de aplicare 96 96 96 97 97 97 97 97 97 97 98 99 99 99
6
Imbinari zavorate STANDARD Ve ...................................................................... 96
Imbinare zavorata STANDARD V+i .................................................................... 98
15.18.2.5 Asamblarea imbinarii 15.18.2.6 Etansarea 15.18.2.7 Comportarea la presiune 15.18.2.8 Devierea unghiulara 15.18.3 15.18.3.1 Principiu 15.18.3.2 Descriere 15.18.3.3 Gama 15.18.3.4 Domeniul de aplicare 15.18.3.5 Asamblarea imbinarii 15.18.3.6 Performante 15.18.3.7 Etansarea 15.18.3.8 Comportarea la presiune 15.18.3.9 Devierea unghiulara 15.18.4 15.18.4.1 Principiu 15.18.4.2 Descriere 15.18.4.3 Gama 15.18.4.4 Domeniul de aplicare 15.18.4.5 Asamblarea imbinarii 15.18.4.6 Etansarea 15.18.4.7 Comportarea la presiune 15.18.4.8 Devierea unghiulara 15.18.5 15.18.5.1 Principiu 15.18.5.2 Descriere 15.18.5.3 Gama 15.18.5.4 Domeniul de aplicare 15.18.5.5 Asamblarea imbinarii 15.18.5.6 Etansarea 15.18.5.7 Comportarea la presiune 15.18.5.8 Devierea unghiulara 15.18.5.9 Demontarea 15.18.6 15.18.6.1 Principiu 15.18.6.2 Descriere
99 99 99 100 100 100 101 101 101 101 101 102 102 102 102 103 103 103 103 103 103 104 104 105 105 105 105 105 105 106 106 106
7
Imbinare zavorata PAMLOCK Pk ...................................................................... 100
Imbinare zavorata UNIVERSAL STANDARD Ve ............................................ 102
Imbinare zavorata UNIVERSAL STANDARD Vi ............................................ 104
Imbinarea zavorata VRS ..................................................................................... 106
15.18.6.3 15.18.6.4 15.18.6.5 15.18.6.6 15.18.6.7 15.18.7 15.18.7.1 15.18.7.2 15.18.7.3 15.18.7.4 15.18.7.5 15.18.7.6 15.18.7.7 15.18.8 15.18.8.1 15.18.8.2 15.18.8.3 15.18.8.4 15.18.8.5 15.18.8.6 15.18.8.7 15.18.9 15.18.9.1 15.18.9.2 15.18.9.3 15.18.9.4 15.18.9.5 15.18.9.6 15.18.9.7 15.19.1 15.19.2 15.19.3 15.19.4
Gama Domeniul de aplicare Asamblarea imbinarii Etansarea Comportarea la presiune si devierea unghiulara Principiu Descriere Gama Domeniul de aplicare Asamblarea imbinarii Etansarea Comportarea la presiune si devierea unghiulara Principiu Descriere Gama Domeniul de aplicare Asamblarea imbinarii Etansarea Comportarea la presiune si devierea unghiulara Principiu Descriere Gama Domeniul de aplicare Asamblarea imbinarii Etansarea Comportarea la presiune si Devierea unghiulara
107 107 107 107 107 108 108 109 109 109 109 109 110 110 111 111 111 111 111 112 112 112 112 113 113 113 113
Imbinarea zavorata TYTON TIS - K ............................................................... 108
Imbinarea zavorata TYTON TKF .................................................................... 110
Imbinarea zavorata TYTON NOVO - SIT ....................................................... 112
15.19 Pozarea prin foraj orizontal
Principiul forajului orizontal .............................................................................. 113 Efectuarea forajului pilot ................................................................................... 114 Efectuarea forajului de largire si introducerea tevilor ........................................ 114 Pozarea tevilor in locul unei conducte existente ................................................. 114
15.20 Reglementari de proiectare ce vor fi respectate..................................................... 115 16 Caiet de sarcini pentru execuia cminelor de pe aduciune ................................................. 123
8
16.1 Prevederi generale 16.2.1
123
16.2 Ordinea de execuie a lucrrilor...............................................................................124 Ordinea general de execuie a lucrrilor ........................................................... 124 125 126 126 127 16.3 Nivele de performan i cerine de calitate privind condiiile de fundare 16.4 Nivele de performan i cerine de calitate impuse lucrrilor de betoane 16.5 Cerine de calitate privind armturile 16.6 Controlul calitii execuiei 16.6.1 16.6.2 16.6.3
Lista de verificri a lucrrilor pregtitoare ......................................................... 127 Lista verificrilor obligatorii pe parcursul execuiei ........................................... 127 Verificri n faz determinant ........................................................................... 128 128 129 132
16.7 Msuri de protecia muncii 16.8 Lista standardelor i normativelor ce trebuie respectate la execuia lucrrilor 17.1 Prevederi generale 17.2.1
17 Caiet de sarcini pentru execuia masivelor de ancoraje pe traseul aduciunii ...................... 132 17.2 Ordinea de execuie a lucrrilor...............................................................................132 Ordinea general de execuie a lucrrilor ........................................................... 132 134 134 135 17.3 Nivele de performan i cerine de calitate privind condiiile de fundare 17.4 Nivele de performan i cerine de calitate impuse lucrrilor de betoane 17.5 Controlul calitii execuiei 17.5.1 17.5.2 17.5.3
Lista de verificri a lucrrilor pregtitoare ......................................................... 135 Lista verificrilor obligatorii pe parcursul execuiei ........................................... 135 Verificri n faz determinant ........................................................................... 135 136 136 138 138
17.6 Msuri de protecia muncii 17.7 Lista standardelor i normativelor ce trebuie respectate la execuia lucrrilor 18.1 Prevederi generale 18.2 Execuia confeciilor metalice 18.2.1 18.2.2 18.2.3 18.2.4 18.2.5 18.2.6 18.2.7 18.2.8 18.3
18 Caiet de sarcini pentru execuia supratraversrilor .............................................................. 138
Materiale ............................................................................................................ 140 Materialele de adaos ........................................................................................... 140 Prelucrarea laminatelor. . .................................................................................... 140 Controlul calitatii dupa debitare, ndreptare si prelucrarea muchiilor. . ............. 141 Asamblarea ......................................................................................................... 141 Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie ............................... 142 Prelucrarea dup sudare ...................................................................................... 142 Protectia constructiilor metalice contra coroziunii ............................................. 142 142
9
Sudarea. Tehnologie. Defectele imbinarilor sudate
18.4 Controlul nedistructiv al mbinrilor sudate 3.5 Clasele de calitate ale mbinrilor sudate 18.5 Execuia custurilor sudate 18.6 Condiii de calitate ale custurilor sudate 18.7 Sarcinile inginerului sudor
143 144 145 145 146
18.8 Sarcinile maistrului sudor i programul de examinare pentru autorizarea maistrului sudor 147 18.9 Organizarea controlului calitii 147 18.10 Montajul rezemrii conducte............................................................................... 148 18.10.1 Reguli generale privind montajul si receptia pe santier ...................................... 148 18.11 Lista standardelor i normativelor ce trebuie respectate la execuia lucrrilor 19.1 Generalitati 19.2 Materiale 19.3 Stabilirea caracteristicilor de compactare 19.4 Punerea in opera a balastului 19.5 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare 19.6 Receptia lucrarilor 19.7 Documente de referinta 20.1 Generalitati 20.2 Natura si calitatea materialelor folosite 20.3 Stabilirea compozitiei betonului slab 20.4 Prepararea betonului slab 20.5 Punerea in opera a betonului slab 20.6 Conditii tehnice, reguli si metode de verificare 20.7 Receptia lucrarilor 20.8 Documente de referinta 21.1 Breviar calcule hidraulice 21.2 Calculul loviturii de berbec pe aductiune 22.1 Dimensionarea masivelor de sprijin 22.2 Dimensionarea masivelor de greutate 22.2.1 22.2.2 148 151 151 153 154 156 158 159 161 161 169 170 173 178 179 180 183 186 189 191 19 Caiet de sarcini fundatii de balast simplu si / sau balast amestec optimal pentru drumuri.. 151
20 Caiet de sarcini strat rutier din beton slab ........................................................................... 161
21 Breviar de calcule conducta de aductiune ........................................................................... 183
22 Breviar de calcule de rezisten pentru masive de ancoraj .................................................. 188
Masive pentru coturi n plan vertical .................................................................. 191 Masive pentru ancorarea conductei n zona cu pant pronunat ....................... 192
10
23 Breviar de calcule de rezisten pentru supratraversri ....................................................... 194 23.1 Introducere. Baza de calcul 23.2 Aciuni i grupri de aciuni. ncrcri de calcul 23.3 Starea de eforturi n supratraversrile autoportante 23.4 Starea de eforturi n supratraversrile rezemate pe piloni 24.1 Introducere. Baza de calcul 24.2 Aciuni i grupri de aciuni. Ipoteze de calcul 24.3 Starea de eforturi n structura caminului 24.3.1 24.3.2 24.3.3 194 195 195 199 203 204 204
24 Breviar de calcule de rezisten pentru cminele amplasate pe aduciune ........................... 203
Calculul ncrcrilor pentru capacele cminelor ................................................ 204 Calculul ncrcrilor pentru cmine ................................................................... 205 Schema de ncrcare pe grupri de ncrcri ...................................................... 206 Capac Cmin 206 206
24.3.3.1 24.3.3.2 24.3.4
Starea de eforturi i de deformaii n structur ................................................... 206
11
SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
12
1 Date generale
1.1 Descrierea succinta a lucrarilor
Prezentul proiect cuprinde documentaia tehnic, n faza PT-DE-CS, pentru realizarea lucrrilor aferente aduciunii de ap Fene Zlatna. Lucrarea este amplasat n zona drumului comunal al satului Fene (cuprins ntre captare i DN 74) i se continu pe malul stng al rului Ampoi paralel cu DN 74 (cuprins ntre satul Fene i oraul Zlatna). Amplasarea lucrrii n plan i pe vertical se va face n conformitate cu plansele din prezentul proiect, respectndu-se cotele de nivel indicate n proiectul de structur.
1.2 Coordonarea lucrarilor

Antreprenorul va lua legatura si va coopera cu urmatoarele societati: Administratia Nationala "Apele Romane"; Agentia Regionala de Protectie a Mediului; Societatea de distributie a energiei electrice; Operatorul Apa Canal Zlatna; Alte companii de stat sau private care au retele in zona lucrarilor sau ale caror lucrari sunt afectate de prezentul proiect.
1.3 Responsabilitatile antreprenorului

Supus cerintelor acestor caiete de sarcini, antreprenorul va fi responsabil de executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie, dar si de proiectele de executie a lucrarilor de deviere si refacere a retelelor existente, de ajustarea si completarea proiectelor existente in functie de lucrarile ascunse din amplasament si care nu au fost prevazute prin proiectul initial. Antreprenorul va fi responsabil pentru obtinerea tuturor aprobarilor si autorizatiilor necesare lucrarii, exceptandu-le pe acelea asigurate de beneficiar.
1.4 Orele de lucru pe santier

Orelele normale de lucru pe santier sunt: Vara: 15 Mai -15 Septembrie De Luni pana Sambata: 7:00 -18:00 Iarna: 15 Septembrie - l5 Mai De Luni pana Sambata: 8:00 - 17:00 Nici o lucrare nu se va intreprinde in afara acestor ore fara aprobarea scrisa a proiectantului, exceptand situatiile de urgenta.
13
1.5 Programul estimat al lucrarilor

Antreprenorul va respecta programul de realizare a lucrarilor propus de catre proiectant si aprobat de catre beneficiar, consultant si insusit de catre toti factorii interesati in realizarea lucrarilor. Pentru fazele in care este necesara intreruperea provizorie a alimentarii cu apa a oraului Zlatna, se vor obtine toate aprobarile necesare de la factorii implicati si se vor respecta in totalitate perioadele de intrerupere acordate de catre Operatorul Apa Canal Zlatna.
1.6 Intalniri si rapoarte

Reprezentantii antreprenorului, aprobati de beneficiar, trebuie sa organizeze intalniri lunare pe santier sau la birourile beneficiarului. In completare, reprezentantii antreprenorului trebuie sa organizeze intalniri in caz de urgenta sau alte motive cand acestea sunt cerute de proiectant. Antreprenorul trebuie sa prezinte lunar proiectantului un Raport de Progres. Raportul trebuie sa cuprinda o copie a programului aprobat cu progresul curent pentru fiecare activitate aratata.
1.7 Lucrari temporare

Antreprenorul este in intregime responsabil de eficienta, securitatea, intretinerea si pentru toate obligatiile si riscurile ce privesc astfel de lucrari temporare. Antreprenorul trebuie sa semnalizeze si sa ingradeasca santierul in conformitate cu regulamentul impus de autoritatile statului detinatoare de teren in zona respectiva. Acesul temporar pentru locuitori atunci cand este necesar, va fi asigurat de poduri de metal cu mana curenta construite in conformitate cu cerintele proiectantului. Intreruperile de alimentare cu apa potabila nu vor depasi perioada acordata de catre Operatorul Apa Canal 2000 Zlatna pentru realizarea lucrarilor.
1.8 Utilitati
Antreprenorul trebuie sa asigure din bugetul propriu alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate, electricitate, energie termica, telefon, etc. pentru realizarea lucrarilor. Apele uzate trebuie evacuate in conformitate cu prevederile legale si cu acceptul operatorului local, si a Agentiei de Protectie a Mediului fara sa cauzeze daune sau plangeri.
1.9 Fotografierea fazelor determinante

Antreprenorul trebuie sa realizeze fotografii color ale fazelor determinante din executie la intervale lunare sau la solicitarea proiectantului, pe perioada derularii lucrarilor. Antreprenorul trebuie sa asigure de asemenea furnizarea fotografiilor in format digital (CD) catre proiectant. Toate negativele si fotografiile executate in format digital sau cu mijloace clasice vor fi proprietatea integrala a beneficiarului si nu vor fi inaintate nici unei alte terte persoane fara aprobarea beneficiarului.
14
1.10 Contaminarea surselor de alimentare cu apa

Inainte ca orice persoana sa se angajeze intr-o lucrare care implica riscul de contaminare a alimentarii cu apa potabila, va trebui sa fie testat pentru a indica ca acesta nu este purtator al febrei tifoide sau altor boli cu transmitere hidrica si acesta trebuie informat de pericolul contaminarii. Antreprenorul trebuie sa anunte autoritatile referitor la orice persoana care a fost consultata de un doctor si sufera de o astfel de boala si nici o astfel de persoana nu trebuie angajata la o astfel de lucrare inainte ca, consilierul medical al beneficiarului sa il asigure ca este sigur pentru el sa fie angajat. Antreprenorul trebuie sa se asigure cu masuri de protectie care sa fie adoptate pe parcursul lucrarilor, in conformitate cu normele legale sau cu prevederile specifice publicate de Ministerul Sanatatii si Familiei.
1.11 Date climatice

Temperatura medie multianual este de +60C, iar variaiile lunare sunt cuprinse ntre -60C n luna ianuarie i +160C n luna iulie. Cele mai sczute temperaturi sunt nregistrate n lunile de iarn -60C, -40C (ianuarie-februarie) iar cele mai ridicate se nregistreaz n luna iulie. Precipitaiile atmosferice variaz n jur de 700 mm, cu maxime n lunile de var, datorit ploilor toreniale. Zpada czut are grosimi variate, dar primvara se topete n ritm rapid datorit influenelor foehnale dar i aciunii antropice. Adancimea maxima la inghet este de 1,20 m.
1.12 Date de nivel

Cotele prezentate in piesele desenate sunt exprimate in metri deasupra nivelului Marii Negre. Etalonul principal este localizat dupa cum se arata in piesele desenate sau dupa cum este disponibil din alte surse publicate. Antreprenorul trebuie sa localizeze, sa stabileasca si sa mentina etaloanele principale dupa cum este necesar pentru lucrari.
1.13 Unitati de masura

Toate piesele desenate, specificatiile si manualele trebuie sa foloseasca unitatile de masura din Sistemul International (Kg, m, s). Toate masuratorile, dimensiunile si datele de performanta trebuie notate in aceste unitati.
1.14 Limba de exprimare

Toate planurile, instructiunile, semnele, observatiile, semnele de avertizare care se folosesc in timpul desfasurarii lucrarilor, trebuie sa fie in limba romana.
1.15 Panouri de advertising

Antreprenorul trebuie sa asigure si sa instaleze unul sau mai multe panouri la locurile specificate de consultant. Panourile trebuie sa fie aprobate de poiectant iar notarea cu ajutorul literelor in limba romana trebuie sa fie de culoare neagra pe un fond alb. Aranjamentul si dimensiunile panoului trebuie sa fie aprobate de catre beneficiar.
15
1.16 Reclama
Antreprenorul nu poate folosi nici o zona a santierului pentru nici o forma de reclama, fara a avea o aprobare scrisa a beneficiarului lucrarii.
1.17 Regulile de siguranta pe santier

Antreprenorul trebuie sa se supuna tuturor reglementarilor sau altor reguli ce privesc siguranta personalului pe santier, personalului beneficiarului, proiectantului si publicului. Trebuie sa obtina copii ale tuturor reglementarilor relevante si trebuie sa le faca disponibile pentru inspectia pe santier. O atentie speciala trebuie acordata urmatoarelor: a) Directivei privind protectia lucrarilor si igiena in constructii, aprobata de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT), publicata cu numarul 9/IW15.03.1993, in Cartea Constructiilor 5-8/1993; b) Normelor specifice privind siguranta lucrarilor pentru uzinele de apa, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 57/1995 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.1/l996; c) Normelor specifice privind siguranta lucrarilor de evacuare a apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995 si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 11/1996.
1.18 Protejarea instalatiilor existente

Antreprenorul trebuie sa execute lucrarile astfel incat sa minimizeze intreruperile si perturbarea instalatiilor de alimentare cu apa si de canalizare existente precum si a altor utilitati publice existente in amplasament. Numai dupa ce lucrarile intr-un sector au fost terminate si date in functiune, cu aprobarea proiectantului lucrarile pot incepe intr-un alt sector. Antreprenorul va asigura intretinerea accesului la instalatiile existente, cu scopul de a continua operatiunile de instalare, pentru ca proiectantul sa le poata verifica in orice moment.
1.19 Autorizatii
Inaintea inceperii oricarei lucrari, antreprenorul trebuie sa obtina o "autorizatie de excavare" de la autoritatile statului. De asemenea antreprenorul va obtine "autorizatia de construire", in conformitate cu prevederile legale. Antreprenorul trebuie sa ia legatura cu autoritatile statului pentru a stabili numarul de autorizatii necesare si trebuie sa se asigure ca acestea sunt obtinute in concordanta cu programul de lucru.
1.20 Protejarea utilitatilor publice si private existente

