Signature Not Verified

Digitally signed by clickSIGN PDF

Date: 2013.01.31 13:49:03 +02:00
Reason: I am approving this document
Location:

CAIET DE SARCINI
CONDUCTE SUB PRESIUNE DIN POLIETILENA
DE INALTA DENISTATE- PEHD (PEID)
CAPITOLUL 1
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrrile de executie a conductelor sub
presiune din polietilena in cadrul investitiei REABILITARE SI EXTINDEREA RETELEI DE ALIMENTARE CU
APA IN COMUNA PLATARESTI, JUDETUL CALARASI .
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune executiei lucrarilor de montaj
conducte, controlul calitatii si conditiile de receptie.
Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru toate unitatile de executie care realizeaza lucrarile
la care se refera.
1.1

PREVEDERI GENERALE
La executia lucrrilor se vor respecta prevederile din standardele si normativele n vigoare.
Antreprenorul va asigura prin posibilitile proprii si prin colaborare cu unitile de specialitate efectuarea
tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare fa de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice si organizatorice care s
conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini, a standardelor si a normativelor
in vigoare.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a lucrrilor, cu
rezultatele obinute n urma determinrilor si ncercrilor.
n condiii deosebite se pot accepta si se pot aproba derogri de la prezentul caiet de sarcini numai
cu acordul scris al proiectantului si beneficiarului.
n cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
ntreruperea lucrrilor. Antreprenorul este rspunztor de pagubele rezultate din aceste ntreruperi sau de
refacerea lucrrilor necorespunztoare.
Antreprenorul are obligaia execuiei lucrrilor n conformitate cu:
- proiectul tehnic si detalii de execuie;
- dispoziiile de anier;
- prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul va organiza serviciul propriu de control al calitii lucrrilor, care va urmri
execuia n conformitate cu proiectul, caietul de sarcini, normele si normativele n vigoare si va anuna
proiectantul pentru controlul lucrrilor n fazele determinante nainte cu 10 zile de termenul fixat.
1.2
BREVIARUL DE CALCUL
-conform breviarului de calcul inclus in memoriul tehnic
Page 1

1.3

MATERIALE
-conform extraselor de materiale si a listelor cu cantitati de lucrari

1.4

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Aprovizionarea se face pentru fiecare pozitie n parte, n cantitati si sortimente necesare extrase din
proiectul tehnic.
Tevile si fitingurile din polietilen trebuie ferite de actiunea soarelui. Livrarea tevilor se face la
diverse dimensiuni 6; 9; 12 m sau n colac la Dn 110 mm (n cazul conductelor PEHD).
Fitingurile si armturile se vor ambala si livra n cutii, n pungi sau saci de plastic.
Transportul, manipularea si depozitarea conductelor si a accesoriilor pentru mbinare se va face cu
vehicule adecvate, ncrcate si descrcate sub supraveghere atent. Pe timpul stocrii se vor lua msuri
astfel nct conductele s nu fie deteriorate.
Suprafa de depozitare trebuie s fie plan. Toate conductele trebuie protejate mpotriva
contactelor cu materiale deterioratoare: combustibili de motor, solventi sau alte lichide similare.
Nu
sunt admise zgrieturi sau striatiuni cu o adncime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.
CAPITOLUL 2
PROPRIETI FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT, DE CALITATE,
TOLERANE, PROBE, TESTE PENTRU MATERIALELE COMPONENTE ALE
LUCRRILOR
2.1.

STRATUL SUPORT SI PROTECIE CONDUCTA, UMPLUTURI

Stratul suport si protecie conducta va fi compus din:

- strat de nisip (sub conducta) - 15 cm, granulatie 3-7 mm
- strat de nisip (acoperire conducta) minim 15 cm, granulatie 3-7 mm
- umplutura din material local, grad de compactare 95%
- strat pamnt vegetal, 20 cm.
2.2.

CONDUCTE DIN POLIETILENA DE INALTA DENISTATE, SUB PRESIUNE

Conductele de polietilena de inalta densitate utilizate in proiect sunt:

- pentru reeaua de distributie:
- teava polietilena de inalta densitate, SDR 17, PE100, PN 10, 63 x 3,8 mm
- teava polietilena de inalta densitate, SDR 17, PE100, PN 10, 75 x 4,5 mm
- teava polietilena de inalta densitate, SDR 17, PE100, PN 10, 110 x 6,6 mm
- teava polietilena de inalta densitate, SDR 17, PE100, PN 10, 125 x 7,4 mm
- teava polietilena de inalta densitate, SDR 17, PE100, PN 10, 160 x 8,3 mm
2.3.

GENERALITI
Page 2

Polietilena este un material plastic din categoria termoplaste, grupa poliolefine, avnd macromolecule
filiforme parial cristalizate.
evile si racordurile de polietilen sunt fabricate din compound de polietilen la care se adaug aditivi
speciali si colorani, rezultnd materia prim sub form de granule, avnd o densitate mai mare de 930
g/dm3 si un coninut de negru de fum sub 2,5% pentru polietilena de culoare neagr.
Presiunea nominal a evii este valoarea n bari a unei presiuni interioare de ap, meninute
constante, pe care eava trebuie s o suporte fr defecte timp de 50 de ani la o temperatur de 200C.
Toate conductele de polietilen si fitingurile din acelasi material vor fi fabricate respectndu-se
calitatea impus de ISO 9001.
evile de polietilen sunt realizate conform normativelor nationale (SR ISO) si internaionale
(ISO) specifice domeniului din care se amintesc:
ISO 4427 (SR ISO 4427) Tevi din PE pentru transportul apei potabile specificaii ISO 161 1 evi din
materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
Diametre exterioare nominale si presiuni nominale.
ISO 1167 (SR ISO 1167) evi din materiale plastice pentru transportul lichidelor.
Determinarea rezistenei la presiunea interioar.
ISO 4440 - 1 (SR ISO 4440 - 1) evi si fitinguri din materiale termoplastice.
Determinarea indicelui de fluiditate la cald n mas.
ISO/DIS 11922 1 Tuburi din materiale plastice pentru transportul fluidelor.
2.4.