Antreprenorul trebuie sa anunte toate autoritatile publice, companiile de utilitati si proprietarii particulari ai lucrarilor propuse care vor fi afectati cu cel putin 7 zile inainte de inceperea lucrarilor. Planurile vor indica posibila pozitie a serviciilor diferitelor companii de utilitati ce pot fi afectate de lucrari. Antreprenorul trebuie sa ia legatura cu companiile de utilitati inainte de inceperea oricarei excavatii. Antreprenorul trebuie sa se asigure de pozitia exacta a tuturor retelelor existente care pot afecta sau pot fi afectate de traversarea propriu-zisa.Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toate
16
aceste servicii sunt protejate corespunzator in orice moment, in concordanta cu cererile companiilor de utilitati. Antreprenorul, trebuie sa asigure acces total si sa coopereze cu companiile de utilitati pentru orice deviere necesara a oricarui serviciu existent. Daca din executarea lucrarilor rezulta orice fel de dauna la servicii, antreprenorul trebuie imediat sa: a) anunte proiectantul si compania de utilitati; b) sa se ocupe ca avariile sa fie remediate corespunzator fara intarzieri. Antreprenorul este raspunzator de toate cheltuielile pentru remedierea unor astfel de daune. Proiectantul poate emite instructiuni sau sa faca alte dispozitii dupa cum considera ca este necesar, pentru repararea rapida a oricarei avarii la orice serviciu in timpul derularii lucrarilor. Astfel de aranjamente nu trebuie sa afecteze orice raspundere de a plati pentru remedierea daunelor.
1.21 Toalete si facilitati de spalare

Pe tot cuprinsul perioadei de desfasurare a executiei lucrarilor antreprenorul trebuie sa asigure, sa mentina si sa curete toalete convenabile si suficiente precum si facilitati de spalare pentru angajati. Trebuie sa se asigure ca angajatii lui nu murdaresc santierul sau proprietatile din vecinatate. Costul de prevedere si intretinere al acestora, este in totalitate in responsabilitatea antreprenorului.
1.22 Anuntarea lucrarilor

Antreprenorul trebuie sa-i dea consultantului avize scrise de incepere a oricarei sectiuni noi a lucrarilor si nu trebuie sa inceapa nici o operatiune importanta fara aprobarea scrisa a consultantului. Avizarea tuturor operatiunilor importante de catre consultant trebuie sa fie facuta cu destul timp inainte de incepere, pentru a permite acestuia sa faca aranjamentele pe care le considera necesare pentru inspectie, sau pentru orice alt scop.
1.23 Sistematizare
Antreprenorul este responsabil de sistematizarea lucrarilor in concordanta cu planurile elaborate prin prezentul proiect si ca toate cotele constructiilor sa fie pozate corect fata de cota de referinta a fiecarui santier in parte.
1.24 Inspectia lucrarilor inainte de acoperire

Nici o lucrare nu trebuie sa fie acoperita fara aprobarile prealabile ale consultantului si proiectantului. Antreprenorul trebuie sa asigure acces total consultantului si proiectantului pentru ca acesta sa poata examina lucrarea care abia dupa aceea va fi acoperita. Antreprenorul trebuie sa dea avize prealabile proiectantului ori de cate ori o astfel de lucrare este gata de examinare, iar proiectantul trebuie ca intr-un timp rezonabil sa examineze lucrarea.
17
2 Organizarea de santier si restaurarea

2.1 Organizarea de santier
Organizarea de santier, reprezinta zona care este necesara sau accesibila pentru constructia lucrarilor de catre antreprenor.
2.2 Organizarea de santier pentru spatii suplimentare

In cazul in care antreprenorul foloseste un spatiu pentru depozitarea surplusului de materiale, trebuie sa obtina acordul scris al proprietarului, ocupantului sau persoanei autorizate ce are in responsabilitate acel loc si va incheia un acord cu proprietarul sau persoana autorizata inainte de a ocupa acel spatiu. Antreprenorul va permite beneficiarului, proiectantului sau oricarei persoane autorizate de beneficiar sau de proiectant, accesul la orice astfel de spatiu aditional care sa nu fie la un pret suplimentar pentru beneficiar. In scopul acestei clauze, trebuie considerat ca spatiul va include locuinte, birouri, ateliere si zone de depozitare. In cazul in care antreprenorul foloseste orice fel de astfel de spatiu suplimentar pus la dispozitie pentru el de catre beneficiar, teritoriul in care acest spatiu este situat se considera facand parte din santier. La incheierea lucrarilor, antreprenorul trebuie sa readuca aceasta zona la conditile initiale.
2.3 Folosirea drumurilor nationale publice

Antreprenorul trebuie sa se asigure ca toate drumurile folosite de el nu sunt murdarite; in cazul in care acestea sunt totusi murdarite in urma lucrarilor care fac obiectul prezentului proiect, antreprenorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru curatarea acestora. Acest lucru nu se va face la un pret suplimentar pentru beneficiar.
2.4 Accesul in santier

Inainte de inceperea oricarei parti a lucrarilor, antreprenorul trebuie sa asigure toate drumurile de acces temporar, incluzand orice deviere temporara ce poate fi necesara din cand in cand. Antreprenorul trebuie sa mentina aceste drumuri de acces intr-o stare satisfacatoare pentru siguranta si usoara trecere a echipamentelor si vehiculelor pana cand acestea nu mai sunt necesare pentru scopul lucrarilor. Anterior inceperii oricarei lucrari, antreprenorul trebuie sa intocmeasca un document de consemnare, in care sa fie de acord cu proiectantul, asupra conditiilor oricaror suprafete de domenii publice sau private peste care accesul in santier este necesar. Antreprenorul va face aceste suprafete accesibile, le va pastra intr-o stare rezonabila de curatenie si va face reparatiile necesare in timpul executarii lucrarilor. La terminarea folosirii drumurilor de acces de catre antreprenor, acesta trebuie sa refaca suprafetele cel putin la aceleasi conditii anterior inceperii oricarei lucrari.
18
2.5 Evacuarea organizarii de santier

Antreprenorul va evacua parti din santier dupa ce acestea au fost ocupate de lucrari si le va intretine fara a permite cresterea vegetatiei pe ele. Antreprenorul nu va evacua organizarea de santier a nici unei structuri fara permisiunea scrisa anterior de catre beneficiar. Materialele rezultate din evacuarea organizarii de santier vor fi proprietatea beneficiarului. Antreprenorul le va inlatura din santier si se va dispensa de ele intr-o maniera si la o locatie aprobata de catre beneficiar.
2.6
Conditiile organizarii de santier
Antreprenorul va mentine organizarea de santier in conditii de curatenie, ordine si salubritate pe toata durata in care acesta este responsabil pentru starea lucrarilor.
2.7
Restabilirea zonei ocupata de organizarea de santier
La terminarea lucrarilor, antreprenorul va curata toate drumurile de acces temporare si va restabili zona la conditiile initiale.
2.8
Inregistrarile pe santier
In timpul excavarilor, antreprenorul va face inregistrari ale pozitiilor oricaror tipuri de servicii si obstructii intalnite in timpul constructiei lucrarilor, probelor luate si rezultatelor testelor efectuate pentru aceste probe. Antreprenorul va face inregistrari ale nivelarii pentru pozarea conductelor si caminelor, inclusiv inregistrari ale masuratorilor laser de nivelment.
2.9
Restaurarea drumurilor
Inlocuirea structurii drumurilor se va face cat de repede este posibil pentru a fi practicabile dupa ce umplerea cu pamant a zonelor afectate de lucrari a fost terminata. Orice parte a structurii drumului ce a fost deteriorata dincolo de latimea transeei trebuie refacuta. Acordul proiectantului pentru astfel de lucrari suplimentare trebuie obtinut inaintea efectuarii platii. Antreprenorul va fi platit pe metru patrat de drum restaurat. Daca nu este altfel specificat, structura, calitatea, materialele si mana de lucru pentru toate drumurile si trotuarele ce vor fi restaurate vor fi conforme cu normele legale si standardele in vigoare.
19
3 Materiale
3.1 Aprobarea materialelor
Inainte de comandarea materialelor pentru orice fel de lucrari, antreprenorul va obtine aprobarea consultantului pentru numele furnizorului sau producatorului propus, o specificare a materialelor si detalii ale locului de provenienta sau fabricatie. La cererea proiectantului, antreprenorul ii va da acestuia o copie a oricarei astfel de comenzi. Beneficiarul isi rezerva dreptul de a vizita fabricile, atelierele si echipamentele producatorilor. Toate materialele folosite in lucrari trebuie sa fie noi, afara de cazul in care materialele vechi sau refacute sunt in mod expres permise de proiectant. Pentru Materialele care nu sunt facute in conformitate cu standardele romanesti, va fi obtinut un "Agrement Tehnic" in conformitate cu "Normele pentru agrement tehnic pentru produsele si echipamentele folosite in constructii", publicate in Monitorul Oficial ca HG 392/1994. In plus, va fi obtinuta de la Ministerul Sanatatii si Familiei o autorizatie pentru materialele asociate cu conductele de apa potabila, in situatia in care aceasta nu este pusa la dispozitie de catre fabricantul conductelor.
3.2
Probe
Antreprenorul va furniza proiectantului probe de materiale necesare pentru teste in conformitate cu proiectul. De asemenea, cu exceptia cazului in care este scutit, antreprenorul va prevedea probe ale tuturor articolelor fabricate necesare lucrarilor. Alternativ, antreprenorul va asigura documentatii de specialitate unde prevederea probei, in prima instanta si cu acordul proiectantului, este irealizabila. Toate probele respinse de proiectant vor fi inlaturate de pe santier. Toate probele aprobate vor fi depozitate pe santier de antreprenor pe durata lucrarilor si orice materiale sau articole fabricate dupa aceea, care sunt livrate pe santier pentru folosirea lor in lucrari, vor avea o calitate cel putin egala cu cea a probelor aprobate.
3.3
Materiale in contact cu apa
Materialele folosite in lucrari care sunt, sau pot intra in contact cu apa tratata sau netratata nu vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate sau pot fi daunatoare sanatatii in alt fel, sau au reactii adverse cu apa transportata. Materialele sau echipamentul vor fi in conformitate cu specificatiile pentru acest proiect, iar daca se propun alte specificatii este nevoie de o aprobare anterioara din partea proiectantului si daca este necesar, de autorizatii de la Ministerul Sanatatii si Familiei.
3.4
Materiale naturale
Materialele folosite in lucrari care sunt, sau pot intra in contact cu apa tratata sau netratata nu vor contine nici o substanta care ar putea da gust, miros sau toxicitate sau pot fi daunatoare sanatatii in alt fel, sau au reactii adverse cu apa transportata. Materialele sau echipamentul vor fi in conformitate cu specificatiile pentru acest proiect, iar daca se propun alte specificatii este nevoie de o aprobare anterioara din partea proiectantului si daca este necesar, de autorizatii de la Ministerul Sanatatii si Familiei.
20
4 Lucrari de terasamente la executia lucrarilor secundare

4.1 Elemente generale
Antreprenorul va fi responsabil pentru toate lucrarile de excavare, terasament si pentru depozitarea materialelor excavate necesare pentru construirea lucrarilor si la care s-a facut referire ca fiind lucrari de pamant. Nici o lucrare de terasament nu va incepe pana cand Antreprenorul nu a luat toate masurile de siguranta, incluzand si asigurarea barierelor si masurilor de administrare a traficului. Dintre standardele ce vor fi utilizate se mentioneaza: o C169-88 - executarea terasamentelor pentru realizarea fundatiilor pentru constructiile civile si industriale; o C16-84 - realizarea pe timpul sezonului rece a lucrarilor de constructii si instalatii.
4.2 Anuntarea lucrarilor de terasamente

Inainte de inceperea oricarei lucrari de terasamente pe santier, antreprenorul va inmana consultantului o notificare scrisa cu cel putin 7 zile inainte de data propusa pentru inceperea lucrarilor. In timpul acestei perioade Antreprenorul va face o inregistrare a cotelor terenului si de topografie, pentru masurarea lucrarilor.
4.3 Cote teren

Termenul "cota teren" se va referi la suprafata pamantului inaintea inceperii operatiunilor de terasamente si dupa o evacuare generala a organizarii de santier.
4.4 Extinderea excavatiilor

Extinderea excavatiilor se va face la minimum posibil si numai cu consultarea proiectantului. Excavarea transeelor pentru conducte si canale va fi limitata oricand la lungimea conductei/canalului aprobata anterior in scris de catre proiectant. Exceptand aprobarea in scris anterioara data de proiectant, executia pe fiecare lungime aprobata va fi terminata inainte de inceperea executiei la o noua lungime de conducta sau canal.
4.5 Siguranta sapaturilor si a structurilor adiacente

Antreprenorul va prevedea suportul necesar pentru a asigura stabilitatea sapaturii si a drumurilor si structurilor adiacente.
21
4.6 Alunecari si prabusiri de teren si sapaturi in exces

Antreprenorul trebuie sa ia toate masurile de precautie pentru a preveni alunecarile si prabusirile pamantului de pe marginile sapaturilor. In cazul alunecarilor sau prabusirilor aparute in excavatie si acolo unde sapaturile sunt facute in exces fata de dimensiunile specificate, pamantul prabusit in sapatura va fi inlaturat iar materialul de umplutura suplimentar ce ar putea fi necesar va fi adus cu aprobarea proiectantului. Pamantul suplimentar va fi adus pe cheltuiala proprie a antreprenorului. Unde apar goluri datorita alunecarilor, prabusirilor sau sapaturilor in exces fata de dimensiunile specificate, care in opinia proietantului pot afecta stabilitatea pamantului pentru suportul lucrarilor si a structurilor si serviciilor adiacente, antreprenorul va umple golurile solide cu beton. Astfel de lucrari aditionale vor fi facute pe cheltuiala proprie a antreprenorului.
4.7 Evacuarea apei

Antreprenorul va tine fiecare structura si sapatura pentru conducte si canale ferite de apa din orice sursa, astfel incat lucrarile sa fie construite in conditii uscate. Metodele de a tine sapaturile ferite de apa, de evacuare a apei si de depozitare a acesteia, vor fi supuse aprobarii consultantului si proiectantului. Antreprenorul se va asigura ca exista in permanenta pe santier suficiente echipamente, pentru evitarea oricarei intreruperi in continuitatea evacuarii apei. Nu se vor face plati suplimentare pentru evacuarea apei, aceste costuri se considera incluse in pretul sapaturilor sau in pretul general.
4.8 Materiale de umplutura

Materialele de umplutura folosite pentru lucrarile permanente trebuie selectate astfel incat sa nu contina bolovani, cabluri, fragmente de roci si sa aiba marimea nominala mai mare de 50 mm. Materialele folosite pentru umputura, vor fi selectate din materialul sapat astfel incat marimea granulelor sa nu depaseasca 75 mm. Dupa ce proiectantul a aprobat inceperea actiunii de umplere, operatiunea va incepe cu o intarziere minima si va continua pana la finalizarea acesteia. Nici o actiune de umplere nu va incepe fara aprobarea proiectantului. Materialele pentru umpluturi vor consta din: Pietris de 7 -15 mm in concordanta cu STAS l 667-76; Nisip de 0 - 7 mm in concordanta cu STAS l667-76; Pietris mare de 8 -15 mm in concordanta cu STAS l 667-76.
4.9 Compactarea umputurilor

Antreprenorul va depozita materialul de umpere in straturi cu adancime uniforma, nedepasind 200 mm grosime si va fi compactat cu echipamente speciale pana va atinge gradul de compactare specificat. Daca nu este altfel specificat, gradul de compactare necesar va fi de maxim 95% in concordanta cu STAS 1913/13-83. Daca este necesar, antreprenorul va uda materialul de umplere anterior si in timpul compactarii pentru a atinge umiditatea optima si gradul de compactare specificat.
22
4.10 Localizarea gropilor de imprumut

Antreprenorul va stabili amplasamentele gropilor de imprumut de pe santier sau alte zone, supunandu-le aprobarii scrise a proiectantului.
4.11 Depozitarea materialelor in surplus

Antreprenorul va transporta si depozita materialul rezultat din sapatura care nu mai este necesar pentru lucrari. Locatiile de depozitare temporara sau permanenta propuse de antreprenor vor fi supuse aprobarii proiectantului. Nici un material refolosibil rezultat din sapatura, nu va fi inlaturat de pe santier, fara aprobarea proiectantului.
4.12 Localizarea, sprijinirea serviciilor si obstructionarea

Inaintea inceperii lucrarilor de excavare, antreprenorul va obtine permisiune totala si aprobarea tuturor companiilor de utilitati pentru a putea porni lucrarea in concordanta cu toate regulamentele si normele locale. In completare, antreprenorul va obtine informatile disponibile de la astfel de companii de utilitati si a altora daca va fi necesar, relativ la pozitia tuturor serviciilor cunoscute de-a lungul traseului conductei si canalului ce vor fi montate. Antreprenorul va fi raspunzator de acuratetea localizarii serviciilor, iar in timpul desfasurarii lucrarilor va lua toate masurile necesare pentru a evita deteriorarea acestora. Unde este necesar, serviciile vor fi temporar sprijinite in timpul excavatilor. Acolo unde se solicita de catre proiectant, se vor prevedea sprijiniri permanente ale serviciilor care intersecteaza conductele. Antreprenorul este responsabil pentru a lua legatura cu autoritatea responsabila si de a aranja cu acesta repararea serviciilor avariate in timpul desfasurarii lucrarilor. Antreprenorul va suporta toate costurile repararii serviciilor, fie prin asigurare fie din buget propriu. Unde se intalneste un serviciu sau o obstructie de-a lungul traseului conductei sau canalului, antreprenorul va informa proiectantul imediat de prezenta acestora si va furniza detalii, incluzand tipul serviciului sau obstructiei, dimensiunile acestora, adancimea sub nivelul terenului. Proiectantul va recomanda apoi actiunile care trebuie intreprinse.
23
5 Betoane si cofraje
5.1 Betoane
Betonul va fi produs, transportat si turnat in concordanta cu normativele si standardele romane in vigoare pentru calitate, materiale si mana de lucru.
5.2
Cimenturi
Cimentul ce va fi folosit in lucrari va fi in concordanta cu normativele si standardele romanesti in vigoare (C140-86). Antreprenorul va efectua teste pe ciment, in concordanta cu prevederile Normativului C14086. Antreprenorul va prevede certificate de teste pentru fiecare amestec de ciment primit la centrul de dozare. Normative si standarde romanesti ce vor fi utilizate: Normativul C140-86 Normativul C56-85 STAS 227/1-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii. Cimenturi, Teste fizice. Generalitati, prepararea testelor si prepararea pastei.
5.3
Agregate
Agregatele vor fi obtinute din surse aprobate si vor indeplini urmatoarele conditii: Agregate fine. Agregatele fine vor fi obtinute din nisip natural si vor fi conforme cu criteriul de granulometrie aratat in standardele si normativele romanesti in vigoare. Proiectantul va permite completarea agregatelor fine din roca sparta, daca este necesar, pentru a se atinge criteriul granulometric cerut.
Agregate de pietris (greu). Agregatele de pietris vor fi facute din roci neconsolidate sau zdrobite in concordanta cu STAS 1667-76. Agregatele de pietris vor indeplini criterile de granulometrie specificate in standardele si normativele romanesti in vigoare si vor fi obtinute din urmatoarele tipuri de agregate: Tipul 1 agregate cu diametre intre 0-3 mm; Tipul 2 - agregate cu diametre intre 3 - 7 mm; Tipul 3 - agregate cu diametre intre 7 - l 6 mm; Tipul 4 - agregate cu diametre intre 16 - 3l mm sau 16 - 40 mm.
In timpul desfasurarii Contractului, la cererea proiectantului, Antreprenorul va furniza mostre de agregate si va efectua teste in concordanta cu standardele si normativele in vigoare. Standarde si normative romanesti in vigoare ce vor fi urmarite: Normativul C140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
24
Normativul C56-85 STAS 1667-76 STAS 4606-80
Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii. Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu aditivi minerali. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu aditivi minerali. Teste.
5.4
Apa
Apa folosita pentru producerea betonului poate fi dintr-o sursa de apa potabila (din reteaua de alimentare publica) sau din alte surse aprobate. Daca se va folosi alta sursa aprobata, Antreprenorul trebuie sa-i demonstreze proiectantului ca astfel de sursa indeplineste prevederile STAS 790-84. Standarde si normative romanesti in vigoare ce vor fi urmarite: STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.
5.5
Aditivi
Betonul va fi facut din ciment, agregate si apa dupa cum este specificat. Nici un alt ingredient nu se va amesteca cu betonul fara aprobare anterioara scrisa a proiectantului.
5.6
Amestecuri de beton
Betonul va fi de clase variate dupa cum se indica in Cantitatile de Lucrari. Amestecul necesar pentru fiecare clasa de beton ce poate fi folosit sunt dupa cum urmeaza (C 140-86, anexa V2). Exceptand situatia in care este specificat altfel, amestecul, ingredientele betonului, fabricantul, testele si mana de lucru vor fi conforme cu prevederile standardelor si normativelor romanesti in vigoare. Ajustarea proportiilor betonului se va face in timpul contractului daca, in opinia proiectantului, astfel de ajustari sunt necesare. Antreprenorul nu va altera proportile amestecului si nici sursa de alimentare cu ingrediente fara ca intai sa obtina aprobarea proiectantului.
Tabelul 5.1. Caracteristici betoane. PrelucraTipul Clasa bilitatea Cimentului
Bc 3.5 (B50) Bc 7.5 (B100) Bc 7.5/ P4 (B100/P4) Bc 10 (B150) Bc 15 (B150/P8)
L2 L2 L2 L3 L2
25 25 35 35 35
Marimea Max. agregate (mm) 71 31 31 31 31
Continutul de ciment (kg/m3) Raportul Apa/Ciment I II III A/C A/C A/C 105 1.5 180 0.88 300 300 320 0.6 0.6 0.6 240 255 275 0.80 0.74 0.68 245 265 285 0.69 0.64 0.59
Agregate (Stare Uscata) (kg) 2115 1990 1835 1920 1950
Apa (l / m3)
140 160 180 185 170
25
SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati Clasa Prelucrabilitatea Tipul Cimentului Marimea Max. agregate (mm) 16 16 16 16 16 16 Continutul de ciment (kg/m3) Raportul Apa/Ciment I II III A/C A/C A/C 320 355 380 0.61 0.57 0.53 380 410 440 0.57 0.53 0,49 450 450 480 0.50 0.50 0.50 355 385 415 0.57 0.54 0.50 390 420 450 0.50 0.50 0.50 440 440 470 0.52 0.48 0.44 Agregate (Stare Uscata) (kg) 1775 1725 1650 1745 1675 1660 Apa (l / m3)
Bc 20 (B250) Bc 22.5 (B300) Bc22.5/P8 (B300/P8) Bc 25 (B330) Bc 25/P8 (B330/P8) Bc 30/P8 (B350/P8)
L3 L3 L3/L4 L3 L3/L4 L3/L4
35 35 35 40 40 45
205 210 220 205 220 220
5.7
Incercari de amestecuri si testarea lucrarilor
Antreprenorul va face incercari preliminare ale amestecurilor pentru fiecare clasa de beton in 3 zile diferite cu echipamentul specific. Pentru fiecare clasa de beton, 6 teste cub se vor prepara de la fiecare incercare de amestec, care se vor testa la o varsta de 7 zile si alte 3 la o varsta de 28 de zile. Antreprenorul nu va porni procesul de betonare in lucrari pana cand rezultatele testelor pe incercarile de amestecuri preliminare pentru fiecare clasa de beton nu au fost aprobate de proiectant. Antreprenorul, pe durata contractului, va furniza, intretine si opera aparatele necesare pentru prepararea mostrelor si testarea acestora cum se arata mai jos si pentru selectia, prepararea si testarea cimentului, agregatele si apa in concordanta cu standardele si normativele romanesti in vigoare. Acesta va furniza intr-un mod identic termometrele necesare pentru masurarea temperaturii betonului, materialelor necesare prepararii betonului si temperaturii din atmosfera.
Tabelul 5.2. Teste pentru betoane.
Test Prelucrabilitate Efortul la compresiune Clasa Bc 25 Fiecare amestec 1 mostra la fiecare 10 amestecuri
Nr. de mostre Clasa Bc 15 Fiecare amestec 1 mostra la fiecare 10 amestecuri
Clasa Bc7.5 Nu este necesar 1 mostra la fiecare 50 amestecuri
Se vor prepara 3 mostre de cuburi de beton cu latura de 150 mm. Una se va testa la compresiune dupa 7 zile si celelalte doua dupa 28 de zile. Antreprenorul va face inregistrari la fiecare test efectuat sub o forma ce va fi aprobata de proiectant iar acestea vor fi prezentate proiectantului in 3 exemplare cat de repede este posibil dupa efectuarea testelor. Testele de rezistenta la compresiune a cuburilor de beton se vor face la un laborator de testare aprobat de proiectant. Antreprenorul va face toate aranjamentele necesare si va asigura masina si mana de lucru pentru transportarea cuburilor la laboratorul aprobat. Se va prevedea pe santier un container pentru pastrare, in care cuburile pot fi depozitate in asteptarea transportarii acestora la laborator. Daca testele arata ca rezistenta si prelucrabilitatea mostrelor nu indeplinesc cerintele specificate, atunci Antreprenorul va aduce la cunostinta proiectantului, va cerceta cauza esecului si va urma toti pasii necesari pentru a remedia situatia.
26
Standarde si normative romanesti in vigoare: STAS 1275-88 Teste de beton. Teste pe betoane dure. Determinarea rezistentei mecanice. STAS 3622-86 STAS 6652/ I -82 STAS l 0107/0-90 Normativ C 140-86 Normativ C 56-85 Normativ C 26-85 Betoane de ciment. Clasificari. Teste nedistructive pe betoane. Generalitati si clasificari. Constructii industriale si civile. Calculul elementelor structurale din beton, beton armat si beton pre+comprinat. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructie si instalatii. Normativ pentru testarea betonului.
5.8
5.8.1
Transportul, punerea in opera si compactarea

Generalitati
Toate betoanele se vor transporta de la locul de amestec si se vor pune in opera cat de repede este posibil prin metode ce vor preveni segregarea sau pierderea proprietatilor unuia dintre ingrediente si va mentine prelucrabilitatea ceruta. Se va depozita cat de aproape este posibil de pozitia finala a acestuia si toate echipamentele de transportare a betonului vor fi pastrate curate. Antreprenorul va da proiectantului instiintari anterioare intentiei acestuia de a incepe betonarea. Betonul va fi vibrat in totalitate in pozitia lui finala cu ajutorul metodelor mecanice sau manuale in concordanta cu Normativul C140-86.
5.8.2 Beton deja amestecat
Betonul deja amestecat va fi permis numai daca este produs in statii de betoane aprobate si va fi transportat pe santier in betoniere aprobate. Timpul de livrare maxim si distanta de la statia de betoane la santier va fi strict asa cum se arata in Normativul C140-86. Nici un beton nu va fi aceptat daca sunt incalcate aceste cereri.
5.8.3 Betonarea in conditii nefavorabile
5.8.3.1 Conditii de vreme rece
Betonarea la temperatura ambientala mai mica de 2oC se poate face numai daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

agregatele si apa folosite in amestec nu vor contine zapada, gheata si chiciura; inainte de punerea in opera a betonului, cofrajul, armatura si orice suprafata care va intra in contact cu betonul proaspat va fi curatat de zapada, gheata si chiciura si va avea o temperatura mai mare de 00C; temperatura initiala a betonului inainte de punerea in opera va fi de cel putin 50C; temperatura la suprafata betonului va fi mentinuta la cel putin 5oC in orice punct pana cand betonul va atinge rezistenta de 5 N/mm 2, cum a fost confirmata de testele pe cuburile mature de beton in conditii similare;
27
temperatura la suprafata betonului va fi masurata in zona unde se asteapta a fi inregistrata cea mai scazuta temperatura. Antreprenorul isi va lua masuri de precautie pentru a preveni ca temperatura oricarui beton sa scada sub 0oC in primele 5 zile de la punerea in opera.
5.8.3.2 Vreme caniculara
Temperatura rezultata a materialelor combinate in orice amestec de beton la punctul si timpul livrarii pentru lucrari nu va depasi 6oC peste temperatura predominanta la umbra, cand aceasta din urma depaseste 2loC. Antreprenorul nu va permite nici unui ciment sa intre in contact cu apa la o temperatura mai mare de 60oC. In situatia in care temperatura betonului proaspat este posibil sa depaseasca 32 oC, betonarea nu va fi permisa. Standarde si normative romanesti in vigoare: Normativul C 16-84 Normativ pentru realizarea lucrarilor de constructii si instalatii in timpul perioadelor reci.
5.9
Acoperirea betonului
Antreprenorul va pastra betonul acoperit o perioada maxima de 7 zile. Pastrarea se va face in concordanta cu Normativul C140-86 prin acoperirea suprafetelor de beton expuse cu o tesatura de iuta groasa, care va fi in contact continuu cu betonul si va fi pastrata umeda.
5.10 Beton prefabricat

Toate materialele si mana de lucru pentru betonul prefabricat vor indeplini alte cerinte aplicabile ale Conditilor Tehnice Speciale numai daca nu s-a convenit altfel cu proiectantul. Betonul prefabricat se va intari in cofraje de otel pentru a lua forma dorita. Daca nu este specificat altfel, toate lucrarile de prefabricare se vor face in lungimi convenabile pentru ca betonul prefabricat sa poata fi mutat manual cu carlige de ridicare. Standarde si normative romanesti in vigoare: STAS 1799-88 Beton, beton armat si structuri de beton precomprimat. Tipul si frecventa examinarii calitatii materialelor si a betonului pentru constructii. STAS 3622-86 STAS 6657/1-89 STAS 6657/2-89 STAS 6657/3-89 STAS 7009-79 STAS 7384-85 Betoane de ciment. Clasificari. Beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Conditii generale de calitate tehnica. Beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Reguli si metode pentru verificarea calitatii. Beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Proceduri si echipamente pentru verificarea caracteristicilor geometrice. Constructii civile si industriale. Toleranta si asamblarea in constructii Toleranta geometrica. Terminologie
28
STAS 7721-76
Cofraje metalice pentru beton, beton armat si elemente de beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate STAS l 0107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si ridicarea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. Daca nu se specifica altfel, timpul si metodele de ridicare, depozitarea si transportarea unitatilor sau sectiunilor prefabricate vor fi in responsabilitatea Antreprenorului si vor fi aprobate de proiectant si se vor face in asa fel incat sectiunile sau unitatile vor fi protejate de socuri puternice ce le-ar putea deteriora. Se vor tine inregistrari exacte pentru fiecare element prefabricat care va fi marcat clar dupa cum este specificat de catre proiectant. Certificatele test sunt necesare pentru elementele de beton prefabricate in concordanta cu normativele si standardele in vigoare.
5.11 Cofraje
5.11.1 Materiale Cofrajul se va construi din lemn, metal, plastic sau materiale compozite in concordanta cu standardele si normativele romanesti in vigoare. Cofrajul de lemn va fi montat in concordanta cu STAS 1949-86, Calitate C sau placaj pentru lucrari exterioare in concordanta cu STAS 7004-89, Tip A. Calitate I din B sau 15 mm grosime sau placaj CF STAS 8841-90. Se vor folosi suruburi cu capat ingropat pentru lemn care sa indeplineasca prevederile STAS 1452-80, cuie filetate Tip B care indeplinesc prevederile STAS 1452-80 sau cuie din sarma otelita Tip D. Cofrajele de metal se vor face din otel in concordanta cu STAS 500/1-89 si 500/3-80. Urmatoarele emulsii se vor folosi dupa curatire: parafina: sapun: apa: 20 - 25%; 1.5 - 2%; 78.5 - 73%.
Cofrajul va fi suficient de rigid si ermetic pentru a preveni pierderea mortarului din beton si pentru a mentine pozitia corecta, forma si dimensiunile lucrarii finale. Se vor construi in asa fel incat sa poata fi inlaturate de pe betonul intarit soc sau daune. Formele vor fi capabile sa produca o calitate potrivita a suprafetei finale dupa cum s-a specificat. Unde sunt necesare gauri in forme pentru fixarea armaturii, echipamente de fixare sau alte articole de constructie, se vor lua masuri de precautie pentru prevenirea pierderii mortarului. Cofrajul va permite accesul pentru pregatirea suprafetei de legatura inainte ca betonul sa se intareasca. Metoda de construire a cofrajului va permite popilor de sustinere sa ramana in pozitie pana cand sunt indeplinite cererile de decofrare. Cofrajul pentru baza unui colector principal in forma de clopot se va face folosind forme metalice refolosibile.
29
5.12 Decofrarea
Cofrajul va fi indepartat fara soc sau a perturba betonul. Cofrajul pentru suprafetele verticale nu se vor indeparta pana cand betonul nu a atins rezistenta de 25 N/mm2 (dupa cum a fost confirmat de testele pe cuburile de beton). Cofrajul pentru grinzi, plansee si popii ce sprijina grinzi si plansee vor fi indepartate in concordanta cu Normativul C140-86 si STAS 1275-88. Antreprenorul va umple toate gaurile ramase dupa indepartarea cofrajelor cu mortar de ciment. Antreprenorul, pe cheltuiala proprie, va repara orice suprafata deteriorata ramasa dupa indepartarea cofrajului. Standarde si normative romanesti in vigoare: Normativul C 140-86 Normativul C 162-73 Normativul C 11-74 Normativul C l 6-84 STAS 1949-86 STAS 7004-89 STAS 500/1-89 STAS 500/2-80 STAS 500/3-80 STAS 2111-90 STAS 1452-80 Normativ pentru executia lucrarilor din beton si beton armat. Normativ pentru montarea, executia si folosirea cofrajelor pentru pereti din beton monolit. Instruntiuni tehnice pentru montarea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje. Normativ pentru realizarea pe timpul perioadei reci a lucrarilor constructii si instalatii. Lemn. Clase de calitate. Placaj pentru lucrari externe. Generalitati otel pentru constructii. Conditii tehnice Generalitati otel pentru constructii. Marcaje. Generalitati otel pentru constructii, rezistent la coroziune. Marcaje. Cuie din sarma otelita. Suruburi pentru lemn. Suruburi cu cap ingropat. Dimensiuni.
de
5.13 Finisarea suprafetelor

5.13.1 Suprafetele produse fara cofraj
Trei tipuri de finisare se intentioneaza a se aplica suprafetelor produse fara cofraj: Finisaje cu rigla de lemn; sunt necesare unde suprafata va primi un tratament viitor sau nu se afla la vedere. Betonul va fi uniformizat si finisat cu rigla pentru a produce o suprafata plana uniforma sau in doua pante dupa cum este necesar. Nici o alta lucrare nu va mai fi aplicata suprafetei decat daca nu este o prima faza pentru o alta finisare de suprafete; Finisaje cu rigla de lemn la presiune scazuta; sunt necesare unde se cere un finisaj normal rezonabil, dar infatisarea nu este de prima importanta. Finisaje cu mistria de otel; sunt necesare unde infatisarea suprafetei este importanta. Dupa ce umezeala dispare si betonul este intarit suficient, suprafata finisata cu rigla de lemn va fi prelucrata cu mistria sub o presiune stabila pentru a produce o suprafata neteda si uniforma
30
fara semne de mistrie. Unde tipul de finisaj nu este specificat, va fi adoptat finisajul cu rigla de lemn la presiune scazuta. 5.13.2 Suprafetele produse cu cofraje Trei tipuri de finisare se intentioneaza a se aplica suprafetelor produse cu cofraj (grinzi, pereti, coloane etc): Finisaj aspru; este necesar suprafetelor din imediata apropiere a solului sau care nu se afla la vedere. Acest finisaj va fi obtinut prin folosirea formelor sau a cofrajelor corespunzatoare; a dulapilor crestati pentru imbinari. Suprafata va fi curatata de golurile substantiale, cele in forma de fagure sau alte defecte mari. Finisaj drept; este necesar suprafetelor pentru soliditate structurala si serviciabilitate si care nu sunt importante la vedere. Finisajul drept se va obtine cu ajutorul formelor proiectate sa produca o suprafata neteda curata. Foarte putine defecte minore sunt permise si acestea nu vor fi de vopsire sau decolorare. Orice alt defect va fi remediat. Finisajul drept lucrat; este necesar suprafetelor ce vor retine lichide apoase si alte suprafete de o calitate buna a betonului. Necesar pentru serviciabilitate, soliditate structurala si aparenta vizuala. Acest finisaj va fi obtinut in primul rand prin producerea unui Finisaj Drept si apoi prin umplerea tuturor suprafetelor deteriorate cu un ciment special preparat proaspat si o pasta de agregate fine in timp ce betonul este inca proaspat unde este posibil. Dupa ce betonul a fost protejat corespunzator, fatadele vor fi frecate, daca este necesar, pentru a produce o suprafata egala si neteda. Daca suprafata in lucrarea finala va fi la vedere, se va face orice este posibil pentru a se obtine culoarea betonului. Unde tipul finisajului nu este dat, se va folosi finisajul drept lucrat.
5.14 Toleranta pentru suprafetele betonate

Suprafetele betonate in lucrarea finala nu vor avea iregularitati bruste observabile cu ochiul liber. Pentru a mentine acoperirea armaturilor betonului ceruta, alte abateri ale suprafetei descrise in proiect nu vor fi mai mari decat urmatoarele cantitati permise.
Tabelul 5.3. Tolerante pentru suprafete betonate.
Tip de finisaj Finisaje medii sau fine Orice alte finisaje
Abaterea de la linie, nivel, verticalitate, dimensiunile sectionale sau lungime (mm) 10 5
31
6 Conducte si canale
Conductele, canalele, fitingurile si vanele vor avea diametrul si materialul specificate sau inscrise pe planuri iar imbinarile lor vor fi complet etanseizate. Antreprenorul va asigura, instala si mentine capace de protectie pentru a preveni intrarea in conducte si canale a apei, animalelor sau unor materiale din exterior. Aceste capace de protectie nu vor fi miscate inainte ca, conducta principala sau fitingul sa fie imbinate. Constructia santurilor pentru conducte si canale va fi permanent limitata la lungimile aprobate in prealabil in scris de catre proiectant. Cu exceptia aprobarii scrise a proiectantului, lucrul la fiecare tronson aprobat va fi incheiat dupa inspectarea acestuia de catre proiectant, inainte de a se incepe lucrul la un nou tronson. Curatarea rigolelor cuprinde curatarea de pamant, bucati de beton inclusiv de pietre, pamant, deseuri menajere sau alte materiale, pentru a asigura buna functionare a rigolei.
6.1 Materiale pentru conducte

Toate conductele, canalele, vanele si fitingurile vor fi conforme standardelor existente. Daca i se va cere, antreprenorul va prezenta consultantului certificate care sa ateste ca materialele au fost testate si sunt conforme cu cerintele acestei specificatii si standardelor relevante. Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate relevante, emise de autoritatile nationale (INCERC, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Lucrarilor Publice si Transportului, Constructiilor si Turismului) inainte de utilizarea lor pe teritoriul Romaniei. Conductele vor fi comandate la lungimile maxime disponibile pentru a minimiza numarul de imbinari, acolo unde este posibil. Antreprenorul va fi responsabil pentru aprovizionarea materialelor in cantitati suficiente si le va stoca in ordine, in special pentru bunurile importate, pentru a stabili cantitatile necesare. In cadrul prezentei lucrari se vor utiliza conducte din urmatoarele materiale: FD fonta ductila; OL - otel.
6.2 Garnituri si lubrifianti