DIMENSIUNI I TOLERANE

Polietilena este o materie inert a crei rezisten chimic la produsele agresive curente este
excelent. Acest material nu este atacat de diverse microorganisme si bacterii susceptibile de a se gsi n
sol.
evile de polietilen pentru ap potabil sunt de culoare neagr si sunt marcate cu dungi
longitudinale albastre. Dungile de identificare albastre n numr de 3, vor fi repartizate uniform pe
circumferina tubului.
Suprafaa interioar si exterioar a evilor trebuie s fie curat, neted si nu trebuie s aib dungi,
crpturi mici, guri, ondulaii sau alte defecte.
Tuburile vor fi marcate prin inscripionare la cald cu panglica conform normei NFT 54 065 si
ISO 1043 1. Marcajul se face din loc n loc si va conine urmtoarele informaii: Sigla fabricant, nr. de
ordine al fabricantului, NF certific calitatea tubului, PE 100, aplicaia ap potabil, presiunea nominal,
diametru * grosimea, data fabricaiei, numrul lotului de fabricaie i originea materiei prime.

2.5.

AMBALAREA, TRANSPORTUL I DEPOZITAREA EVILOR

evile din polietilen pot fi ambalate i livrate n dou moduri diferite: nfsurate sub form de colac sau
n bare drepte.
Page 3

2.5.1. AMBALAREA EVILOR SUB FORMA DE COLAC

evile din polietilen cu diametrul exterior de maxim 110 mm, pot fi ambalate si livrate sub form
de colaci ai cror dimensiuni variaz n urmtoarele limite:
- limea colacului de la 100 la 1000 mm
- diametrul de nfsurare interior de la 1000 2500 mm
- diametrul exterior al colacului maxim 3500 mm.
La stabilirea diametrului interior de nfsurare se va avea n vedere diametrul exterior si grosimea
evii i se va determina cu relaia Dint = (24...30)De.
Lungimea evii nfsurate se stabileste la nelegere ntre furnizor si beneficiar si nu va depsi 310
m pentru De = 110 mm pn la 1000 m pentru De = 63 mm. evile din polietilen pot fi livrate i n form
de bare drepte, lungimea maxim a acestora fiind 12 m.
Colacii realizai se vor lega n puncte suficiente respectnd urmtoarele:
-punctele de legare vor cuprinde obligatoriu capetele de nceput si de sfrsit ale evii nfsurate;
-fiecare strat nfsurat va fi legat independent pentru a mpiedica destrmarea colacului la desfsurare
-capetele evii ambalate n colac se vor proteja cu capace pentru a mpiedica ptrunderea de corpuri strine
sau murdrie n interiorul evii.
-fiecare colac va avea o etichet cuprinznd toate datele de identificare ale evii, ale furnizorului si
beneficiarului acesteia.
2.5.2. AMBALAREA EVILOR SUB FORMA DE BARE DREPTE se va face sub form de
pachete.
Legarea n pachet se face utiliznd palei de lemn si benzi metalice, avnd grij ca n contact cu
eava s se gseasc numai lemn, pe lungimea evilor se vor distribui un numr de minim 6 puncte de
legtur astfel nct la capete primul punct s fie la maxim 1,50 m.
2.6.

MANIPULAREA EVILOR

evile de polietilen sub form de colaci sau bare, se vor manipula cu deosebit precauie,
respectnd cel puin urmtoarele:
- evile nu trebuie zgriate sau nepate si nu trebuie expuse la foc.
- nu se vor utiliza lanuri sau cabluri la manevrarea sau legarea evilor
- frnghiile sau benzile textile utilizate la manevrarea evilor vor fi curate, fr nisip, pietre sau alte
materiale dure care, n contact cu eava, o pot deteriora. Se recomand benzi textile cu limea de minim
100 mm.
- dispozitivele de ncrcri si manipulare utilizate vor avea prile de contact cu eava protejate cu lemn
sau polietilen.
2.7.

DEPOZITAREAA EVILOR
Se vor respecta urmtoarele cerine pentru depozitarea evilor:
Page 4

- evile sub form de colac sau bare, trebuie asezate pe o suprafa dreapt curat, fr pietre sau alte
obiecte ascuite care pot duna evii.
- evile drepte vor fi asezate pe rumegus sau nisip, sau pe distaniere din lemn cu dimensiunea 100 x 100
asezate la distana de maxim 1,5 m.
- evile drepte se pot ns stivui avnd ns grij s nu se depoziteze mai mult de 10 straturi nlime.
- timpul maxim admis n care evile de polietilen de culoare neagr pot fi depozitate n aer liber si expuse
la lumina soarelui fr protecie, este de 18 luni.
- n mod normal evile de polietilen depozitate n aer liber, se vor proteja, contra radiaiilor solare,
folosind folie din polietilen neagr.
- chiar si n condiiile protejrii evilor cu folie neagr nu este admis utilizarea lor la un interval mai mare
de 36 luni de la data produciei.
CAPITOLUL 3
DIMENSIUNEA, FORMA, ASPECTUL I DESCRIEREA
EXECUTIEI LUCRARILOR
3.1

TRASAREA REELELOR

Trasarea traseelor conductelor se materializeaz n teren prin rusi amplasati pe ax, n puncte
caracteristice, coturi n plan si profil, axa cminelor, puncte caracteristice ale reelei, puncte de
bransament, de schimbare a diametrelor, a tipului de conduct, n conformitate cu notatiile din piesele
proiectului. Fiecare din rusii de ax, va avea doi martori amplasati perpendicular pe axa traseului la o
distant care s-i asigure mpotriva degradrii n timpul executrii spturilor, al depozitrii pmntului i
al circulatiei pe marginea anului. De asemenea se planteaza rui pe poriuni de aliniament din 50 n 50
m pe axa traseului.
La trasarea traseelor conductelor, vor fi prezenti toti beneficiarii de reele subterane existente : CEZ,
ROMTELECOM etc, ocazie cu care se va ncheia un proces verbal de trasare si predare amplasament, n
care vor fi specificate dup materializarea n teren, eventualele puncte de conflict cu reele subterane
existente.
3.2

SPTURILE

Limea antului va fi egal sau mai mare ca

Dn + 0,50 ml
n care Dn este diametrul exterior al conductei.
Spturile se vor executa parial mecanic i manual, conform specificaiilor din listele de cantitti.
Ultimul strat de circa 20 cm se va spa manual numai nainte de montarea tuburilor pentru ca acestea s
fie asezate pe un teren nealterat.
Limea transeelor a fost stabilit conform STAS 3051/91.

Page 5

Pe timp de zi si noapte se vor lua msuri de semnalizare a spturilor, se vor monta parapei de
protecie pe o singura parte pe toata lungimea anului deschis, se vor monta podete de circulatie pietonale
peste an n zona de circulatie pietonal.
La ntlnirea n sptur de cabluri, conducte, sau protecii care semnalizeaz prezena lor n teren, se
va opri lucrul n acea zona, eful punctului de lucru va lua msuri de semnalizare a prezentei reele
subterane, va anunta beneficiarul de reea, lucrul n acea zona relundu-se doar n prezena beneficiarului
de reea, cu luarea tuturor msurilor de protejare a ei.
Pmntul rezultat din sptur se va depozita n lungul anului pe o singur parte la o distant de cca
60 cm de marginea spturii ( pe partea opus montrii parapetelor ).
3.3

CONDITII DE AMPLASARE A RETELEI IMPUSE DE CATRE DETINATORII DE

RETELE SUBTERANE

Este interzis executarea de spturi mecanizate la distante mai mici de 5,00 m fa de axul
reelelor de distributie a gazelor naturale. Spturile efectuate la distante mai mici de 5,00 m fa de axul
conductei se vor efectua manual i numai n prezena delegatului de la Gaz.
Executarea lucrrilor de spturi din zona traseelor de cabluri electrice se vor face numai manual,
cu asistena tehnica din partea CEZ cu respectarea normelor de protecia muncii specifice.
Este interzis executarea de spturi mecanizate la distante mai mici de 5,00 m fa de traseele
cablurilor de telecomunicaii sau 10 m fa de reelele magistrale de cabluri i mai mici de 1,5 m fa de
fundaiile stlpilor sau alte elemente constructive.
3.4.

EXECUIA CANALULUI

Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si
radacini, se realizeaza patul de pozare pentru canal din nisip, granulatie 1... 7 mm, compactat cu mijloace
manuale sau mecanice (grad compactitate 90%). PROCTOR
Grosimea stratului de nisip este de minim 15 cm sub generatoarea inferioara a tubului de PEID.
Langa si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 30 cm grosime.
Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamantului se pot face de la o acoperire de peste 1 m
deasupra generatoarei superioare a tubului de PEID.
Deoarece rezistenta conductei de alimentare montate subteran, precum si deformatia este influentata de
felul in care sunt ingropate, se recomanda ca unghiul de ingropare sa fie intre 90 si 180.
Diam.cond. D
Latime sapat.l[m]
h[m] h=0.1+D/4
Vol.nisip [mc/ml]

V=(0.4+D)l-3.14D/4

Page 6

Cantitatea de nisip necesara realizarii patului de pozare este prevazuta pentru un unghi de
ingropare de 120.
3.5

SPRIJINIRI, SAPATURI, CABLURI SI CONDUCTE

Pentru sprijinirea malurilor se vor utiliza dulapi metalici 50x20x3000 mm.

Se vor executa sprijiniri la sptura traneei i pentru cmine (spturi > 1.25 m).
Cablurile, conductele i canalele ntlnite n sptur se vor sprijini i fixa pentru protejare pentru
toat perioada cnd anul este deschis.
CAPITOLUL 4
SARCINI PRIVIND POZAREA CONDUCTELOR
4.1
POZAREA CONDUCTELOR de polietilen de nalt densitate PEHD n anuri se va efectua
n mod obligatoriu pe un strat suport compus din 15 cm nisip. Lateral i 15 cm deasupra conductei se va
realiza o umplutur din nisip. Realizarea bazei anului de pozare trebuie executat cu mare atenie: se va
asigura o suprafa neted, fr pietre, i cu o stabilitate corespunzatoare pentru pozarea conductelor,
respectiv stratului de pozare.
Conductele de serviciu se vor realiza din eav de polietilen PEHD cu diametru conform
specificatiilor din listele de cantitti ale proiectului tehnic.
Capetele de conduct si elementele de reea trebuie curtate nainte de instalare si prtile defecte
trebuiesc nlocuite. Tieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinal a acestora cu ajutorul unui
echipament adecvat. Bavurile i suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate. Capetele
tiate sunt apoi pregtite n funcie de tipul de asamblare folosit.
Modificrile de directie n profilul reelei se pot realiza utiliznd curbarea conductei.
Razele minime de curbur admisibile nu trebuie s fie mai mici dect valorile tabelare.
4.2