Garniturile vor fi fabricate din cauciuc natural sau cauciuc sintetic corespunzator conform cu BS 2494 sau ISO 4633. Se vor utiliza numai lubrifiantii recomandati de catre fabricant iar acestia nu vor contine nici un fel de elemente componente solubile, vor fi corespunzatoare conditiilor climatice de la locul de punere in opera si vor contine substante bactericide aprobate. Temperatura maxima permisa la utilizarea garniturilor din EPDM: 60 oC. Etansarile din EPDM sunt rezistente la ape sarate, acizi, baze si saruri. Cu toate acestea, solventii aromatici si clorurati corodeaza materialul; in aceasta situatie, va fi folosit un material alternativ.
32
Inaintea includerii intr-o imbinare, fiecare inel de cauciuc va fi depozitat la intuneric, ferit de efecte nocive, caldura sau frig, si pastrat culcat pentru a preveni ca o parte a inelului sa fie sub tensiune.
6.3 Vane si compensatori

Toate vanele si compensatorii de montaj vor fi dotate cu garnituri de etansare adecvate si dispozitive de prindere. Pentru vanele amplasate in teren se vor prevedea cutii de protectie si tije de actionare de la suprafata terenului. Toate vanele vor fi livrate cu roti de manevra functionale si cu o directie de manevrare in sensul acelor de ceasornic pentru pozitia "inchis". Vor fi asigurate certificate de incercare confirmand ca vanele si compensatorii au fost testati in conformitate cu ISO 9003, EN 29003, SR ISO 5208:1996. Materialele din care sunt executate vanele vor fi rezistente la coroziune.
6.4 Depozitarea conductelor

Conductele vor fi depozitate in concordanta cu recomandarile fabricantului, in scopul pastrarii calitatii si conditiilor din standardele precizate in specificatie. O atentie deosebita trebuie acordata conductelor din fonta ductila. Locatiile pentru depozitarea tuburilor trebuie alese cu atentie. Pamantul trebuie sa suporte operatiunile de ridicare si miscare a echipamentelor in conditii de siguranta pentru personal. De asemenea, trebuiesc construite drenaje impotriva posibilelor inundatii. Inainte de depozitare, tuburile trebuiesc verificate de fisuri sau alte defecte. Tuburile defecte nu trebuiesc folosite. Tuburile nu trebuie sa fie depozitate direct pe pamant, ci pe suporti de lemn de cel putin 90x80 cm la un metru de fiecare capat al tuburilor sau 80x120 cm la tuburi cu acoperire speciala. Este recomandat sa nu se depoziteze mai mult de 3 baloturi suprapuse, sau ca inaltimea gramezii sa nu depaseasca 2.5 m. . Conductele si fitingurile vor fi depozitate ridicat de la sol si vor fi sprijinite cu grija, suspendate si fixate. Mansoanele de legatura si imbinarile (si toate componentele lor) si alte piese similare vor fi depozitate in conditii uscate, ridicate de la pamant in soproane sau zone acoperite. Zonele de depozitare vor fi stabilite cu atentie pentru a se putea facilita descarcarea, incarcarea si verificarea materialelor cu diferite consemnari de stivuire sau depozitate separat cu insemnele de identificare clar vizibile. Protectia si acoperirile nu vor fi indepartate pana la punerea lor in opera.
6.5 Transportul conductelor si fitingurilor

Orice vehicul care va fi utilizat pentru transportul conductelor va avea o lungime suficienta astfel incat conductele sa nu iasa in afara. Conductele vor fi manevrate in concordanta cu recomandarile fabricantului.
33
Vor fi utilizate suspendari agreate si toate carligele, clestii sau alte dispozitive metalice vor fi protejate. Echipamentul de ridicare a conductelor va fi mentinut in buna stare de functionare si orice echipament care in opinia proiectantului poate provoca daune conductelor va fi eliminat. Sub nici o forma conductele nu vor fi scapate, nu se vor lovi una de cealalta, nu se vor roti liber sau nu vor fi tarate pe sol.
6.6 Inspectia conductelor si fitingurilor

Inaintea introducerii intr-un tronson, fiecare conducta va fi periata si atent examinata pentru determinarea calitatii sale. Conductele deteriorate, care in opinia proiectantului nu pot fi reparate satisfacator, vor fi refuzate si eliminate de la locul de punere in opera. Daca proiectantul considera ca un procent nesatisfacator de conducte dintr-un esantion de testare s-a deteriorat, Antreprenorul poate cere testarea hidraulica si de presiune la locul de punere in opera, a fiecarei conducte si imbinari, inainte de montarea in tronson. In acest caz, rezultatele testelor vor fi supuse aprobarii proiectantului inaintea pozarii oricaror altor conducte. Costul testarii conductelor individuale va fi suportat de catre antreprenor.
6.7 Taierea conductelor

Conductele vor fi taiate in conformitate cu recomandarile fabricantilor, printr-o metoda care asigura un profil curat, netezit, fara despicarea sau fracturarea peretelui conductei, si care determina daune minime oricarei acoperiri de protectie. Cand este necesar, capetele taiate ale conductelor vor fi subtiate si rotunjite corespunzator tipului de imbinare care va fi folosit.
6.8 Cercetarea traseelor conductelor si canalelor

6.8.1 Generalitati Inaintea inceperii excavatiei pentru orice conducta individuala Antreprenorul va preciza si cerceta traseul conductei asa cum este prezentat in planuri, sau cum a fost stabilit cu proiectantul. Lungimea tronsonului de conducte va fi masurata cu acuratete iar cotele de teren vor fi masurate unde sunt cerute de catre proiectant. Traseul conductei va fi marcat clar pe teren. 6.8.2 Utilitati subterane
Avand identificate traseele propuse al conductei sau canalului, antreprenorul va lua legatura cu companiile de utilitati inaintea inceperii oricarei excavari. In prezenta reprezentantilor companiilor de utilitati antreprenorul insusi va consemna localizarea exacta a tuturor utilitatilor subterane existente care pot afecta sau care pot fi afectate prin excavarea conductei. Aceasta va necesita utilizarea unui locator electromagnetic de conducte si puturi de sondaj. Avand determinata pozitia exacta a oricarei conducte subterane, antreprenorul va intocmi un raport care va fi semnat de catre antreprenor, proiectant si de reprezentantii companiilor utilitare relevante implicate. Acesta va reprezenta o intelegere formala cu privire la localizarea utilitatilor subterane. Antreprenorul va asigura devierea conductelor sau cablurilor pe perioada executarii lucrarilor, astfel incat utilitatile sa nu fie intrerupte. Dupa realizarea lucrarilor antreprenorul va
34
reconstitui in totalitate functionalitatile retelelor care au fost deviate pe parcursul executarii lucrarilor.
6.8.3 Rezultatele inspectarii
Rezultatele inspectarii, incluzand cote de nivel, cotele radierului in punctele de racord, diametrele si detalii despre utilitatile subterane vor fi inmanate proiectantului care va stabili urmatoarele: actiunile necesare pentru efectuarea racordului cu conducta sau canalul existent; traseul si cotele radierului noii conducte/noului canal; masurile care se vor lua legat de utilitatile subterane; masurile care se vor adopta pentru mentinerea conductei/canalului existent in functiune.
In permanenta, inspectarea conductei/canalului va fi suficient de avansata inaintea excavarii si pozarii conductei pentru a permite punerea de acord a proiectantului si antreprenorului asupra traseelor, cotelor si pantelor conductei /canalului. Fara sa tina cont de necesitatea unui "permis de excavare", antreprenorul nu va incepe excavarea pana la confirmarea celor de mai sus de catre proiectant.
6.9 Lucrari de terasamente la montajul conductelor

Lucrarile de excavatie nu vor incepe pana cand antreprenorul nu a obtinut permisiunile in conformitate cu prevederile anterioare.
6.9.1 Excavarea santurilor
Daca santurile pentru tronsoanele de conducte sunt construite cu laturi verticale, inclinate sau in trepte, acea portiune a santului care se extinde de la nivelul platformei la mai mult de 300 mm peste coronamentul conductei cand aceasta este pozata in pozitia sa corecta, va fi, daca nu este altfel specificat sau impus de catre proiectantul, format cu taluzuri verticale departate la o distanta minima practica astfel incat distantele dintre taluzurile santului si generatoarele conductei nu vor depasi urmatoarele valori, inclusiv orice spatiu alocat sprijinirii temporare a santului: Diametrul conductei, D [mm] D < 300 300 D < 650 D 650 Distanta [mm] 150 300 500
Nu se vor face excavatii cu taluzurile deteriorate in zona drumurilor, aleilor pietonale, gradinilor particulare, sau la mai putin de 10 m de orice cladire sau alta structura existenta sau propusa. Excavarea santurilor se va face cu cel putin 15 m inaintea pozarii canalului. Aceasta include si excavarea in vecinatatea imbinarilor, unde se vor excava cel putin 15 m in fiecare directie inaintea montarii fitingurilor de imbinare. Daca in timpul excavarii se intalneste un obstacol, atunci proiectantul va fi informat si se va adopta masura necesar a fi luata inaintea pozarii conductelor in aceasta sectiune a lucrarilor. Daca antreprenorul va excava gresit inaintea pozarii canalului atunci costul corectiei si refacerii traseului corect al canalului va fi suportat de catre antreprenor.
35
Materialul excavat din santuri va fi transportat cu grija, impreuna cu asfaltul, bucatile de pavaj, pietrele din infrastructura drumului cazute in sant in timpul excavarii si depunerile din materialul granular al solului. 6.9.2 Umplerea santurilor Excavatia facuta pentru pozarea conductelor va fi umpluta in doua trepte. Sprijinirile santurilor vor fi extrase gradual in conformitate cu gradul de umplere, astfel incat in permanenta extragerea acestora sa nu prejudicieze siguranta lucrarilor. Se va avea in vedere pozarea grilelor de semnalizare realizate din polietilena cu fir de inox, pe toata lungimea traseelor de conducte sau de canale, de bransamente sau de racorduri, amplasate la o inaltime de 0,5 m deasupra generatoarei exterioare a conductei sau canalului.
6.9.2.1 Treapta I
Canalul si patul de asternere al conductelor vor fi acoperite pe o inaltime de 300 mm peste coronamentul canalului, lasand racordurile expuse. Mai intai va fi depus si compactat in straturi cu grosimea sub 100 mm (dupa compactare), materialul excavat sortat cu dimensiunea particulelor mai mica de 25 mm. Straturile vor fi compactate manual prin vibratie numai de fiecare parte a canalului si nu deasupra partii superioare a canalului. Materialul de umplutura va fi compactat pentru a atinge cel putin 85% din densitatea maxima in stare uscata asa cum se specifica in BS 1377 partea a 4-a sau STAS 1913/13-83. Aceasta operatiune va incepe la cel mai scurt timp posibil dupa pozarea canalului iar stratificarea este completata in sectiunea sau lungimea curenta. Initial se vor face testari pentru a demonstra eficienta metodei de cmpactare iar apoi se vor face la intervalele cerute de catre proiectant. Soclul si imprejurimile (daca exista) din beton vor fi de cel putin 72 ore turnate la inceperea operatiunii de umplere.
6.9.2.2 Treapta a II-a
Dupa ce tronsonul de canal a trecut testul de umplere si inspectia (sau testul preliminar de presiune in cazul conductelor sub presiune) golurile lasate ale racordurilor ramase expuse vor fi umplute si se va asigura cel putin 95% din densitatea maxima in stare uscata specificata pentru treapta I. Restul santului va fi umplut cu materialul excavat cu dimensiunea particulelor pana in 100 mm intins si compactat in straturi care nu vor depasi 200 mm dupa compactare. Metoda de compactare va asigura cel putin 95% din densitatea maxima in stare uscata determinata confom STAS 1913/13-83. Aceasta operatiune va fi inceputa si finalizata fara intarzieri.
6.10 Pozarea conductelor si a canalelor

Conductele si canalele vor fi pozate in conformitate cu prevederile STAS 3051-91. Nu se permite venirea in contact a ustensilelor metalice sau a obiectelor grele cu canalele sau fitingurile. Canalele cu acoperiri exterioare vor fi manipulate in permanenta cu prelate vaste ne36
abrazive, curele de cauciuc sau de piele sau alte echipamente special executate sa nu deterioreze acoperirea de protectie. Nu va fi permisa utilizarea lanturilor, suspendari din sarma sau alte echipamente de manipulat considerate daunatoare pentru acoperirea canalelor. Orice deteriorare a acoperirii de protectie din orice cauza trebuie remediata inaintea testarii canalului. De asemenea se va acorda o atentie deosebita prevenirii intrarii unor materiale straine in canale si fitinguri. In timpul operatiunilor de pozare nu se vor aseza in conducta sau canal reziduuri, ustensile de lucru, haine sau alte materiale. Conductele, canalele si fitingurile vor fi coborate in sant cu echipamente adecvate greutatii conductelor, canalelor si fitingurilor. Conductele, canalele si fitingurile vor fi curatate cu grija inaintea realizarii imbinarii. Conductele si canalele vor fi cu acuratete pozate pe traseele si la cotele prezentate in planse, cu tolerantele specificate in STAS 3051-91. Aliniamentele de canal vor fi rectilinii intre coturi sau curbe. Antreprenorul va supune aprobarii proiectantului o metoda alternativa pentru controlul pozarii conductelor si a canalelor la cotele si aliniamentele corecte. Antreprenorul va utiliza un dispozitiv de masura cu laser pentru controlul nivelurilor. Antreprenorul va obtine de la fabricant toate informatiile speciale referitoare la manipularea conductelor si a canalelor si formarea imbinarilor cu toate fazele pozarii conductelor si canalelor. In interiorul conductei si canalului va fi mentinut in permanenta un cep cu cca. 5 mm mai mic decat diametrul interior al acestora si evacuat o data cu desfasurarea operatiunii. Cand operatiunea de pozare nu este in desfasurare, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductelor si canalelor vor fi astupate temporar cu obturatoare etanse, aprobate de catre proiectant. Atunci cand canalele cu mufa trebuie pozate pe un pat granular sau de nisip ori direct pe radierul santului, vor fi formate golurile pentru imbinare in stratul de sprijin astfel incat fiecare canal sa fie sprijinit uniform pe toata lungimea tubului si pentru a permite in acelasi timp realizarea imbinarii. Conductele si canalele vor fi ancorate astfel incat sa nu pluteasca in eventualitatea inundarii santului. Pentru impiedicarea scurgerii apei meteorice prin santul de pozare a conductei sau canalului Antreprenorul va obtura santul cu material de umplere pe o lungime care nu va depasi 250 m, pana cand canalul va fi acoperit. Obturatiile vor fi indepartate cand umplerea santului este finalizata.
6.11 Realizarea imbinarilor

Imbinarea canalelor se va face in conformitate cu recomandarile fabricantului si asa cum hotaraste proiectantul. Antreprenorul va asigura echipei sale de supervizare instructiunile fabricantului cu privire la realizarea imbinarilor si va transmite proiectantului trei copii ale acestor instructiuni pentru uzul sau. Daca se considera necesar de catre fabricant, antreprenorul va asigura ca echipa sa care va realiza imbinarea canalelor va avea instruirea de specialitate certificata. Costul procurarii si intretinerii oricarui echipament specializat sau instruirii se va considera inclus de catre antreprenor in valoarea contractului pentru lucrari.
37
6.12 Paturi de pozare a conductelor si a canalelor

Patul de pozare a conductelor si a canalelor va fi construit conform specificatiilor planselor din prezentul proiect. Categoriile de paturi de pozare care vor fi utilizate sunt specificate in cele ce urmeaza: Clasa A A2 B S Descrierea succinta a materialului Beton simplu Beton armat Material granular Material granular (pat si imprejurimi) Materialul granular va fi imprastiat si va fi compactat manual usor la un nivel usor mai ridicat decat nivelul corespunzator intradosului tronsonului de canal pentru a permite pozarea canalului la nivelul corect. Se va introduce in sant materialul granular suplimentar, acordandu-se o atentie deosebita in lateralele canalului pentru a asigura un contact plin cu tubul de canalizare, dar lasand imbinarile expuse pe o lungime de aproximativ 200 mm de fiecare parte a mufei de imbinare. Materialul granular va fi compactat de ambele parti ale canalului. STAS STAS 3622-86 STAS 3622-86 STAS 4606-80 STAS 4606-80
6.13 Incercari hidraulice pentru conducte sub presiune

Proba de presiune se va executa in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare si cu metodologia prezentata in prezentul caiet de sarcini. Se vor avea in vedere de asemenea prevederile specifice ale fabricantilor de conducte, fitinguri si armaturi. Cu exceptia situatiilor in care este altfel specificat, tronsoanele de conducte sub presiune vor fi supuse testelor hidraulice de presiune, utilizand apa, realizate in prezenta proiectantului, care vor trebui sa fie conforme cu normele in vigoare. Testarea se va face in doua sau trei etape: i. Teste preliminare ale tronsoanelor odata cu evolutia lucrarilor; ii. Teste finale pe sub-zone finalizate sau tronsoane ale lucrarilor; iii. Inspectia vizuala a racordurilor dintre conductele noi si cele existente. Testarile hidraulice vor fi efectuate la incarcare maxima cu testul i) fiind efectuat pentru toate conductele iar testul ii) fiind efectuat la intersectiile de conducte. La intersectia dintre o singura conducta si doua conducte existente, va fi necesar numai testul i). In toate cazurile inspectarea vizuala se face o data ce noile conducte au fost legate la cele existente. Antreprenorul va asigura toate elementele necesare pentru testele hidraulice. Nu vor fi permise racordurile de conducte care vor implica taierea, legarea sau alte operatiuni asemenea care vor altera lucrarile permanente. Manometrele de testare (de fabricatie agreata) vor avea cadranul de cel putin 150 mm diametru, scalat astfel incat presiunea de lucru sa fie cel putin 75% din citire. Daca este necesar, vor fi prevazute diferite manometre pentru diferite tronsoane de conducte. Vor fi prevazute doua manometre de fiecare tip pentru uzul proiectantului si vor ramane in posesia acestuia pe durata contractului. Pregatirile antreprenorului pentru testare vor include o maniera rapida de instalare si dezinstalare a manometrelor proiectantului pe perioada testarii. Toate manometrele de testare vor fi
38
testate si probate la inceperea utilizarii si la intervale de timp regulate dupa aceea, conform cerintelor proiectantului. Fiecare tronson de conducta care va fi testat va fi obturat la fiecare capat si securizat atunci cand este aplicat testul de presiune. 6.13.1 Parametri de testare I. Lungimea maxima de testare nu va depasi lungimile specificate de catre fabricantii conductelor; II. Acolo unde regimul de presiune este sub 6 bar, presiunea de testare va fi de doua ori presiunea de regim; III. Acolo unde regimul de presiune este de peste 6 bar, presiunea de testare va fi de 1,5 ori presiunea de regim, dar nu mai mica de 10 bar; IV. Acolo unde regimul de presiune este de peste 10 bar, presiunea de testare va fi egala cu presiunea de functionare plus 5 bar; V. Presiunea reala de testare pentru fiecare test va fi confirmata de catre proiectant; VI. Presiunea va fi asigurata cu o pompa manuala; pompele centrifugale nu sunt admise; VII. Tronsonul supus testarii va fi umplut astfel devenind cert ca tot aerul este eliminat printr-o vana de aer instalata la capatul mai inalt al tronsonului. Tronsonul va ramane sub o presiune moderata, constanta de 1 la 2 bar pentru o perioada de cateva ore pana cand presiunea poate fi mentinuta fara pompare suplimentara; VIII. Presiunea va fi usor ridicata la 5 bar (sau presiunea completa de testare daca aceasta este mai mica de 5 bar). Dupa ce a fost atinsa o presiune de 5 bar, presiunea va fi crescuta treptat cu cresteri de 2 bar la intervale de 15 minute pana cand este atinsa presiunea completa de testare; IX. Masurile si metodele de aplicare a presiunii si masurare a pierderii de apa vor fi supuse spre aprobare proiectantului. In general, cantitatea de apa pompata pentru refacerea presiunii va fi masura pierderii din discontinuitatea pomparii pana la reinceperea sa; X. Tronsonul de conducta va fi considerat ca a trecut testul daca pierderea este mai mica de 0,02 l/mm al diametrului conductei per km per 24 ore pentru fiecare 1 bar de presiune aplicata in mod constant pentru o perioada de minim 4 ore. Perioada de mentinere a presiunii de incercare va fi extinsa in concordanta cu instructiunile proiectantului. Unde apar variatii zilnice ridicate in temperatura mediului ambiant consultantul poate considera ca sunt obligatorii perioade de testare de 24 ore; XI. Chiar daca testarea hidraulica s-a finalizat in mod multumitor, daca exista orice pierdere sesizabila de apa din orice conducta sau imbinare Antreprenorul va inlocui sau repara conducta ori va reface imbinarea pe costul sau si va repeta testul hidraulic; XII. Programul de testare al Antreprenorului va include instalarea si demontarea manometrelor.
39
7 Refacerea drumurilor si pavajelor afectate pe perioada executiei lucrarilor