ASAMBLAREA CONDUCTELOR

In cazul conductelor de ap realizate din PEHD, asamblrile pot fi efectuate n urmtoarele

metode:
unea nominal de 110 mm, conductele din PEHD pot fi racordate prin asamblri la
compresie realizate din metal sau material plastic. Imbinrile prin urub de metal sau plastic sunt
disponibile sub form de: cuplaje, coturi, teuri, reducii. Pot fi utilizate doar racordrile care ndeplinesc
cerintele DIN 8076. Instalarea trebuie fcut conform instructiunilor pentru asamblrile cu urub si cele de
tip manon.
-Racorduri cu flanse. Racordurile cu flanse pot fi de asemenea utilizate n asamblarea conductelor din
PEID. Racordurile cu flanse necesit fie conducte cu flanse prefabricate, fie flanse nefixate ( metal sau
plastic ).

Page 7

ID cu alte tipuri de materiale ( legarea la armturile din cmine, hidranti ) se

face prin mbinare cu flanse, cu ajutorul unor piese speciale din polietilen : cruce, teuri din polietilen,
adaptor de flanse din polietilen si flanse libere din otel, reductii din polietilen.
-Asamblarea prin sudur. Lucrrile de sudur trebuiesc efectuate doar de ctre formatiuni de sudori
autorizati si verificati n mod constant ( vezi DGW GW 330 Instructiuni de instruire si verificare sudur
si pozare a conductelor PEHD si a elementelor de conduct pentru reelele de gaz si ap). Sudura cap la
cap este folosit pentru conducte cu dimensiuni de peste D90 mm (D110 mm). Sudura este efectuat cu
ajutorul dispozitivelor speciale pentru acest scop.
Capetele conductei se strng cu garnituri clete cu un aparat mecanic sau hidraulic care mic
feele ce vor fi sudate una fa de cealalt. Energia termic necesar sudurii suprafetelor este asigurat de
ctre un element de nclzire reglabil.
Conductele din fonta ductila folosite sunt prevzute cu mufe si inele de cauciuc pentru mbinare.
Nu se vor cobor n spturi mai multe tuburi dect este posibil a se mbina n ziua respectiv.
Capetele ce rmn libere ( ramificaii, hidrani, etc. ), se acopera spre a mpiedica patrunderea
corpurilor strine n ele. La ntreruperea lucrului, se vor pune dopuri.
4.3

AMPLASAREA CONDUCTELOR FA DE ALTE REELE

La executia lucrarilor care fac obiectul documentatiei prezentate, constructorul este obligat sa
asigure respectarea distantelor stabilite prin prescriptiile legale in vigoare fa de reelele de gaze naturale,
precum si masurile de protecie ale acestora.
Distantele minime ntre lucrrile pentru infiinarea reelei publice de alimentare cu ap i traseele
conductelor de distributie gaze naturale presiune redus, existente, vor fi conform Normativului NT-DPE01/2004, urmatoarele:
- in cazul montarii in paralel a conductelor de apa cu conductele de distributie gaze naturale presiune
redusa la o distanta de minim 0,50m de traseul acestora, masurata in proiectie orizontala;
- in cazul intersectiei cu conductele de distributie gaze naturale presiune redusa perpendicular pe traseul
conductei de distributie gaze naturale presiune redusa, si la minim 200 mm sub aceasta;
Se vor respecta distantele fa de cablurile electrice existente, respectiv 0,50m in plan orizontal si
0,25 m in plan vertical.
n zonele de protecie ale LEA nu se vor depozita materiale, pmnt rezultat din spturi,
echipamente, etc. care ar putea sa micoreze gabaritele. Utilajele vor respecta distantele minime prescrise
fa de elementele reelelor electrice aflate sub tensiune si se va lucra cu utilaje cu gabarit redus in aceste
zone.
La amplasarea conductelor de distributie se vor respecta plansele si specificatiile tehnice prevazute
in Avizele emise de catre: CEZ, ROMTELECOM SA si alti detinatori de reele subterane.
CAPITOLUL 5
ARMTURI I BRANAMENTE
5.1

VANELE

Page 8

Vanele cu diametrul mai mic de 150mm pot fi montate n pmnt. n acest caz, vor fi prevzute cu
tija de manevr vertical, protejat la captul exterior prin cutie cu capac.
Vanele cu diametrul mai mare de 150mm se vor monta n cmine de vizitare. Vanele vor fi de tip
STAS 1516 91.
5.2
HIDRANII
n reele exterioare, se vor monta n general hidrani Dn 80 subterani STAS 695 80, prevzui cu
coturi, cu picicior Dn 80 STAS 1875 80.
La montarea hidranilor pe artere se intercaleaz i o van.
Amplasarea se face conform STAS 4163-96.
Montarea hidrantilor exteriori subterani se va face astfel incat distanta de peretii cladirilor sa nu fie
mai mica de 5m, distanta intre doi hidranti sa nu fie mai mare de 100m iar fata de marginea drumurilor
2m. Pentru racordarea hidrantului la conducta de alimentare cu apa se montea pe ea un teu sau se sudeaza
o ramificatie. Inainte de montare se verifica daca hidrantul este in stare de functionare si daca se inchidedeschide in mod normal,daca orificiul de descarcare nu este infundat si daca intre flanse exista garniture
de cauciuc cu insertie de panza. Se unge tija hidrantului cu vaselina in punctele in care au loc frecari.
Piciorul hidrantului se sprijina pe un bloc de beton turnat direct in sant. Rolul acestui bloc este de a nu
permite deplasarea in jos a hidrantului in timpul exploatarii. Pentru absorbtia apei ce se scurge din hidrant
la inchidere, se executa un drenaj, cu trei galeti de pietris turnate in dreptul orificiului de golire. Hidrantul
se monteaza pe blocul de beton, verificand verticalitatea corpului si se racordeaza la conducta de apa .In
timpul probei, hidrantul se sprijina cu bile scurte de lemn, pentru a nu se deplasa.
5.3

AMPLASAREA REZERVOARELOR DE INMAGAZINARE A APEI

Amplasarea rezervoarelor se face innd seama de nscrierea corespunztoare a acestora n schema

tehnologic de alimentare cu ap, precum i de condiiile de fundare i stabilitate general i local a
terenului.
La alegerea amplasamentului se evit, pe ct posibil, terenurile cu ap freatic, terenurile sensibile
la umezire, tasabile sau cu capacitate portant redus i versanii cu pante abrupte. Se evit amplasarea
rezervoarelor pe versanii nestabili sau care i pot pierde stabilitatea datorit lucrrilor de executare a
rezervoarelor.
Amplasarea rezervoarelor de ap se face n interiorul sau n exteriorul cldirilor, si anume n
cazul nostru:
-n exteriorul cldirilor, caz n care se pot prevedea rezervoare ngropate, semingropate sau subterane; n
cazul rezervoarelor exterioare de ap potabil se asigur n jurul lor o zon de protecie sanitar cu regim
sever, ale cror limite se stabilesc n conformitate cu prevederile legale n vigoare privind protecia
sanitar a surselor, construciilor si instalaiilor cu ap;

5.4

MONTAJUL AGREGATELOR DE POMPARE

Page 9

Pompele se pot transporta ambalate in cutii de lemn inchise sau neambalate , sprijinite pe suporti
de lemn si ancorate corespunzator. In acest ultim caz este obligatorie astuparea stuturilor de aspiratie si
de refulare cu capace de material plastic.
In situatia in care pompa nu se monteaza imediat in instalatie , depozitarea se va face in incaperi
lipsite de praf si umiditate. Pe tot parcursul depozitarii se vor pastra capacele pe stuturile de aspiratie si
refulare, uleiul din lagar, precum si folia din plastic care acopera agregatul.
Saptamanal rotorul se va invarti manual 10-15 rotatii complete. Dezambalarea garniturilor pentru
presetupa se va face numai inaintea montarii lor. Tot atunci se va face si deconservarea locasului pentru
presetupa prin eliminarea stratului de vaselina aplicat.
5.5

TRANSPORT I MANIPULARE A POMPELOR

Manipularea pompelor, incarcarea si mai ales descarcarea din mijloacele de transport se va face
numai cu aparate de ridicat cu sarcina la carlig corespunzatoare si prin legarea in locurile prevazute in
acest scop la postamentele pompei si in conformitate cu instructiunile de montaj si exploatare din cartea
tehnica a pompelor.
Transportul pompelor la beneficiar se face cu autovehicolul sau pe calea ferata. In mod obligatoriu
pompa si motorul electric vor fi ancorate pe podeaua vehicolului cu care se transporta.
5.6

CONDIII NECESARE NCEPERII MONTAJULUI STAIEI DE POMPARE

Platforma de montaj destinata deconservarii, curatarii si montarii subansamblelor precum si

celelalte suprafete aferente montarii vor fi eliberate de orice materiale straine lucrarilor de montaj si
curatite de moloz si gunoaie.
La locul in care se desfasoara montajul trebuie sa existe:
-

Dispozitive de ridicat si transportat prevazute cu cablurile si lanturile corespunzatoare;

instalatie electrica de forta si iluminat, precum si reteaua electrica de joasa tensiune pentru lampi
portative cu prize suficiente si la indemana, pentru masinile portative si grupurile de sudura;
instalatie de apa tehnica;
mese de lucru , menghina, scule, cutii etc.
Locuri de depozitare a ansamblelor si subansamblelor curate .
DECONSERVAREA

Suprafetele exterioare prelucrate ale pompei pot fi protejate cu un strat durabil de protectie
anticoroziva. Acesta va fi inlaturat cu petrol sau cu alt solvent eficace.
Orice parte interioara a pompei , care este expusa la ruginire este protejata cu un strat subtire de
inhibitor de rugina.
Page 10

Inaintea instalarii , pompa se spala pentru a inlatura inhibitorul de coroziune sau alte materiale
straine ce s-ar fi putut acumula in timpul transportului, depozitarii si manipularii.
Se va folosi o solutie slab alcalina la 80 0C sau un solvent eficace.
5.7