7.1 Generalitati
Acest capitol contine cerintele pentru drumurile de acces noi si de asemenea acopera cerintele suplimentare necesare pentru refacerea drumurilor sau a suprafetelor pavajelor deasupra santurilor de pozare a conductelor si a canalelor.
7.2 Materiale
Materialele care vor fi utilizate la refacerea drumurilor si a pavajelor vor include: Infrastructura drumului cuprinzand straturi de balast si pietris; Baza drumului cuprinzand straturi de macadam; Acoperirea de suprafata parte carosabila din beton, pavele si diverse straturi de asfalt.
Materialele care vor fi prevazute vor fi conforme cu prescriptiile STAS 10473/1-87 si SR 179:1995.
7.3 Infrastructura
a) b) c) d) Toate drumurile si pavajele vor fi prevazute cu o infrastructura cuprinzand urmatoarele: stratul de baza din balast. Acest strat va fi realizat din straturi uniforme cu o grosime de maxim 150 mm, care vor fi compactate in conformitate cu STAS 2914-84; un strat intermediar din piatra sparta, 63 90 mm. Acest strat va fi realizat peste stratul de balast si compactat in conformitate cu STAS 6400-84; un strat final din piatra sparta, 16 25 mm. Acest strat va fi realizat pe stratul intermediar si compactat in conformitate cu STAS 6400-84; un strat de nisip. Un strat de nisip va fi plasat pe stratul final de piatra sparta si compactat.
7.4 Baza drumului si acoperirea de suprafata

a) Drumuri din beton. Suprafetele drumurilor din beton vor fi construite utilizand beton marca Bc30 in concordanta cu Specificatiile si SR 183-1:1995 si STAS 6400-84. b) Drumuri asfaltate. Se va prevedea o baza a drumului din macadam, in conformitate cu prevederile STAS 179:1995. Suprafata drumului, incluzand straturile de asfalt si imbracaminti bituminoase va fi prevazuta in conformitate cu prevederile STAS 1338-84. Antreprenorul va sigura ca stratul de macadam este curatat in amanuntime inaintea realizarii suprafetei finale. In caz de vreme rea, Antreprenorul va asigura protejarea asfaltului. c) Strazi pietruite. Strazile pietruite vor fi realizate in conformitate cu prevederile SR 179:1995. Antreprenorul va garanta ca straturile de macadam, pietris, balast sunt foarte bine compactate.
40
d) Pavaje. Pavajele vor fi construite in conformitate cu prevederile SR 6978:1995. Drumurile pavate vor fi refacute cu elemente geometrice plane, in conformitate cu situatia existenta.
7.5 Borduri
a) Bordurile vor fi realizate din pietre grele sau din beton prefabricat, in conformitate cu prevederile STAS 1139-87. b) Bordurile vor fi pozate pe o fundatie din beton si vor fi imbinate cu mortar de ciment.
7.6 Tolerante
Abateri permise: pentru lungime: 4 mm; pentru grosime: 3 mm; pentru suprafete suport, lungimea sau grosimea pentru placi: 10 mm pentru l = 6 m si 15 mm pentru l > 6m.
22 Breviar de calcule de rezisten pentru masive de ancoraj

Masivele de ancoraj se introduc n punctele unde pot apare solicitri ntr-un plan oarecare ce conine axa conductei i care nu pot fi preluate de conducta nsi sau nu pot fi transmise terenului de fundare fr a produce deplasri ale conductei care deranjeaz stabilitatea i etaneitatea acesteia. Astfel de solicitri se produc datorit presiunii apei din n interiorul conductei la coturi, ramificaii i n puncte de capt, cum sunt cele de la tronsoanele supuse probelor de presiune. Pentru conductele din tuburi cu mbinri, n punctele menionate este necesar introducerea unor masive de sprijinire. Masivele preiau eforturile generate de presiunea hidraulic; fie prin frecare de sol (masiv de greutate); fie prin sprijinire pe terenul nederanjat din vecintate (masiv de sprijinire).
Masivele se realizeaz din beton simplu i sunt calculate innd cont de forele de frecare i de rezistena de sprijin pe teren. Este important ca spturile la masivele de ancoraj s asigure profilul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare direct pe pmnt, fr a intercala stratele de umplutur sau de nivelare. Pentru situaia existent s-au utilizat: masive de sprijin pentru devierile n plan orizontal masive de greutate pentru devierile n plan vertical (zona supratraversrilor) masive de greutate pentru ancorarea conductei n zone cu pant pronunat
In zonele n care exist restricii de dimensionare, sau dac modul de comportare a terenului la deplasri interzice construcia masivelor de ancoraj, este posibil utilizarea tehnicii de zvorre a mbinrilor. Masivele de ancoraj se dimensioneaz la presiunea de prob (1,5 presiunea de serviciu), fr a considera umplutura din tranee. Fora de mpingere se determin cu formula:
F=K-P-S
unde F - fora de mpingere exprimat n daN P - presiunea de prob hidraulic pe antier, n bari (1bar=10m col H 2O = 10daN/cm2) S - suprafaa seciunii transversale a tubului Dn400 (S=1445 cm2) K - coeficient a crui valoare este funcie de geometria elementului de conduct respectiv. - la extremitatea conductei sau pe un teu K=1
- pe un cot K = 2sin unde este unghiul de deviere al cotului: 2 - cot 1/4 (900) - cot 1/8 (450) - cot 1/12 (300) - cot 1/16 (22,500) - cot 1/32 (11,250) K=1,414 K=0,766 K=0,518 K=0,390 K=0,196
188
n tabelul 22.1 sunt prezentate forele de mpingere pentru 1 bar (10m col ap).
Tabelul 22.1. Fortele de impingere pentru 1 bar.
Teu i plac plin Cot 1/4 Cot 1/8 Cot 1/12 Cot 1/16 Cot 1/32 Fora (daN) 1445 2043 1107 748 564 283
Pentru determinarea forei de mpingere se multiplic valorile din tabelul 1 cu presiunea de ncercare (n bari).
22.1 Dimensionarea masivelor de sprijin

Masivele de sprijin preiau eforturile generate de fora de mpingere i o transmite terenului din vecintate. n calculul de dimensionare a masivelor se ine seama att de frecarea cu terenul ct i de sprijinirea pe terenul din vecintate. Forele care acioneaz asupra unui masiv de sprijin (figura 22.1) sunt:
CTN
h
2
h1
Ff G
Hu F
XiD
h 1
F- fora de mpingere, G greutatea masivului de sprijin, P efortul pe peretele traneei (mpingerea pasiv a pmntului), Ff fora de frecare cu terenul
Figura 22.1. Fortele care actioneaza asupra masivului.
innd cont de varietatea caracteristicilor terenului de fundare s-au considerat urmtoarele: - F=300 - unghiul de frecare intern a terenului din spatele masivului de sprijin, -g p=1800 daN/m3 - greutatea volumetric a terenului din spatele masivului, - max =0,60daN/cm2- presiunea limit pe teren, - m=0,35 - coeficientul de frecare ntre beton i pmnt. Condiia de dimensionare a masivului de sprijin este: F <mT
189
unde m=0,90 T este fora total care poate fi preluat de terenul de fundaie: T = P + Ff cu
L.tan 2|45 0 +*
iar Ff =\i-G Condiia de verificare este: h-L

max
n tabelul 2 sunt prezentate dimensiunile masivelor de sprijin pentru diferite tipuri de coturi i valori ale presiunilor.
Tabelul 22.2. Dimensiunile masivelor de ancoraj.
Tip masiv MA1/32-10 MA1/32-16 MA1/32-20 MA1/32-25 MA1/16-10 MA1/16-16 MA1/16-20 MA1/16-25 MA1/12-10 MA1/12-16 MA1/12-20 MA1/12-25 MA1/8-16 MA1/8-20 MA1/8-25 MA1/4-16 MA1/4-20 MA1/4-25
Presiunea (bar) 10 16 20 25 10 16 20 25 10 16 20 25 16 20 25 16 20 25
F (daN) 2832 4531 5664 7080 5637 9019 11274 14093 7479 11965 14957 18696 17692 22115 27644 32690 40863 51078
h (m) 0.8 0.8 0.8 1 0.8 1 1.2 1.4 1.2 1.2 1.3 1.4 1.3 1.4 1.5 1.7 1.9 2.1
L (m) 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.2 1.3 1.5 1.2 1.5 1.7 2.0 2.0 2.2 2.5 2.6 2.8 3.2
B (m) 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.5 1.5 1.5 1.2 1.5 1.5 1.5 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0
V (m3) 1.06 1.06 1.06 1.32 1.01 2.19 2.90 4.04 1.80 3.36 4.60 5.67 6.20 7.54 9.54 10.93 13.50 17.90
mT (daN) 5910 5910 5910 7388 5874 9323 11400 14417 8999 13166 17852 19453 20666 23882 28434 33279 42895 51551
(daN/cm2) 0.24 0.46 0.60 0.60 0.60 0.60 0.56 0.50 0.50 0.51 0.51 0.50 0.48 0.51 0.52 0.53 0.56 0.54
190
22.2 Dimensionarea masivelor de greutate

Masivele de greutate preiau eforturile generate de fora de mpingere i o transmite terenului de fundare prin frecare. Se prevd masive de greutate n vecintatea supratraversrilor i pe zona unde panta terenului este pronunat. 22.2.1 Masive pentru coturi n plan vertical Forele care acioneaz asupra masivului (figura 22.2) sunt: CTN
AWMAlM'AM,AM,AMAJMAA&Mt&.
@.
G - greutatea masivului de sprijin, F- fora de mpingere, G greutatea masivulu Ff fora de frecare cu terenul
Figura 22.2. Fortele care actioneaza asupra masivului.
Proieciile forei de mpingere pe orizontal i pe vertical sunt: FO =F cos--------FV = F sin-------^2 2 Masivul se dimensioneaz din condiia de stabilitate la alunecare, respectiv F0 <m-T unde T = {\\G + \xFv) Condiia de verificare este ca, masivul s nu se rstoarne, respectiv n teren s nu apar ntinderi, iar presiunea maxim s fie mai mic dect presiunea convenional de calcul (350kPa). pl2 BL ~ B-L2
unde *YjMi reprezint momentul tuturor forelor ce acioneaz asupra masivului n raport cu centrul de greutate al suprafeei de fundare.
191
p 1
p2
Pentru o dimensionare corespunztoare, presiunile pe teren trebuie s respecte raportul <3 .
n tabelul 22.3 sunt prezentate dimensiunile masivelor de greutate pentru diferite valori ale presiunilor.
Tabelul 22.3. Dimensiunile masivelor de greutate. Tip masiv Presiunea FO FV H (bar) MAV1/8-16 MAV1/8-20 MAV1/8-25 16 20 25 (daN) 6771 8463 10580 (daN) 16345 20431 25539 1,3 1,3 1,5
L 2,1 2,3 2,5
B (m) 1,5 1,7 1,7
V (m3) 6,26 7,01 9,64
mT (daN) 9877 11732 15332
p1 (daN/cm2) 1,32 1,58 1,63
p2 (daN/cm2) 0,68 0,53 0,67
(m) (m)
22.2.2 Masive pentru ancorarea conductei n zona cu pant pronunat n zonele n care panta conductei depete 15% este necesar s se prevad masive in care s se ancoreze conducta mpotriva alunecrii. Schema cu principalele dimensiuni ale masivului i forele care acioneaz asupra acestuia sunt prezentate n figura 22.3.
Gij H
L
F- fora de alunecare G - greutatea masivului de sprijin,
^ B ^ Figura 22.3. Principalele dimensiuni ale masivului i forele care acioneaz asupra acestuia
Lungimea masivului rezult din condiia ca rezultanta forelor s se gseasc n zona smburelui central, respectiv L= unde B =1.20 m reprezint limea masivului F reprezint fora care acioneaz asupra masivului F = W(sinafcosa) n care W este greutatea conductei plin cu ap pentru tronsonul considerat f = tan(0,8O) coeficientul de frecare teren/conduct
192
6FcosaV
F=150 unghiul de frecare interioar a ternului de fundaie (pmnt natural) Se vor amplasa masive de ancorare la interval de 12m, deci greutatea W devine TlD2 7t-0,42 W = 12- Gconducta +12-----------yapa = 12 -100 +12-------------1000 = 2708daN Fora care acioneaz asupra masivului devine: F = 2708-(sin150 -fcos150)= 2708- (0,259-0,213- 0,966) = 144daN Lungimea masivului devine
1
L = ----------------- = 0,60m ^ 2400 1,20 J nlimea masivului se consider de 0,70m.
193
23 Breviar de calcule de rezisten pentru supratraversri

23.1 Introducere. Baza de calcul
Prezentul breviar de calcul cuprinde elementele fundamentale privind determinarea strii de eforturi i deformaii n structura supratraversrilor proiectate. Supratraversrile de pe aduciune se realizeaz din eav de oel OLT45 i sunt de dou tipuri: Autoportante; sprijinite pe piloni.
Calculele s-au efectuat n conformitate cu prevederile codurilor romneti dintre care se menioneaz: STAS 10108/0-90 - Construcii civile, industriale i agricole. Calculul elementelor din oel STAS 10101/0 -75 - Aciuni i gruparea aciunilor, CR1- 1 - 3 - 2005 - Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii
Calculul strii de eforturi i deformaii s-a efectuat n domeniu liniar - elastic. Caracteristicile de calcul ale oelului OLT45 utilizat pentru realizarea suprtraversrilor sunt: pentru eav R = 240N/mm2; Rf =145N/mm2 pentru sudur Ris = 190N/mm2; Rf = 145 N/ mm2 modulul de elasticitate al oelului OL37 Eb = 2100000 daN/cm2 Caracteristicile secionale ale conductei sunt: Dext = 426mm diamterul exterior al evii t =12 mm grosimea evii (D2-D2) (42,62-40,22) A =^------------'- =-----------------4 4 (D4 - D4 ) (42,64-40,24) I =e i =--------------------------64 64 De4 - D4 ) (42,64-40,24) W =--------------- =------------------32D 32D
( D4e
2 = 156 cm - aria seciunii transversale ................................... 4 = 33466cm - momentul de inerie al seciunii 3 transversale .................. = 1571 cm - modulul de rezisten al
seciunii transversale Verificrile i dimensionrile s-au efectuat la urmtoarele stri limit: a) n gruprile fundamentale
194
starea limit ultim; starea limit ale exploatrii normale Valoarea maxim a sgeii este ---------, unde 350 reprezint deschiderea maxim.
23.2 Aciuni i grupri de aciuni. ncrcri de calcul

Aciunile luate n considerare au fost: greutatea proprie (incluziv termoizolaia) qn=200daN/m apa din conduct qn = 126daN/m. Valorile forelor din coturi (1/8) sunt cele prezentate n tabelul 1, multipliplicate cu valoarea presiunii. zapada, inclusiv depunerea de chiciur qn = 80daN/m
Pentru determinarea ncrcrilor de calcul, n gruprile fundamentale, ncrcrile normate se nmulesc cu urmtorii coeficieni: ncrcarea din greutatea proprie (GP) presiunea hidrostatic (PH) ncrcarea din zpad (Z) - starea limit ultim faza de ncercare (conducta plina) - starea limit de exploatare faza de funcionare (conducta plina) GF_3=GP + PHserviciu + Z faza de ntreinere (conducta goal) GF_4=GP + Z GF_1=1.35 GP + PHproba + 1.50 Z faza de ntreinere (conducta goal) GF_2=1.35 GP + 1.50 Z 1,35 1,00 1,50
Grupri fundamentale:
23.3 Starea de eforturi n supratraversrile autoportante

Deoarece masivele de ancoraj sunt dezvoltate pe vertical pn aproape de linia terenului natural, schema static a supratraversrilor autoportante este urmtoarea:
50. 7V / // L,
Figura 23.1. Schema statica.
n tabelul 23.1 sunt prezentate valorile deschiderilor supratraversrilor. De remarcat faptul c, deoarece terenul nu este perfect plat, deschiderile L1 i L3 pot fi diferite.
195
SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati Tabelul 23.1. Valorile deschiderilor supratraversarilor. Zona L1 (m) L2 (m) L3 (m) Presiunea de prob (bar) C34A 0.70 7.24 1.93 16 C45 1.42 13.18 1.25 20 C49 1.09 12.84 1.45 20 C68 1.19 8.24 1.95 20 C111 1.61 8.82 1.61 20 C114 1.66 7.97 1.78 16
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6
Presiunea de serviciu (bar) 10 13 14 15 11 10
n figura 23.2 sunt prezentate schemele de ncrcare pentru fiecare tip de aciune n parte
qn
IIIIIIIU
a
\ a = 67,50j\
Aa = 67,50
IIIIUIU
\
c
Figura 23.2. Schemele de incarcare pentru fiecare tip de actiune in parte.
n tabelul 5 sunt prezentate valorile eforturilor secionale ( N, T, M) n fiecare grupare de ncrcri pentru seciunea din cmp i din cot, iar n tabelul 6 sunt prezentate valorile eforturilor unitare ( t f ) n fiecare grupare de ncrcri.
x x
Eforturile unitare au fost determinate cu relaiile:

=p
A W
Af
0,5D
v
Condiia de rezisten a seciunilor transversale este:
oech=J^7<R
unde
2
n tabelul 23.2 sunt prezentate valorile sgeilor n faza de exploatare normal.
196
SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati Tabelul 23.2. Valorile eforturilor secionale la supratraversrile autoportante
(N -fora
axial n kN, T fora tietoare n kN, M momentul ncovoietor n kNm)