CERINE GENERALE PRIVIND FUNDAIA I CONDUCTELE

Este esential ca fundatia de beton sa fie complet intarita inaintea montarii agregatului de pompare.
Pregatirea suprafetei fundatiei pentru turnarea betonului de fixare a placii de baza se face prin craituire.
Se indeparteaza cel putin 25 mm din materialul fundatiei . Aceasta operatie are ca scop indepartarea
betonului poros, de mica rezistenta. Conductele de aspiratie si refulare trebuie sa aiba diametre suficient
de mari (egale sau mai mari decat racordurile respective ale pompei), sa aiba traseu cat mai scurt si cat
mai putine coturi. Vor fi prevazute cu vane de izolare in caz de interventii.
Nu este permisa patrunderea aerului in conducta de aspiratie. Conducta se monteaza usor inclinata
fata de orizontala , in continua urcare spre racordul pompei , astfel incat sa nu permita formarea pungilor
de aer.
Se interzice reglajul caracteristicilor pompei prin manevrarea vanei de pe conducta de aspiratie.
Aceasta trebuie sa fie numai complet deschisa in timpul functionarii.
Conducta de refulare trebuie rigidizata in asa fel incat sa nu introduca eforturi si vibratii in flansa
de refulare a pompei.
Daca diametrul stutului de refulare nu este egal cu cel al conductei, racordul se face cu o reductie
concentrica (spre deosebire de cazul similar la aspiratie cand se folosesc reductii excentrice).
Pe conducta de refulare trebuie instalata o clapeta de retinere intre flansa pompei si vana de
refulare.
5.8

CURAREA INSTALAIEI

Curatirea instalatiei se face cu o pompa destinata special pentru aceasta operatie pentru a feri
pompa de deteriorarea mecanica (electrozi zgura de sudura, suruburi si alte corpuri solide ramase in
conducte ) cat si chimica ( data fiind folosirea unor lichide corosive pentru spalarea instalatiilor).
5.9

CONDIII TEHNICE DE MONTAJ

Respectarea conditiilor tehnice de montaj prezentate in cartile tehnice ale fiecarui tip de pompa
este obligatorie pentru ca asigura montajului o calitate corespunzatoare, iar agregatului de pompare o
functionare sigura si de lunga durata.
Corespunzator cerintelor impuse de conditiile tehnice de montaj se stabilesc normele tehnologice
de ansamblare si instalare a electropompei, limitele abaterilor limita admise la montaj si ordinea si
regulile incercarii si verificarii agregatului inaintea primei porniri si in perioada functionarii de proba.
Page 11

Totalitatea operatiilor de montaj , a verificarilor , se va realiza in conformitate cu desenele , fisele

de masuratori , instructiunile date de furnizorul motorului si conditiile tehnice de montaj.
Rezultatele care caracterizeaza montajul se consemneaza in documentatia de montaj care va
cuprinde fisa de masuratori, procese verbale etc.
In cazul in care , in urma transportului sau a depozitarii, apar defecte, acestea vor fi inlaturate
conform unei tehnologii aprobate de uzina constructoare.
Executia si receptia lucrarilor de constructii legate de instalarea si betonarea pieselor agregatului
se va face conform conditiilor tehnice specifice acestor lucrari .
Operatiile de montaj si punere in functiune a agregatului sunt considerate ca realizate numai dupa
efectuarea probelor si verificarilor cuprinse in instructiunile specifice fiecarui tip de proba si dupa
functionarea neintrerupta a agregatului in conditii satisfacatoare timp de 72 ore.
CAPITOLUL 6
SPLAREA I DEZINFECTAREA REELEI DE CONDUCTE
Splarea si dezinfectarea reelei se realizeaz cu ap potabil continnd 25-30 mg/l de clor activ,
care va rmne n conduct cel putin 24 de ore, dup care apa din conducta se goleste si se spal cu ap
curat.
Dupa spalare se vor face teste pentru masurarea clorului rezidual care trebuie sa se inscrie in
limitele admise.
Darea in exploatare se va face cu avizul Inspectoratului de Sntate Public.
CAPITOLUL 7
PROBE, TESTE, VERIFICRI ALE LUCRRII
7.1. PROBA DE PRESIUNE
Dup terminarea lucrrilor de montaj i a masivelor de ancoraj, acolo unde este cazul, reelele vor
fi supuse la proba de presiune.
Pe conductele la care presiunea de serviciu este mai mic de 50 mCA, presiunea de ncercare va fi
de: 1,5 x P regim.
Lungimea tronsoanelor de proba este de maximum 500 m, ea putnd fi mai mare doar in cazuri in
care experienta antreprenorului si garantiile oferite de acesta sunt acceptate de beneficiar.
La inceperea probei de presiune tronsoanele de reele trebuie sa aib montate toate armturile.
Umplerea conductelor cu ap se ncepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat i
numai dup montarea dispozitivului de eliminarea aerului. Dup umplere se recomand o aerisire final,
Page 12

prin realizarea unei uoare suprapresiuni pn la eliminarea total a bulelor de aer din ap. Apoi se
procedeaz la nchiderea dispozitivelor de aerisire.
Presiunea se va realiza cu o pomp de mn cu piston, nefiind admise pompe centrifuge.
Ridicarea presiunii, dup umplere, se face n trepte, seciunile de mbinare i celelalte seciuni
specifice fiind sub permanenta supraveghere a personalului de specialitate. Se va asigura evacuarea
aerului cu o supap de aerisire-dezaerisire montat n punctul cel mai inalt al conductei. Dup atingerea
presiunii de prob, pentru conductele din material plastic, se menin tronsoanele de prob sub presiune
circa 2 or. Durata probei de presiune este de regul 1 or. n general, pierderile se vor masura prin
cantitatea de apa necesara a fi pompata pentru refacerea presiunii din conducta.
Incercarea se consider reusit dac dup trecerea intervalului de o or, scderea presiunii n
tronsonul ncercat nu depseste 10% din presiunea de ncercare si nu apar scurgeri vizibile de ap.
Scaderea presiunii dupa incheierea probei, se face in trepte.
7.2. MASURAREA LUCRARILOR
Msurarea lucrrilor de reele de distributie se face la metru liniar de reea si diametru.
Decontarea stadiilor fizice se face pe articole de deviz conform specificatiilor din listele de
cantitati ale proiectului tehnic.
7.3