Nr. crt. C34A C45 C49 C68 C111 C114 Sect N Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot 189.59 189.59 196.76 196.76 197.78 197.78 243.42 243.42 240.27 240.27 189.38 189.38 GF 1 T 0 -20.34 0 34.52 0 -34.27 0 -22.11 0 22.76 0 -20.65 M 12.67 -27.39 40.94 -74.53 38.81 -74.86 15.5 -31.78 17.89 -32.28 15.29 -26.04 N -28.88 -28.88 -66.85 -66.85 -65.82 -65.82 -32.21 -32.21 -34.73 -34.73 -30.1 -30.1 GF 2 T 0 -15.05 0 26.06 0 -25.83 0 -16.57 0 17.2 0 -15.59 M N GF 3 T 0 -12.99 0 27.16 0 -28.96 0 -17.39 0 -17.9 0 13.01 M 10.6 -20.63 32.9 -57.92 30.99 -58.4 12.37 -24.81 15.12 -24.36 12.58 -19.93 N -20.73 -20.73 -48 -48 -47.25 -47.25 -23.12 -23.12 -24.93 -24.93 -21.61 -21.61 GF 4 T 0 -8.78 0 18.71 0 -14.95 0 -11.89 0 12.35 0 -11.2 M 9.04 -11.78 24.92 -37.59 23.88 -37.47 10.84 -14.37 12.1 -15.13 10.13 -12.26
-12.59 112.32 -16.41 112.32 34.71 115.79 -52.36 115.79 33.26 130.88 -52.18 130.88 15.11 180.99 -20.01 180.99 16.85 121.26 -21.07 121.26 14.1 111.92 -17.07 111.92
197
Tabelul 23.3. Valorile eforturilor unitare la supratraversrile autoportante.

x
( efort normal
x
longitudinal n daN/cm2, t efort tangenial n daN/cm2, f efort normal radial n daN/cm2 )

Nr. crt Sect x C34A C45 C49 C68 C111 C114 Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot Camp Zona cot 202.18 295.88 386.73 600.54 373.82 603.29 254.70 358.33 267.90 359.49 218.72 287.15 GF 1 tx 0.00 26.08 0.00 44.26 0.00 43.94 0.00 28.35 0.00 29.18 0.00 26.47 f 272.67 272.67 340.83 340.83 340.83 340.83 340.83 340.83 340.83 340.83 272.67 272.67 x 98.65 122.97 263.79 376.14 253.90 374.34 116.83 148.02 129.52 156.38 109.05 127.95 GF 2 tx f 0.00 272.67 19.29 272.67 0.00 340.83 33.41 340.83 0.00 340.83 33.12 340.83 0.00 340.83 21.24 340.83 0.00 340.83 22.05 340.83 0.00 272.67 19.99 272.67 x 139.47 203.32 283.65 442.91 281.16 455.64 194.76 273.94 173.98 232.79 151.82 198.61 GF 3 tx f 0.00 170.42 16.65 170.42 0.00 221.54 34.82 221.54 0.00 238.58 37.13 238.58 0.00 255.63 22.29 255.63 0.00 187.46 22.95 187.46 0.00 170.42 16.68 170.42 x 70.83 88.27 189.39 270.04 182.29 268.80 83.82 106.29 93.00 112.29 78.33 91.89 GF 4 tx f 0.00 170.42 11.26 170.42 0.00 221.54 23.99 221.54 0.00 238.58 19.17 238.58 0.00 255.63 15.24 255.63 0.00 187.46 15.83 187.46 0.00 170.42 14.36 170.42
198
SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati Tabelul 23.4. Sageata maxima si sageata admisibila. Nr. crt C34A C45 C49 C68 C111 C114
Sgeata Sgeata maxim admisibil (mm) (mm) 0.66 20.68 37.66 5.44 36.70 4.77 23.54 0.93 25.20 1.15 22.77 0.81
23.4 Starea de eforturi n supratraversrile rezemate pe piloni

Schema static este prezentat n figura 23.3.
= 450,^
7 / / //
L
L5
H*^H
Figura 23.3. Schema statica.
n tabelul 8 sunt prezentate valorile deschiderilor supratraversrilor. De remarcat faptul c, deoarece terenul nu este perfect plat, deschiderile L1 i L5 pot fi diferite.
Tabelul 23.5. Valorile deschiderilor supratraversarilor.
Nr.crt. Zona
L1 (m) 3.85 2.57
L2 (m) 3,05 2.16
L3 (m) 9,80 19.07
L4 (m) 3,05 1.45
L5 (m) 3,85 2.98
Presiunea de prob (bar) 25 16
Presiunea de serviciu (bar) 16 10
1 2
C75 C125
Schemele de ncrcare pentru fiecare tip de aciune n parte sunt similare cu cele de la supratraversrile autoportante. n tabelul 23.6 sunt prezentate valorile eforturilor secionale (N, T, M) n fiecare grupare de ncrcri pentru seciunea din cmp i din rezemarea pe piloni, iar n tabelul 10 sunt prezentate valorile eforturilor unitare ( t f ) n fiecare grupare de ncrcri.
x x
n tabelul 23.7 sunt prezentate valorile eforturilor unitare echivalente n cele dou seciuni amintite mai sus. n tabelul 23.8 sunt prezentate sgeile maxime n faza de exploatare normal.
199
Tabelul 23.6. Valorile eforturilor secionale la supratraversrile rezemate pe piloni.
(N -fora axial n kN, T fora tietoare n kN, M momentul ncovoietor n kNm) Nr. crt C75 C125 Sect N Camp Reazem Camp Reazem 327.14 327.14 247.09 247.09 GF 1 T 0 8.93 0 M 35.29 -29.9 94.35 N -5.22 -5.22 50.82 50.82 GF 2 T M 0 20.23 -14.6 -26.59 0 67.91 -51.2 -109.1 N 208.35 208.35 165.32 165.32 GF 3 T M 0 26.51 -7.2 22.23 0 73.51 -40.9 -110.8 N -3.75 -3.75 36.48 36.48 GF 4 T M 0 14.52 -10.51 -19.09 0 48.76 -36.76 -78.33
-47 -139.5
Tabelul 23.7. Valorile eforturilor unitare la supratraversrile rezemate pe piloni.

x
( efort normal
x
longitudinal n daN/cm2, t efort tangenial n daN/cm2, f efort normal radial n daN/cm2 ) Nr. crt C75 C125 Sect x Camp Reazem Camp 434.34 400.03 758.96 GF 1 tx 0.00 11.45 0.00
f
GF 2 x 132.12 172.60 464.85 727.04 tx 0.00 18.77 0.00 65.64

f
GF 3 x 302.30 275.06 573.89 tx 0.00 9.23 0.00

f
GF 4 x 94.83 123.92 333.76 521.98 tx

f
272.67 272.67 170.42 170.42
272.67 272.67 170.42 170.42
272.67 272.67 170.42 170.42
0.00 272.67 13.47 272.67 0.00 170.42 47.13 170.42
Reazem 1046.55 60.28
811.38 52.37
200
SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati Tabelul 23.8. Valorile eforturilor unitare echivalente la supratraversrile rezemate pe piloni.
( n daN/cm2, ech n daN/cm2 ) Nr. crt GF_1

a
Sect Camp
GF_2 ech
a
Gf_3 ech
a
GF 4 ech
a
C75
512.83 484.12 777.86
512.83 302.99 484.52 322.70 777.86 495.10
302.99 324.34 495.10 755.35
407.11 387.30 598.66 829.09
407.11 387.63 598.66 834.04
288.69 299.50 374.75 549.10
288.69 300.41 374.75 555.13
Reaze m C125 Camp
Reazem 1060.34 1065.46 746.74
201
SECTIUNEA 2. Caietele de sarcini pe specialitati Tabelul 23.9. Sageata maxima si sageata admisibila.
Nr. crt C75 C125
Sgeata Sgeata maxim admisibil (mm) (mm) 1.58 28.00 28.00 54.50
Se constat ca sunt ndeplinite cerinele pentru verificarea de rezisten conductei folosita la supratraversri. Pentru verificarea sudurilor la coturi se folosesc aceleai relaii ca pentru verificarea conductei, respectiv
A W Rf
Af
Condiia de rezisten a seciunilor transversale este:

aech = Va2 +3T2 < Ris
unde
o = fi2 x +^
202
SECTIUNEA 2. Caietele de sarcini pe specialitati
24 Breviar de calcule de rezisten pentru cminele amplasate pe aduciune

24.1 Introducere. Baza de calcul
Prezentul breviar de calcul cuprinde elementele fundamentale privind determinarea strii de eforturi i deformaii n structura cminelor noi proiectate precum i verificrile i dimensionrile necesare n vederea satisfacerii cerinelor structurale fundamentale: rezistena, stabilitatea, etaneitatea i durabilitatea. Calculele s-au efectuat n conformitate cu prevederile codurilor romneti dintre care se menioneaz: STAS 10107/0-90 - Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat i beton precomprimat, Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat - Indicativ NE 012-99, STAS 10101/0 -75 - Aciuni i gruparea aciunilor, STAS 3221-86 - Convoaie tip i clase de ncrcare. CR-0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n construcii
Calculul strii de eforturi i deformaii s-a efectuat n domeniu liniar - elastic lund n considerare interaciunea cu terenul de fundare. n acest sens s-au avut n vedere urmtoarele caracteristici elastice ale terenului de fundare: coeficientul Poisson al terenului = 0,35 coeficientul de pat al terenului de fundare k = = 2,5daN/cm 3 w
Caracteristicile de calcul i performan pentru betonul i oelul beton utilizat pentru realizarea structurii sunt: clasa betonului C15/20 greutatea volumetric a betonului - b = 25 kN/m2 rezistenele de calcul ale betonului tipul oelului PC 52 cu rezistena de calcul Ra = 3000 daN/cm2 OB37 cu rezistena de calcul Ra = 2100 daN/cm2 pentru capace - Rc = 150 daN/cm2 , Rt = 11 daN/cm2 pentru pereti - Rc = 115 daN/cm2 , Rt = 9,5 daN/cm2 pentru radiere - Rc = 130 daN/cm2 , Rt = 9,5 daN/cm2
modulul de elasticitate al betonului de clas C15/20 Eb = 270000 daN/cm2
Verificrile i dimensionrile s-au efectuat la urmtoarele stri limit: a) n gruprile fundamentale

203
starea limit de rezisten starea limit de deschidere a fisurilor, asociat exploatrii normale, punnd condiia ca deschiderile de fisur s nu depeasc 0,2 mm af
f
< 0,2 mm
efectiv
24.2 Aciuni i grupri de aciuni. Ipoteze de calcul

Aciunile luate n considerare au fost: greutatea presiunea activ a pmntului, presiunea vertical a pmntului de umplutur cuprins ntre carosabil i cmine, presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport.
Pentru evaluarea intensitii presiunilor active ale pmntului pe pereii cminelor s-au considerat: yp = 18 kN/m3 greutatea volumic a pmntului de umplutur; cp= 30o - unghiul de frecare interioar a pmntului. Grupri fundamentale: a.1) - faza de turnare - cminul acionat de greutatea proprie; a.2) - faza de exploatare - cminul acionat de: greutatea proprie, presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport (convoi V80 clasa E), mpingerea activ a pmntului, presiunea vertical a pmntului de umplutur cuprins ntre osea i capacul cminului. Dimensionarea armturilor rezult la starea limit de deschidere a fisurilor respectndu-se condiia f 0,2 mm.
24.3 Starea de eforturi n structura caminului

24.3.1 Calculul ncrcrilor pentru capacele cminelor Capacele cminelor sunt realizate din elemente prefabricate (hc =25cm). Pentru calculul capacelor s-au considerat urmtoarele ncrcri normate: greutatea proprie gn =yb -hc =6,25 kN/m2 greutatea pamantului de deasupra capacul gn = yp . hp = 4,50 kN/m2 presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport (convoi V80 clasa E). n ceea ce privete aciunea mijloacelor de transport asupra capacelor cminelor se fac urmtoarele precizri: o caracteristicile convoiului V80 sunt:
204
cm cm
- ncrcarea pe osie - limea bandajului o lungimea de contact a bandajului cu partea carosabil n direcia micrii cm - distana ntre axele bandajelor (n sens transversal ) - distana ntre osii n direcie longitudinal
200 kN; 80 cm; 20
270 120
innd cont de dimensiunile n plan ale cminelor, se consider aciunea unei roi.
24.3.2 Calculul ncrcrilor pentru cmine
Pentru calculul cminelor s-au considerat urmtoarele ncrcri normate: greutatea proprie o perete hp = 20 cm gn = b hp 1 = 5 kN/m o radier hr = 25 cm gn = b hr 1 = 6,25 kN/m greutatea capacului Aceasta se distribuie pe perimetrul mediu al peretelui. presiunea vertical a pmntului de umplutur cuprins ntre carosabil i capac. Aceasta se distribuie pe perimetrul mediu al peretelui. presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport (convoi V80 clasa E). Presiunea calculat la nivelul capacului se distribuie pe perimetrul mediu al peretelui. presiunea activ a pmntului pn =p(Hu +hc)tan2(450 -/2)= 18(0,25+ 0,20)0,333 = 2,70kN/m2 pna2 =p(Hu +hc +Hb)tan2(450 -/2) = = 18 (0,25 + 0,20 + 2,00) 0,333 = 14,70 kN/m2 Pentru determinarea ncrcrilor de calcul, n gruprile fundamentale, ncrcrile normate se nmulesc cu urmtorii coeficieni: ncrcarea din greutatea proprie presiunea vertical a pmntului de umplutur presiunea activ a pmntului 1,35 1,20 1,00
presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport
1.30
205
24.3.3 Schema de ncrcare pe grupri de ncrcri 24.3.3.1 Capac
Calculul capacului se efectueaz pentru faza de exploatare. Se grupeaz: greutatea proprie, presiunea vertical a pmntului de umplutur cuprins ntre osea i capacul cminului i presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport, conform celor prezentate anterior. GF_1=1.35GP+1.2PVU+1.3PVC
24.3.3.2 Cmin
Schemele de ncrcare pe grupri de ncrcri pentru calculul cminului sunt: Grupri fundamentale
Gruparea fundamental 1 (GF_1) corespunztor fazei de turnare - cminul acionat de greutatea proprie (fr capac) GF_1=1.35GP Gruparea fundamental 2 (GF_2) corespunztoare fazei de exploatare normal. Se grupeaz: greutatea proprie (inclusiv greutatea capacului), mpingerea activ a pmntului, presiunea vertical a pmntului de umplutur cuprins ntre osea i capacul cminului i presiunea vertical din circulaia mijloacelor de transport. GF_2=1.35GP+IAP+1.2PVU+1.3PVC
24.3.4 Starea de eforturi i de deformaii n structur
Cminele sunt acoperite cu elemente prefabricate care reazem pe pereii acestora. Elementele prefabricate sunt solicitate la ncovoiere i au fost calculate ca plci simplu rezemate pe contur. Deoarece raportul laturilor este mai mic dect 2.00 plcile lucreaz pe ambele direcii. Calculul strii de eforturi n pereii cminului s-a efectuat avnd la baz teoria de ncovoiere a plcilor plane. Pereii s-au considerat ca plci ncastrate pe trei laturi (cele verticale i n radier) si libere la partea superioar. Pereii sunt solicitai la compresiune excentric (ncovoiere din aciunea mpingerii pmntului sau a presiunii hidrostatice din interior, i for axiala din greutatea ce revine din rezemarea capacului). Eforturile de ncovoiere din capace i perei s-au determinat utiliznd relaiile dinManualul pentru calculul construciilor, Cap VI Plci plane Dimensionarea armturilor s-a fcut la starea limit de rezisten i starea limit de deschidere a fisurilor punnd condiia ca deschiderea de fisur s fie mai mic de 0,2 mm.
206
PROIECTANT GENERAL
INFRA
WATER

- PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE -SECTIUNEA 3 : LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI -
- Octombrie, 2007 -
SECIUNEA 3. Listele cu cantitatile de lucrari
CUPRINS
1 3 1.1 Introducere .................................................................................................................... 3 1.2 Cantiti provizorii ........................................................................................................ 4 1.3 Sume provizorii ............................................................................................................. 5 1.4 Lucrri generale ............................................................................................................. 5 1.5 Pozarea conductelor ...................................................................................................... 5 1.6 Traversarea serviciilor utilitare ...................................................................................... 6 1.7 Lucrri de terasamente .................................................................................................. 7 1.8 Beton, armturi i cofraje .............................................................................................. 7 1.9 Hidroizolaia i termoizolaia ......................................................................................... 8 1.10 Drumuri ......................................................................................................................... 8 Liste cu cantitati de lucrari de executie conducta de aductiune Preambul la listele cu cantiti de lucrri ...........................................................................
1 Preambul la listele cu cantiti de lucrri 1.1

Introducere
CANTITILE DE LUCRRI cuprind acest preambul, si cantitatile de lucrari, prezentate in anexa. CANTITILE DE LUCRRI sunt cantiti estimate ale lucrrilor i nu vor fi luate ca i cantiti actuale i corecte ale Lucrrilor ce vor fi executate de antreprenor n ndeplinirea obligailor sub contractuale. Direciile i descrierile generale ale lucrrilor i materialelor dup cum se specific n Sectiunea 2 - Caiete de sarcini i nu se repeta i n Cantitile de Lucrri. Lucrrile permanente vor fi msurate net n ciuda oricror excepii locale sau generale unde este descris sau prescris altfel n mod special n contract i nu se va permite nici o modificare pentru pierderi, toleran, prevenire sau spaiu de lucru. Antreprenorul va lua n considerare n programul de construcie de: Toate srbtorile recunoscute, festivaluri, religii i alte obiceiuri; Condiiile de vreme normal. Dac nu se specific n mod expres, toate obiectele ce apar n cantitile de lucrri vor include urmtoarele: Mna de lucru i toate cheltuielile ce au legtur cu executarea lucrrilor i remedierea defeciunilor pn la expirarea perioadei de garanie a acestora. Aprovizionarea cu materiale, depozitarea, asigurarea i toate costurile ce au legtur cu acestea incluznd, nfoierea, contractarea, livrarea ctre santier i ncorporarea n lucrri. Utilajele de construcie, echipamentele i toate cheltuielile n legtur cu acestea. Luarea de probe i testarea materialelor i a bunurilor, testarea mnei de lucru, procurarea, depozitarea, mpachetarea i transportul probelor ctre i de la locul de testare n concordan cu caietele de sarcini. Fixarea, ridicarea, instalarea sau punerea materialelor i a bunurilor n poziie. Depozitarea surplusului, a materialelor neconvenabile, a bunurilor i a materialului rezultat din spturi, incluznd stivuirea, stocarea (incluznd orice taxa cerut de Primria Zlatna), ncrcarea, transportul i descrcarea. Toate lucrrile temporare, semnalizarea i ngrdirea antierului, accesul locuitorilor prin folosirea de poduri cu mn curent, etc. Toate obligaiile generale, datoriile i riscurile implicate n executarea i ntreinerea lucrrilor se stabilesc nainte sau sunt implicite n documentele pe care se bazeaz ofertantul. Stabilirea sarcinilor, cheltuielilor i profitului. Toate taxele strine i romne, incluznd toate taxele percepute de Primria Gherla sau taxele speciale pentru spaiile folosite, taxele de import, licene, autorizaii ce au legtur cu executarea i ntreinerea lucrrilor. Toate obligaiile antreprenorului legate de buna executare a lucrrilor, remedierea defectelor anterioare expirrii perioadei de garanie a acestora. Cooperarea cu ali antreprenori i operatori a serviciilor publice sau private, incluznd Primria Zlatnaa, dup cum este detaliat n caietele de sarcini.
3
Respectarea tuturor clauzelor contractuale. Construirea i ntreinerea drumurilor de acces temporare n santier i a oricror drumuri necesare pentru accesul n oricare parte a antierului pentru realizarea lucrrilor, lund n considerare c drumurile de acces ce se afl n ntreinerea antreprenorului vor fi folosite de asemenea i de ctre beneficiar i de vehiculele personalului acestuia, aceste drumuri vor fi asigurate i pentru locuitori zonei. Acord cu legislaia Romniei, incluznd regulamentele locale i taxele speciale ce privesc executarea n siguran a lucrrilor, asigurari, etc.
Antreprenorul va permite localizarea serviciilor existente: ap rece, ap cald, gaz, electricitate, canalizare i telefon i va permite excavarea manual unde lucrarea se va face n imediata apropiere a altor servicii i unde este necesar. Antreprenorul va lua la cunotin i i va nsui regulile, regulamentele i legislaia corespunztoare ntreruperilor, deranjrilor i mutarea altor servicii, sau ocuparea spaiilor publice. Preul transportului inclus n oricare punct din cantitile de lucrri l va include i pe cel al tuturor forei de munc i echipamentelor necesare pentru despachetare, ncrcare, transport, depozitare i multiplelor prelucrri manuale a tuturor articolelor ce vor fi transportate. Cantitile totale incluse n calculul final al fiecrui punct vor fi msurate la cel mai apropiat numr ntreg relativ la acel punct, sau la o zecimal dac aa este indicat n cantitile de lucrri. Msurtorile se vor face n concordan cu contractul, procedurile fiind specificate n acest preambul, descrierile lucrrii n Cantitile de Lucrri i Specificaii. Urmtoarele prescurtri pot fi folosite n Cantitile de Lucrri: mm m m3 Nr h t mm2 m2 ha km % Dn De L milimetru metru metru cub numr or ton milimetru ptrat metru ptrat hectar kilometru procent Diametru Nominal Diametru Exterior Lungime STAS/SR ISO DI MDPE HDPE HPPE PVC-U Standard Naional Romn Organizaia Standardelor Internaionale Fon Ductil Polietilen de Densitate Medie Polietilen de Densitate Mare Polietilen de Performan Medie Policlorura de vinil neplasitfiata
Articolele pentru care nu se specific nici o evaluare sau pre de intrare se vor considera a fi acoperite de alte evaluri i preuri n cantitile de lucrri.
1.2
Cantiti provizorii
Articolele din cantitile de lucrri marcate ca fiind "Lucrari Provizorii" vor fi executate dac acestea se supun unei adrese scrise a beneficiarului in acord cu proiectantul. Evalurile stabilite pentru astfel de articole vor fi folosite pentru evaluarea lucrrilor ordonate de beneficiar n scris fie c, cantitile specificate sunt folosite n ntregime sau parial.
4
1.3
Sume provizorii
Daca n Cantitile de Lucrri, exist articole care are prevederea "Sum Provizorie" n coloana de uniti, lucrarea ordonat de beneficiar, va fi evaluat n concordan cu contractul de lucrari.
1.4
Lucrri generale
Dac nu este specificat n mod expres n cantitile de lucrri, urmtoarele se vor considera incluse n evaluri: construirea sau repararea lucrrilor de metal, beton sau lemn, vopsitul i tratamentul protector, sudatul, foratul, bulonarea inclusiv buloanele, punerea piulielor i a aibelor; uruburi, cuie i pene; mbinarea i materialele pentru mbinare; cofrajul; mortar; cimentare; executarea fundaiei; izolarea ntre diferite metale; refacerea; conducte i armturi; spare; pierderi; mn de lucru; materiale; echipamente de construcie; depozitare; lucrri manuale i toate lucrrile secundare la articolele implicate i mprejurimilor acestora. Sumele inserate pentru formarea suprafeei lucrrilor vor include nivelarea, ndeprtarea materialelor n surplus; prevederea i ntreinerea semnalizrilor, mprejmuirea cu gard i ndeprtarea la terminare a acestuia, accesul, ameliorarea solului i evacuarea apei unde este specificat i pentru restaurarea suprafeei lucrrilor la condiia original. Antreprenorul va considera ca fiind incluse n evaluarea pentru construcie i ntreinere a oricrui drum sau trotuar i a podurilor de acces peste tranee. Evaluarea pentru construirea i ntreinerea drumurilor de acces va lua n considerare c drumurile de acces care sunt n ntreinerea acestuia vor fi deasemenea folosite de ctre beneficiar i vehiculele personalului acestuia i deasemenea a altor antreprenori. Curirea organizrii de antier se va msura n metri liniari. Evaluarea pentru demolare va fi sum forfetar n concordan cu articolul descris i inclus pentru ndeprtarea materialelor i restaurarea suprafeei. Semnalizarea temporar a santierului i mprejmuirea cu gard a acestuia se va msura n metri liniari iar evaluarea va include alimentarea, ntreinerea ridicrii i ndeprtarea la terminare. Evaluarea va fi pentru semnalizare, ngrdire complet cu toate porile de acces etc. De asemenea include toate spturile, umplerile, depozitarea materialului excavat n surplus, fundaia, etc.
1.5
Pozarea conductelor
Evaluarea conductelor, drenurilor si fitingurilor instalate conform Contractului va acoperi toate lucrurile necesare pentru aprovizionarea, instalarea i tuturor lucrrilor ce au legtur cu acestea dup cum este specificat i va include urmtoarele: aprovizionarea conductelor, armturilor, etc. i tuturor materialelor pentru mbinri incluznd garniturile de etanare, boli, etc.; ridicarea i transportul conductelor, armturilor etc. la locul lor de instalare; spturile necesare instalrii conductelor i aprovizionarea materialului de fundare i pozare exceptnd betonul mprejurtor. Aceasta se aplic lungimii totale a conductei incluznd i spturile mai mari pentru cmine i alte construcii speciale; depozitarea temporar a tuturor materialelor incluznd taxele pentru Primria Zlatna; pozarea conductelor, armturi i realizarea tuturor mbinrilor;
5
tierea conductelor pregtirea captului tiat pentru a fi mufat, piese de articulaie sau altfel dictate de proiect; luminarea, ventilarea, etc. pentru interiorul conductelor unde este necesar pentru repararea mbinrilor i inspecie; refacerea tuturor cptuelilor de protecie i acoperire i unde este specificat acoperirea i garnitura de etanare a conductei i armturile; pasta de protecie i garnitura de etanare a mbinrilor; aprovizionarea i plasarea materialelor convenabile pentru reumplerea traneelor; reumplerea traneelor cu material de umplere selectat i restaurarea la condiiile iniiale a terenului;
realizarea de nregistrri a cotelor terenului i topografia incluznd nivelarea cu aparte laser. Conductele n tranee vor fi msurate ca lungime net n funcie de tipul conductei i a diametrului nominal. Lungimea net a conductei va fi msurat de-a lungul axei incluznd armturile i excluznd cminele. Pentru ntreaga distan a lucrrii, cminele se vor include n evaluare. Numai conducta de canalizare proprie se va msura fr cmin. Unde se pozeaz mai mult de o singur conduct ntr-o tranee comun aceasta se va msura ca un singur articol de lungime net msurat de-a lungul axei limii traneei comune specificat dar separat n funcie de tipul i diametrul conductei. Exceptnd cazul interaciunilor cu serviciile de utiliti, armturile conductelor, cum ar fi coturi, reductii, flane i mufe de legtur pentru conducte de 100 mm diametru i mai mari se vor msura prin numerotarea n funcie de tip i mrime.
1.6
Traversarea serviciilor utilitare
Evaluarea tuturor traversrilor va include numai lucrrile fcute n completarea pozrii conductei de aductiune pentru protejarea a astfel de servicii de utiliti si protejarea noii conducte de aductiune instalate. Evaluarea conductei de aductiune va include: lucrri de terasament, incluznd pentru spturi i reumplere; aprovizionarea, manevrarea, transportarea i depozitarea temporar a noilor conducte, armturi, etc. i a tuturor materialelor de mbinare; pozarea noilor conducte, armturile i realizarea tuturor mbinrilor; testarea i inspectarea tuturor legturilor;
refacerea tuturor cptuelilor de protecie i acoperirile i unde este specificat acoperirea, izolarea termic, garniturile de etanare ale conductelor i armturile. Traversarea serviciilor cu conductele de gaz, canalizare sau conductele de distribuie a apei, cabluri electrice, cabluri optice, linii telefonice i conducte termice, se vor msura prin numerotare n funcie de tip, exceptnd conductele de distribuie a apei, care se vor msura ca metri liniari. Evaluarea vanelor va include aprovizionarea i instalarea acestora. Vanele vor fi msurate prin numerotare i tip.
1.7
Lucrri de terasamente
Dac nu se specific altfel, toate materialele pentru spturi vor fi considerate ca fiind altfel de materiale dect roci sau suprafee artificiale dure. Cum evaluarea pozrii conductelor, racordurilor i traversrilor includ lucrrile de terasament, msurarea se va face dup cum urmeaz, numai pentru lucrrile suplimentare aprobate de Managerul de Proiect: Excavarea n orice material exceptnd roca dura: Pentru forajele de ncercare - ca sum a volumelor gurilor de ncercare la dimensiunile cerute de proiectant. Evaluarea va include depozitarea materialelor n exces, reumplerea excavaiei.
n zona gropilor - ca i cantitate de material pentru umplerea volumelor dup ce materialele disponibile din sptur au fost ncorporate, se consider c un metru cub de material excavat formeaz un metru cub de material transportat i ocup un metru cub din volumul umpluturii compactate. Evalurile pentru lucrrile de sptur vor fi considerate a include obinerea cotelor terenului i topografia, sprijinirea spturilor, evacuarea apei din excavaii, umplerea spturilor n exces; spturile pentru spaiul de lucru. Unde datorit lipsei spaiului disponibil nu se poate depozita pe antier n apropierea lucrrilor acele materiale excavate folosite la umplere, antreprenorul nu va permite, n evalurile pentru spturi, pentru dubla manevrare a materialelor ctre i de la suprafaa de depozitare. Aceasta trebuie inclus n preul de baz pentru sptur. Antreprenorul va permite de asemenea, n evaluarea excavrilor, sptura manual n acele cazuri unde spaiul de lucru pe antier necesit spturi manuale n locul excavrilor mecanice. Excavarea n roc care se va msura n toate cazurile ca o extra msurtoare prin volumul de la nivelul la care se ntlnete roca. Umplerea se va msura n funcie de tipul volumului net dintre liniile importante i nivelele indicate n Planuri sau dup cum este cerut de Managerul de Proiect, ntre aceste linii i nivele i suprafaa nregistrat imediat anterior umplerii. Evaluarea umplerii va include prepararea i restaurarea gropilor de mprumut, reexcavarea din depozite, transportul, prelucrrile multiplele, selectarea, controlul umiditii, mprtierea i tasarea la procentul specificat de densitate uscat maxim, marcarea pantelor terenului la care se va face umplerea, prepararea suprafeelor pe care se vor execut lucrri permanente i pentru procurarea forei de munc i asistenei proiectantului pentru executarea testelor de tasare i ncercrile preliminare; furnizarea mostrelor pentru testare proiectantului; ntreruperile i ntrzierile din timpul testelor.
1.8
Beton, armturi i cofraje
Evaluarea articolelor de beton va include aprovizionarea i testarea ingredientelor betonului; depozitarea materialelor; determinarea proporiilor amestecului; facerea i testarea amestecurilor de ncercri i a panourilor de ncercri; furnizarea probelor de ap, ciment, agregate i beton pentru testare de ctre proiectant, forme de cub, controlul amestecului de beton. Evaluarea va include deasemenea toat schelria; profile; alimentare; transport; ridicare; punere n oper; vibrare; conservare; precauii pentru betonare n condiii de vreme nefavorabil; prepararea suprafeelor; necesitile de asigurare a armturilor; ndoirea, tierea 7
i fixarea armturii; spaiul de lucru pentru ridicarea i manevrarea cofrajelor; cofrarea i executarea mbinrilor; rabatare; sprijinire; cizelare; ntrirea cu nervuri a gurilor; adncire; rost; fixarea buloanelor sau diblurilor; cimentarea i refacerea; etc., oricnd este necesar. Pentru planeele de la nivelul terenului evaluarea va include orice membrana de amortizare impermeabilizat. Dac nu este inclus n alte articole, unitile de beton prefabricat se vor msura la metri cubi de beton. Evalurile pentru lucrrile cu beton prefabricat vor include toate betoanele, armturile, formele de turnare a betonului, depozitarea, transportul, finisarea feelor, dispozitivele de ridicare, aezarea i fixarea n poziie, crligele de ridicare, etc., toate n concordan cu caietele de sarcini. Betonul prefabricat inclus n conductele de canalizare va fi msurat la metru liniar i va fi inclus n evaluarea conductei. Betonul fcut pe antier va fi msurat ca volum rezultat din produsul suprafeei orizontale a bazei betonului din lucrarea permanent i a adncimii medii a betonului fr nici o deducere pentru spaiul ocupat de orice articol ncastrat n totalitate n interiorul acestuia sau orice adncitur sau dispozitiv de fixare avnd o arie a seciunii mai mic de 0.25 metri ptrai sau cu o lime egal sau mai mic de 100 mm. Extinderea, contractarea i izolarea mbinrilor va fi inclus n evalurile pentru betonul preparat pe antier i cel prefabricat. Evalurile vor include deasemenea cofrajul, mbinrile de etanare, vopsire, membranele de glisare, i a altor articole specificate n Planuri. mbinrile de extindere vor fi categorisite ca mbinri de ziduri, planee sau acoperi i vor fi deasemenea incluse n evalurile betonului. Evaluarea va include barele de fixare, vopseaua bituminoas i masa de lemn protectoare. Cofrajele vor fi msurate ca arii de suprafee ce se vor forma fr deducerea pentru spaiile ocupate cu deschideri avnd o arie a seciunii mai mic de 0.25 metri ptrai sau cu o lime egal sau mai mic de 100 mm. Dac nu este specificat n alt parte, toate cofrajele vor fi plate. Cofrajele curbe i profilate vor fi msurate separat. Cofrajele vor fi msurate ca suprafee superficiale. Unde finisarea betonului nu este realizat din cofrare, tipul finisrii trebuie msurat separat.
1.9 Hidroizolaia i termoizolaia

Lucrrile de hidroizolare i termoizolare vor fi msurate ca arii superficiale n metri ptrai pentru construcii speciale. Evalurile vor include toate pregtirile suprafeelor, toate straturile necesare, n concordan cu Caietele de Sarcini. Hidroizolarea i termoizolarea conductei de aduciune i cminele vor fi incluse n evaluarea instalrii conductelor i vor fi msurate pe metri liniari, n concordan cu mrimea nominal i tip.
1.10 Drumuri
Demolarea i refacerea drumurilor, pavajelor i a trotoarelor se afl peste conductele ce vor fi instalate, vor fi msurate ca metri liniari, n funcie de diametru al conductei. Evaluarea va include demolarea drumurilor existente, excavarea drumurilor sparte, depozitarea materialului rezultat, alimentarea cu toate materialele, mna de lucru i echipamentele necesare pentru reconstrucia drumului sau a trotuarului la forma i condiia iniial anterior spturii. Pentru drumurile sau trotoarelor existente costul refacerii bordurii va fi inclus n evaluarea refacerii drumului.
Pentru drumuri, pavaje i trotuare ce trec peste camere de lucru speciale, suprafaa pentru demolare i refacere se va msura n concordan cu proiectul iar suprafeele suplimentare se vor include n evaluarea pentru demolare i refacere a drumurilor, peste conducte.
CENTRALIZATOR CANTITATI DE LUCRARI

Nr. crt. 1 2 3 4 Descrierea lucrarilor Cerinte generale ale proiectului Lucrari pregatitoare Lucrari tehnologice aductiune Structuri camine de aductiune Verificat Dr. Ing. G. Racoviteanu Cantitate (unit.) 1 1 1 1 Intocmit Ing. A. Chicu U.M. unit. unit. unit. unit.
Obiectul 1. CERINTE GENERALE ALE PROIECTULUI

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Descrierea lucrarilor Lucrari de protectia muncii Asigurarea lucrarilor Asigurare pentru personal si bunuri Organizare de santier, inclusiv spatii de depozitare temporara Mobilizarea si demobilizarea, incluzand indepartarea instalatiilor si echipamentelor, demontarea lucrarilor temporare, curatirea zonei etc, Realizare panouri de prezentare proiect, intocmire rapoarte si documentatii pe perioada executiei lucrarilor, inclusiv fotografii si cartea Cantitate 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 U.M. unit. unit. unit. unit. unit. unit.
Verificat Dr. Ing. G. Racoviteanu
Intocmit Ing. A. Chicu
Obiectul 2. LUCRARI PREGATITOARE

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Descrierea lucrarilor Pregatirea si curatarea amplasamentului, global Transport echipamente, unelte, masini necesare, global Asigurarea si iluminarea santierului Lucrari de identificare retele existente in amplasament Lucrari de proiectare suplimentara deviere si refacere retele existente in amplasament Lucrari de corectie si adaptare proiect la situatia constatata in teren Cantitate 1 1 30 1 1 1 U.M. unit. unit. zile unit. unit. unit.
Verificat Dr. Ing. G. Racoviteanu
Intocmit Ing. A. Chicu
Obiectul 3. LUCRARI TEHNOLOGICE ADUCTIUNE

Descrierea lucrarilor Nr. crt. PROCURARE SI TRANSPORT LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA 1 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 6.00 m 2 Cot din fonta ductila cu doua flanse 90 DN 400 3 Flansa capat drept, DN 400 fonta ductila 4 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.20 m 5 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.13 m 6 Flansa mufa, DN 400 fonta ductila 7 Cot din fonta ductila cu doua flanse 11.25 DN 400 8 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 3.72 m 9 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 5.13 m 14 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.00 m 19 Cot cu doua flanse 30 DN 400 20 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.22 m 21 Cot cu doua flanse 22.5 DN 400 25 Cot cu doua flanse 45 DN 400 34 Imbinare zavorata STANDARD V+i 39 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.27 m 40 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.19 m 41 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.07 m 42 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.51 m 43 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.15 m 44 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.62 m 45 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.74 m 46 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.26 m 47 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.81 m 48 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.63 m 49 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.18 m 50 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.94 m 51 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.03 m 52 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.39 m 53 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.79 m 54 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.62 m 55 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.15 m 56 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.32 m 57 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.35 m 58 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.66 m 59 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.24 m 60 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.60 m 61 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.86 m 62 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.12 m 63 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.83 m 64 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=1.66 m 65 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.83 m 66 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.93 m 67 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.73 m 68 Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.46 m Cantitate U.M.
2,029 4 159 1 1 155 65 1 1 270 20 1 38 12 30 2 1 1 1 1 6 2 5 2 3 3 1 2 1 2 2 2 3 1 1 1 1 2 2 1 1 2 2 2 5
buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc

Nr. crt. 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 112 113 114 115 Descrierea lucrarilor Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.86 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.30 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.87 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.27 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.03 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.37 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.55 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.32m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.31m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.72m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.01m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.20m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.13m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=1.75m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.04m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.09m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.36m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.42m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.78m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=2.55m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.92m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=3.19m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.76m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.41m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=5.68m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.98m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L=4.79m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.90 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.58 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 4.03 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 3.95 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.12 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.97 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 1.91 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 2.50 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 1.75 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 5.00 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, L = 1.43 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 5.29 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 4.23 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu =1.87 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu =4,46 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 5,73 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 3,50 m Conducta din otel DN 600, Lu = 13.0 m Conducta din fonta ductila cu mufa si garnitura EPDM DN 400, Lu = 5,18 m Cantitate 1 2 1 4 2 1 2 3 1 3 1 2 1 1 4 2 1 3 5 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 1 1 1 3 1 1 1 2 1 1 1 2 1 1 1 1 1 U.M. buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc

Descrierea lucrarilor Nr. crt. SUPRATRAVERSARI - 8 buc 10 Cot 45 din otel DN 400 11 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 1.68 m 12 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 7.94 m 13 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 2.72 m A17 Ventil de aerisire ERHARD DN100 15 Flansa din otel, DN400 16 Termoizolatie cot 45 17 Stut din otel , DN100 18 Flansa din otel, DN100 22 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 13.18 m 23 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 12.84 m 24 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 3.22 m 26 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 4.22 m 27 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 8.24 m 28 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 6.4 m 29 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 14.92 m 31 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 3.02 m 32 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 7.97 m 33 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 3.28 m 35 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 8.82 m 36 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 4.30 m 37 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 5.00 m 38 Conducta preizolata din otel laminata la cald DN 400, L = 22.68 m 111 Placa tehnologica P1 CAMIN APA BRUTA PRIZA FENES - 1 buc. A1 Conducta din otel protejat DN 400, Dext = 419 mm, s = 10 mm, L = 1 m A2 Tabla otel 8 mm, Dext = 800 mm, Dint = 424 mm, s = 8 mm A3 Flansa otel, DN 400,16/36 mm, d1 = 620 mm d2 = 550 mm, b = 48 mm A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 A5 Compensator montaj ERHARD, DN400 A6 Conducta otel pentru sprijinire vana, DN100 A7 Conducta din otel protejat DN 400, Dext = 419 mm, s = 10 mm, L = 1.63 m A8 Tabla otel 8 mm, Dext = 600 mm, Dint = 424 mm, s = 8 mm CAMIN DE VANA, DE LINIE SI GOLIRE (CVG1 - CVG14) - 14 buc. A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 A5 Compensator montaj ERHARD, DN400 A9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila A10 Teu asimetric DN400 / DN100, L = 900 m, H = 365 mm A11 Vana ERHARD, DN100, PN 25 A12 Cot 90, DN100, otel A13 Flansa otel, DN 100 A14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m CAMIN DE VENTIL (CVe1 - CVe4) - 4 buc. A9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila A14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m Cantitate U.M.
34 1 1 5 8 16 16 8 8 1 1 1 1 1 2 1 2 1 2 1 1 1 1 50 1 1 2 1 1 1 1 4 14 14 28 14 14 14 14 14 8 4
buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc

Descrierea lucrarilor Nr. crt. A15 Teu simetric fonta ductila DN400 / DN100 A16 Stut cu doua flanse fonta ductila DN400 A17 Ventil de aerisire ERHARD DN100 CAMIN DE VANA ST1 - 1 buc. A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 A5 Compensator montaj ERHARD, DN400 A9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila A14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m A16 Stut cu doua flanse fonta ductila DN400 A18 Teu simetric DN400 / DN400, fonta ductila CAMIN DE VANA ST2 - 1 buc. A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 A5 Compensator montaj ERHARD, DN400 A9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila A14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m A18 Teu simetric DN400 / DN400, fonta ductila A19 Flansa oarba DN400 PN25, fonta ductila CAMIN DE VANA DE INTERSECTIE ADUCTIUNE VALTORI CIV - 1 buc. A4 Vana ERHARD, DN400, PN 25 A5 Compensator montaj ERHARD, DN400 A9 Stut cu doua flanse si flansa de incastrare DN400, fonta ductila A14 Conducta otel pentru sprijinire, DN100, DN100, s = 5 mm, L = 1 m A16 Stut cu doua flanse fonta ductila DN400 A18 Teu simetric DN400 / DN400, fonta ductila A20 Reductie cu doua flanse DN600 / DN400, fonta ductila LUCRARI DE TERASAMENTE 1 Sapatura transee conducta 2 Realizare pat compactat de nisip sub conducta, cu inaltimea de 20 cm 3 Realizare umplutura manuala de nisip si compactare pe langa conducta si deasupra conductei 20 cm 4 Realizare umplutura manuala de pamant compactata deasupra conductei 5 Imprastiere pamant in zona 6 Umplutura aductiune existenta dezafectata, cu bentonita 7 Desfacere structura rutiera Dc173 8 Refacere structura rutiera Dc173, cuprinde: strat balast 20 cm, beton 20 cm (conform plansa nr. 207) 9 Sprijiniri conducte LUCRARI DE MONTAJ 11 Imbinarea si montarea la fata locului a tuburilor din fonta ductila 400 mm 12 Proba de etansare Verificat Dr. Ing. G. Racoviteanu Cantitate 4 4 4 1 1 3 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 3 1 1 1 1 26,956.80 5,391.36 12,928.66 21,565.44 6,000.00 1,737.07 4,280.00 2,515.20 4,280.00 14040.00 27 Intocmit Ing. A. Chicu U.M. buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc buc mc t t t t mc mp mp mp ml unit.
Obiectul 4. STRUCTURI CONSTRUCTII ACCESORII PE ADUCTIUNE

Descrierea lucrarilor Nr. crt. CAMIN TIP 2.65x2.65m, 21 bucati 1 Sapatura 2 Sprijiniri 3 Compactarea fundului sapaturii 4 Beton de egalizare C4/5 5 Cofraje radier + pereti camin 6 Armatura PC52 7 Armatura OB37 8 Volum beton armat C16/20 9 Hidroizolatie cu bitum 10 Umplutura pamant in jurul caminului PLACA PREFABRICATA TIP 2.65x2.65m, 21 bucati 11 Cofraje placa prefabricata 12 Armatura PC52 13 Armatura OB37 14 Beton armat C16/20 15 Hidroizolatie cu bitum 16 Umplutura pamant deasupra placii 17 Piesa de aducere la cota, prefabricata din beton armat, cu inaltimea 0,300 m 18 Capac si rama din fonta cu piesa de inchidere MASIV MA1/32-10, 5 bucati 19 Sapatura in teren nederanjat 20 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 21 Volum beton Bc10 22 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/32-16, 10 bucati 23 Sapatura in teren nederanjat 24 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 25 Volum beton Bc10 26 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/32-20, 12 bucati 27 Sapatura in teren nederanjat 28 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 29 Volum beton Bc10 30 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/32-25, 36 bucati 31 Sapatura in teren nederanjat 32 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 33 Volum beton Bc10 34 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/16-10, 3 bucati 35 Sapatura in teren nederanjat 36 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 37 Volum beton Bc10 38 Umplutura pamant deasupra masivului Cantitate U.M.
1365.00 1171.80 159.60 16.80 903.00 12705.00 399.00 124.95 500.85 987.00 210.00 4074.00 189.00 39.90 136.50 113.40 21.00 21.00 8.55 42.75 5.30 6.85 17.10 85.50 10.60 13.70 20.52 102.60 12.72 16.44 65.16 325.80 47.52 43.92 5.13 24.63 3.03 3.81
m3 m2 m2 m3 m2 kg kg m3 m2 m3 m2 kg kg m3 m2 m3 buc buc m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3

Descrierea lucrarilor Nr. crt. MASIV MA1/16-16, 11 bucati 39 Sapatura in teren nederanjat 40 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 41 Volum beton Bc10 42 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/16-20, 9 bucati 43 Sapatura in teren nederanjat 44 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 45 Volum beton Bc10 46 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/16-25, 13 bucati 47 Sapatura in teren nederanjat 48 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 49 Volum beton Bc10 50 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/12-10, 1 bucata 51 Sapatura in teren nederanjat 52 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 53 Volum beton Bc10 54 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/12-16, 3 bucati 55 Sapatura in teren nederanjat 56 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 57 Volum beton Bc10 58 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/12-20, 5 bucati 59 Sapatura in teren nederanjat 60 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 61 Volum beton Bc10 62 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/12-25, 9 bucati 63 Sapatura in teren nederanjat 54 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 65 Volum beton Bc10 66 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/8-16, 5 bucati 67 Sapatura in teren nederanjat 68 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 69 Volum beton Bc10 70 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/8-20, 5 bucati 71 Sapatura in teren nederanjat 72 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 73 Volum beton Bc10 74 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/8-25, 5 bucati 75 Sapatura in teren nederanjat Cantitate U.M. 35.86 127.38 24.09 21.34 31.77 110.79 26.10 15.03 52.91 174.07 52.52 17.55 2.61 10.32 1.80 1.60 12.30 39.09 10.08 5.76 24.35 75.45 23.00 11.65 48.87 143.37 51.03 17.73 38.20 88.80 31.00 16.15 42.00 95.50 37.70 15.70 47.75 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3

Descrierea lucrarilor Nr. crt. 76 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 77 Volum beton Bc10 78 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MA1/4-16, 2 bucati 79 Sapatura in teren nederanjat 80 Cofraj masiv (inclusiv sprijiniri pamant nederanjat) 81 Volum beton Bc10 82 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MAV1/8-16, 6 bucati 83 Volum sapatura 84 Sprijiniri teren nederanjat 85 Cofraj masiv 86 Volum beton Bc10 87 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MAV1/8-20, 4 bucati 88 Volum sapatura 89 Sprijiniri teren nederanjat 90 Cofraj masiv 91 Volum beton Bc10 92 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MAV1/8-25, 6 bucati 93 Volum sapatura 94 Sprijiniri teren nederanjat 95 Cofraj masiv 96 Volum beton Bc10 97 Umplutura pamant deasupra masivului MASIV MAV1-16, 16 bucati 98 Volum sapatura 99 Volum beton Bc10 100 Cantitate laminate REZEMARE CONDUCTA Dn 400, 4 bucati 101 Perforrare pilon 102 Laminate 103 Ancore chimice tip HILTI HAS-M20x170/208 prinse cu rasina chimica Verificat Dr. Ing. M. Teodorescu Cantitate 20.82 9.54 3.02 20.90 43.82 21.86 4.60 88.74 56.16 28.08 37.56 4.50 66.24 41.60 20.80 29.04 3.40 109.44 75.60 32.76 49.56 5.10 8.00 8.00 187.52 16 668.00 16 Intocmit Ing. C. Topala U.M. m2 m3 m3 m3 m2 m3 m3 m3 m2 m2
3
m3 m3 m2 m2 m3 m3 m3 m2 m2 m3 m3 m3 m3 kg buc kg buc
PROIECTANT GENERAL
INFRA
WATER

- PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI SI DETALII DE EXECUTIE -SECTIUNEA 4 : GRAFICUL DE REALIZARE A LUCRARILOR -
- Octombrie, 2007 -
INFRA
WATER
GRAFIC DE ESALONARE A LUCRARILOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 LUNA 1 Mobilizare antreprenor Obtinere avize, plan coordonare Lucrari premergatoare Montarea organizrii de antier Realizarea racordurilor la toate facilitile necesare execuiei Execuie tronson aductiune Captare-CVG1, De 429 mm, L = 1853.9 m. Reabilitare camin de intrare priza Fenes, executie sector C1-C34A si camin de vana de linie si golire CVG1. Proba de presiune (4 probe de presiune pe tronson C1-CVG1) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG1CVG2, De 429 mm, L=1000,2 m. Executie supratraversare Ve1, sector C34A-CVG2, camin de vana de linie si golire CVG2. Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG1-CVG2) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG2CVG4, De 429 mm, L=1109,2 m. Executie supratraversare Ve2, sector C45-CVG3, camin de vana de linie si golire CVG3, supratraversare Ve3, sector Ve3-CVG4. Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG2-CVG4) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG4CVG5, De 429 mm, L=751,4 m. Executie camin de vana de linie si golire CVG4, sector CVG4-C64. Proba de presiune Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG5CVG6, De 429 mm, L=751,3 m. Executie camin de vana de linie si golire CVG5, sector C64-C68, supratraversare Ve4, sector C68A CVG6, camin de vana, de linie si golire CVG6. 2 3 4 5 6 7 8 9
PROIECTARE . CONSULTANTA .EXPERTIZA
10 11 12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
INFRA
WATER

31 32 33 34 35 36 LUNA 1 Proba de presiune Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG6CVG8, De 429 mm, L=1835 m. Executie sector conducta C73A-C75, supratraversare Valea Fenesului Ve5, camin de vana de linie si golire CVG7, sector C76-C84B, camin de ventil CVe1, sector C84B - C84G, camin de vana de linie CVG8 Proba de presiune (4 probe de presiune pe tronson CVG6-CVG8) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG8CVG10, De 429 mm, L=2285 m. Executie sector C84G-C85A, camin de ventil CVe2, sector CV2-C86A, camin de vana de linie si golire CVG9, sector CVG9-C107, camin de venitl Ve3, sector Cve3-C108. Proba de presiune (4 probe de presiune pe tronson CVG8-CVG10) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG10CVG11, De 429 mm, L=1420.8 m. Executie camin de vana de linie si golire CVG10, sector C108-C111, supratraversare Podul lui Paul Ve6, sector Ve6-C111C. Proba de presiune (3 probe de presiune pe tronson CVG10-CVG11) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG11CVG12, De 429 mm, L=1096.7 m. Executie camin de vana de linie si golire CVG11, sector C111C-C113, supratraversare Ve7, sectorVe7C117, camin de vana de linie si golire CVG12. Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG11-CVG12) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16 17 18
37 38 39 40 41 42
43 44 45 46 47 48
49 50 51 52 53 54
55 56 57 58
INFRA
WATER

59 60 LUNA 1 Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG12CVG14, De 429 mm, L=1011.6 m. Executie sector CVG12-C118A, camin de ventil CVe4, sector CVe4-C120C, camin de vana de linie si golire CVG13, sector C120C-C125, supratraversare Valea Morilor Ve8, camin de vana de linie si golire CVG14. Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG12-CVG14) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Execuie tronson aductiune intre caminele CVG14CST2, De 429 mm, L=959.8 m. Executie sector C126-CIV, camin de vana de intersectie CIV, sector CIV-CST1, camin intersectie CST1, sector CST1-CST2, camin intersectie CST2. Proba de presiune (2 probe de presiune pe tronson CVG14-CST2) Remedieri neetanseitati Restaurarea reelelor afectate de lucrri Restaurarea drumurilor afectate de lucrri Refacerea cadrului natural Probe i inspecii finale Punere n funciune Perioada de garantie si notificare a defectelor - UN AN DUPA PUNEREA IN FUNCTIUNE Verificat Dr. Ing. Gabriel Racoviteanu 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16 17 18
61 62 63 64 65 66
67 68 69 70 71 72 73 74
Intocmit Ing. Chicu Adrian
Erata piese desenate

39. Sector_C37A-C39 - In punctual C39 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-25 40. Sector_C39-C40A - In punctual C39 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-25 68. Sector_C59-C60 - In punctual C60 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25 77. Sector_C67-C68B_supratraversare Masivul pentru cotul de 30 de grade are notatia corecta MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25. 78. Sector_C68B-C70 - In punctual C70 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25 84. Sector_C73B-C73D - In punctual C73B notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25 85. Sector_C73D-C74 - In punctual C74 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25 88. Sector_C76A-C77 - In punctual C77 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25. In tabelul cu cantitatile de lucrari x are marca 87 si y are marca 88. 100. Sector_C82B-C83 - In punctual C83 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25 133. Sector_C96-C99 In punctual C97 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25. In tabelul cu cantitatile de lucrari la marca 19 (cot 30 grade) numarul de bucati corect este 1 in loc de 7 si la marca 14 (tub fonta ductila de 4 m) numarul de bucati corect este 7 in loc de 1. 134. Sector_C99-C100 In punctul C99 notia corecta este MASIV MA1/12-25 in loc de MASIV MA1/32-25. 135. Sector_C100-C102 In punctele C100, C101 si C102 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-20. 137. Sector_C103-C104 In tabelul cu cantitatile de lucrari cantitatea corecta pentru marca 21 (cot 22.5 grade din fonta ductila) este de 1 buc in loc de 3 buc. 139. Sector_C104B-C106 In punctul C104C notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-20. In tabelul cu cantitatile de lucrari lipseste marca 25 (cot 45 de grade din fonta ductila) 1 bucata. 142. Sector_C108B-C109 In punctul C109 notia corecta este MASIV MA1/12-20 in loc de MASIV MA1/32-20. 144. Sector_C109B-C109C In tabelul cu cantitatile de lucrari, cantitatea corecta pentru marca 1 (tub din fonta ductila de 6 m) este de 11 buc in loc de 18 buc. 191. Sector_C125-C127A_supratraversare In punctul C127 notia corecta este MASIV MA1/12-16 in loc de MASIV MA1/32-16. 195. Sector_C127D-C129 In tabelul cu cantitatile de lucrari in locul marcii 10 (cot 45 de otel) notatia corecta e marca 19 (cot 30 grade din fonta ductila).

Breviar Masive Beton

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Breviar Masive Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI ZLATNA

ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

16.1 Toalete i faciliti de splare

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

17 Memoriu tehnic solutia de realizare a conductei de aduciune

17.2 Concepia i alctuirea conductei de aduciune

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

17.3 Executarea lucrrilor

17.4 Calculul loviturii de berbec pe aductiune

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

Figura 17.1. Suprapresiunea maxima in functie de timpul de inchidere al vanei.

Figura 17.2. Presiunea maxima la vana in functie de timpul de inchidere al vanei.

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

Figura 17.3. Presiunea maxima in camp in functie de timpul de inchidere al vanei.

17.5 Asigurarea calitii execuiei

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

18 Memoriu tehnic constructii accesorii pe aductiune

Ordinea general de execuie pentru masivelor de ancoraj este urmtoarea:

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

18.1 Normative si standarde utilizate in calculul i dimensionarea construciilor accesorii de pe aduciune

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

19 Memoriu tehnic lucrari de refacere a structurii rutiere

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

20 Instruciuni generale de exploatare

20.2 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

21 Urmarirea comportarii in timp a constructiilor

SECIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR (model)

SECTIUNEA 1. Descrierea generala a lucrarilor

PROGRAM DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR (model)

Obiectul observatiilor, masuratorilor

Metoda tehnica utilizata

CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI ZLATNA

ADUCTIUNE APA BRUTA ZLATNA

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati

1.17 Protejarea instalatiilor existente

2.7 Restabilirea zonei ocupata de organizarea de santier 2.8 Inregistrarile pe santier

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati

Lucrari de terasamente la executia lucrarilor secundare ........................................................... 21

Betoane si cofraje ...................................................................................................................... 24

5.8.3.1 5.8.3.2 5.9

5.10 Beton prefabricat 5.11 Cofraje

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati

Suprafetele produse fara cofraj ............................................................................. 30 Suprafetele produse cu cofraje ............................................................................. 31 31

6.8.1 6.8.2 6.8.3 6.9 6.9.1 6.9.2 6.9.2.1

Generalitati Materiale Infrastructura Baza drumului si acoperirea de suprafata Borduri Tolerante

Refacerea drumurilor si pavajelor afectate pe perioada executiei lucrarilor .......................... 40 4 0 4 0 4 0 4 0 4 1 4 1

Ordinea generala de executie a lucrarilor .............................................................................. 42

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati

10 Receptia lucrarilor ................................................................................................................. 50

Lungimea efectiva ................................................................................................ 71

Caracteristicile mecanice ale tuburilor din fonta ductila

Acoperiri si captuseli pentru tuburi

15.8 Testul hidrostatic 15.9 Deviatii unghiulare

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati

Protectii exterioare ............................................................................................... 76

15.12.2.1 15.12.2.2 15.12.3 15.12.4

Instalarea conductelor .......................................................................................... 82

SECTIUNEA 2. Caiete de sarcini pe specialitati