CONDITII DE RECEPTIE

Recepia lucrrilor se va face cu respectarea Normativului pentru verificarea calitii si recepia

lucrrilor de construcii si instalaii aferente (C56-2002) si a HGR 273/1994.
7.3.1

RECEPIA PE FAZE DE EXECUIE

Verificrile se efectueaz de ctre executant n prezenta beneficiarului i se ntocmesc procese

verbale care trebuie prezentate la recepia preliminar a obiectivului i anume: procese verbale de lucrri
ascunse n legtur cu respectarea calitii materialelor i a traseelor impuse de proiect.
7.3.2 VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI
Verificarea lucrrilor se va face n trei faze, dup cum urmeazaz
- verificarea transeelor, a patului de nisip pentru pozarea conductei, conducta (inclusiv armturile)
montat n tranee pe tronsoane de cel mult 300 m, controlndu-se, dac mbinrile sunt corect executate,
adncimea de montaj, panta fundului spturii si natura terenului.
- verificarea conductelor sub presiune se va face hidraulic. Nu se admite verificarea cu presiune
pneumatic. Presiunea de ncercare este conform specificatiilor de mai sus.
- verificarea efecturii umpluturilor i refacerea zonelor afectate (carosabil, trotuare, spatii verzi),
montarea armturilor n cmine, pozitionarea si marcarea vanelor ingropate.
7.3.3 RECEPIA LA TERMINAREA LUCRRILOR
Page 13

La terminarea lucrrilor sau a unui tronson din acesta se va putea proceda la efectuarea recepiei
preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
- concordana lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a detaliilor de execuie;
- natura materialelor utilizate.
Lucrrile nu se vor recepiona dac:
- nu au fost utilizate materiale prevzute n documentaie;
- nu s-au realizat dimensiunile si grosimile din proiect.
Defeciunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
7.3.4 RECEPIA FINAL
Se face dupa expirarea perioadei de garantie.
La recepia final se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile.
CAPITOLUL 8
LISTA REGLEMENTRILOR TEHNICE
STAS 2448/1982 Cmine de vizitare.
STAS 2308/1981 Capace si rame pentru cmine de vizitare.
- I 22/1999 Normativ pentru executarea conductelor de aduciune si
a reelelor de ap si canalizare a localitilor aprobat de MLPAT
cu ord. 23/N/07.04.1999
- I9/1994 si I9/1996 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea sanitare
- C 169/1988 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente
- C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii si instalaii aferente
- GP 043/1999 Ghid pentru proiectarea, execuia si exploatarea sistemelor de alimentare cu ap si
canalizare utiliznd conducte din PVC, polietilen si polipropilen.
- Ghid pentru programarea controlului calitii executrii lucrrilor pe anier
- Legea nr. 10 / l995 Legea calitii n constructii
- HGR nr. 728 Regulament privind certificarea calitii produselor folosite n construcii
- C 16 -1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si a instalaiilor
aferente
- STAS 10100 / 0 - 1975 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
- Ord. M.I. nr. 381/1993 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
- PE 009/93-P 11899 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor pentru protectia la actiunea
focului.
- HG 273 / 1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii.
- STAS 6054-1997 Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului Romniei.
- Legea nr.319/2006 Legea securitii si sntii n munc.
- Ord. Nr. 508/933 din 2002 privind aprobarea Normelor generale de protecia muncii.
- ISO4427(SR ISO4427) Tevi din PE pentru transportul apei potabile specificaii
Page 14

-ISO 161 1 evi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.

Diametre exterioare nominale si presiuni nominale.
-ISO 1167 (SR ISO 1167) evi din materiale plastice pentru transportul lichidelor. Determinarea
rezistenei la presiunea interioar.
- ISO 4440 - 1 (SR ISO 4440 - 1)
evi si fitinguri din materiale termoplastice. Determinarea
indicelui de fluiditate la cald n mas.
- ISO/DIS 11922 1 Tuburi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Dimensiuni si tolerane.
- SR 8591/97 Reele edilitare subterane. Conditii de amplasare
CAPITOLUL 9
NORME DE SECURITATE SI SNTATE N MUNC (SSM)
Att n execuie ct si n exploatarea lucrrilor proiectate se vor respecta prevederile Legii nr.319
din iulie 2006 privind securitatea si sntatea n munc. Redm mai jos capitolele legii si hotrrile de
guvern care reglementeaz la modul concret msurile ce trebuie luate n spiritul legii, de ctre persoanele
implicate n procesul de munc:
Capitolele Legii 319 sunt:
- Cap. I Dispoziii generale
- Cap. II Domeniu de aplicare
- Cap. III Obligaiile angajaiilor
- Cap. IV Obligaiile lucrtorilor
- Cap. V Supravegherea sntii
- Cap. VI Comunicarea, cercetarea,inregistrarea si raportarea evenimentelor
- Cap. VII Grupuri sensibile la riscuri
- Cap. VIII Infraciuni
- Cap. IX Contravenii
- Cap. X Autoriti competente si instituii cu atribuii n domeniu
- Cap. XI Dispoziii finale
Hotrrile de Guvern care reglementeaz la modul concret cerinele de SSM:
- HG nr. 1876/2005 privind cerinele minime de securitate si sntate referitoare la expunerea lucrtorilor
la riscurile generate de vibraii.
- HG nr. 300/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru anierele temporare sau
mobile
- HG nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sntate la locul de
munc
- HG nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a
echipamentelor individuale de protecie la locul de munc
- HG nr.1051/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru manipularea manual a
maselor care prezit riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare

Page 15

- HG nr. 1058/2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii si proteciei sntii
lucrtorilor care pot fi expusi riscului datorat atmosferelor explozive
- HG nr. 1091/2006 privind cerinele de securitate si sntate la locul de munc
- HG nr.1092/2006 privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenii
biologici n munc
- HG nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru utilizarea n munc de ctre
lucrtori a echipamentelor de muc
- HG nr. 1218/2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru asigurarea proteciei
lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la agenii chimici n munc
- Ord. 706/26 sept. 2006 privind cerinele minime de SSM referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile
generate de radiaii optice artificiale.
Principalele msuri si aciuni pentru asigurarea proteciei, siguranei si igienei muncii sunt:
- luarea msurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea condiiilor de securitate a muncii;
- realizarea instructajelor de protecie a muncii ale ntregului personal si consemnarea acestora n fisele
individuale sau alte formulare specifice, semnate individual;
- controlul aplicrii si respectrii normelor specifice de ctre ntregul personal;
- verificarea periodic a personalului privind cunoasterea normelor si msurilor de protecie a muncii;
Pe toat durata execuiei n lungul conductelor se va asigura o zon de lucru si de protecie. n
interiorul zonei de lucru si de protecie nu este permis accesul persoanelor si a utilajelor strine de anier.
Limea zonei de protecie se stabileste funcie de diametrul conductei si de condiiile locale.
Instructajele de protecie a muncii la executarea lucrrilor se refer cu prioritate la:
- semnalizarea si supravegherea lucrrilor;
- execuia spturilor si sprijinirilor;
- execuia mbinrilor conductelor;
- semnalizarea devierii circulaiei, iluminatul pe timpul nopii;
- manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;
- protecia mpotriva intoxicrii;
- obligativitatea folosirii echipamentului de protecie si de lucru;
- lucrri n spaii inchise;
- folosirea utilajelor de execuie.
CAPITOLUL 10
PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Respectarea reglementrilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace
de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii att la execuia lucrrilor ct si
n timpul exploatrii acestora. Rspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine att
beneficiarului ct si executantului lucrrilor.
Se vor respecta prevederile urmtoarelor acte normative si reglementri n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor:
- Legea nr. 307/2006 privind aprarea impotriva incendiilor;

Page 16

- HG nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii si amenajri care se supun avizrii si/sau
autorizrii de securitate la incendiu;
- HG nr. 525/1996 republicat n anul 2002, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu
modificrile ulterioare;
- OMI nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;
- Ordinul MI nr. 88/2001 Dispoziii generale privind echipare si dotarea construciilor, instalaiilor
tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor,
D.G.P.S.I. 003, cu modificrile ulterioare;
- P 118 1999 Normativ de siguran la foc a construciilor;
- I 22 1999 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aduciune si a reelelor de
alimentare cu ap si canalizare ale localitilor.
Pentru lucrrile executate n spaii nchise (cmine, galerii, tuneluri) se prevd msurile necesare
pentru prevenirea si stingerea incendiilor n funcie de natura lucrrilor si a condiiilor locale.
Conductorul formaiei de lucru asigur instruirea personalului si urmreste permanent respectarea
msurilor de prevenire si stingere a incendiilor

ntocmit
Ing. Diana tefan

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR

DE ALIMENTARE CU APA
BENEFICIAR: Comuna PLATARESTI, judeul CALARASI
PROIECTANT:
EXECUTANT:
n conformitate cu Legea nr. 10/1995, HGR 273/94, C 56 / 2002, a cerinelor prevzute de
PROCEDURA PRIVIND CONTROLUL STADIULUI N FAZE DETERMINANTE DE EXECUIE
PENTRU REZISTENA SI STABILITATEA CONSTRUCIILOR aprobat cu Ordin MLPAT nr. 31/N
din 02.10.1995 si OGR 95/99 privind calitatea lucrrilor de montaj utilaje, echipamente si instalaii
tehnologice industriale .
Stabilesc de comun acord prezentul program pentru controlul calitii lucrrilor.
Nr.

Faza

Crt.

supus controlului

de

lucrare

Verificarea paturilor de

Document de
atestare a
controlului
P.V.L.A.

Particip la
control

Observaii

B+E

Page 17

pozare si a montarii lor

2
3

Verificare etanseitatii
Verificare

finala

executiei caminelor
Receptia la terminarea
lucrarilor

P.V.F.D.

B+E+P+I

P.V.F.D.

B+E+P+I

P.V.R

B+E+P+I

NOTAII: P.V. - proces verbal; P.V.R - proces verbal de recepie calitativ; P.V.F.D. - proces verbal pe
faz determinant ; Inspecia de Stat n Construcii; B - Beneficiar ; E Executant ;P Proiectant ; G
Geotehnician; T- Topometrist

Proiectant,

Beneficiar,

Constructor,

Page 18