4.memoriu Tehnic

MODERNIZARE DRUMURI LOCALE, COMUNA BERTEA
PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE SI DETALII DE EXECUTIE
CUPRINS
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL -------------------------------------------------------------------------------------- 3
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII ----------------------------------------- 3
1.1 Denumirea obiectivului de investiție -------------------------------------------------------------------------- 3
1.2 Amplasamentul ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 3
1.3 Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de
fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii -------------------------------------------------- 3
1.4 Ordonatorul principal de credite-------------------------------------------------------------------------------- 3
1.5 Investitorul ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 3
1.6 Beneficiarul investitiei -------------------------------------------------------------------------------------------- 3
1.7 Elaboratorul proiectului tehnic si a detaliilor de executie ------------------------------------------------- 3
2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII ---------------------- 3
2.1 PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI, CUPRINZÂND: ------------------------------------- 3
a) Descrierea amplasamentului -------------------------------------------------------------------------------------- 3
b) Topografia-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 5
c) Clima și fenomenele naturale specifice zonei ----------------------------------------------------------------- 6
d) Geologia și Seismicitatea------------------------------------------------------------------------------------------- 7
e) Devierile si protejarile de utilitati afectate ----------------------------------------------------------------------- 9
f) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon și alte asemenea pentru lucrări definitive și
provizorii ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9
g) Căile de acces permanente, căile de telecomunicații și altele asemenea ------------------------------ 9
h) Căile de acces provizorii -------------------------------------------------------------------------------------------- 9
i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil------------------------------------------------------------------------------ 9
2.2 SOLUTIA TEHNICA CUPRINZAND: ------------------------------------------------------------------------ 10
I. LUCRARI DE DRUMURI --------------------------------------------------------------------------------------------- 10
- TRASEU IN PLAN -------------------------------------------------------------------------------------------------- 11
- PROFILUL LONGITUDINAL -------------------------------------------------------------------------------------- 11
- POFILE TRANSVERSALE TIP ---------------------------------------------------------------------------------- 12
- SISTEME RUTIERE ------------------------------------------------------------------------------------------------ 13
– COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE ---------------------------------------------------- 14
- LUCRARI DE CONSOLIDARE ---------------------------------------------------------------------------------- 15
- SIGURANTA CIRCULATIEI -------------------------------------------------------------------------------------- 15
II. LUCRARI DE PODURI SI RAMPE--------------------------------------------------------------------------------- 16
1. POD RUJOI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 16
2. POD BELCIUG------------------------------------------------------------------------------------------------------- 18
3. POD STADION ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 19
BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Pagina 1 din 49
4. POD CONSTANDINOIU ------------------------------------------------------------------------------------------- 20

5. RAMPE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 21
II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI ----------------------------------------------------------------------- 22
A. MEMORIU TEHNIC LUCRARI DE DRUMURI ------------------------------------------------------------------ 22
A.1. SITUATIA EXISTENTA ----------------------------------------------------------------------------------------- 22
A.2. SOLUTIA PROIECTATA --------------------------------------------------------------------------------------- 23
– ELEMENTE GENERALE ------------------------------------------------------------------------------------------ 23
– TRASEU IN PLAN -------------------------------------------------------------------------------------------------- 23
– PROFILUL LONGITUDINAL -------------------------------------------------------------------------------------- 23
– POFILE TRANSVERSALE TIP ---------------------------------------------------------------------------------- 24
– SISTEME RUTIERE ------------------------------------------------------------------------------------------------ 25
– COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE ---------------------------------------------------- 26
– LUCRARI DE CONSOLIDARE ---------------------------------------------------------------------------------- 28
– INTERSECTIILE CU DRUMURILE LATERALE ------------------------------------------------------------- 29
– SIGURANTA CIRCULATIEI -------------------------------------------------------------------------------------- 29
B. MEMORIU TEHNIC LUCRARI DE PODURI--------------------------------------------------------------------- 31
B.1 SITUATIA EXISTENTA --------------------------------------------------------------------------------------------- 31
B.2 SOLUTIA PROIECTATA ------------------------------------------------------------------------------------------- 31
1. POD RUJOI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 31
2. POD BELCIUG------------------------------------------------------------------------------------------------------- 33
3. POD STADION ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 34
4. POD CONSTANDINOIU ------------------------------------------------------------------------------------------- 35
6. RAMPE ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 37
7. DESCRIEREA LUCRARILOR: ----------------------------------------------------------------------------------- 37
III. BREVIARE DE CALCUL ------------------------------------------------------------------------------------------ 43
IV. CAIETE DE SARCINI ---------------------------------------------------------------------------------------------- 43
Rolul si scopul caietelor de sarcini: ----------------------------------------------------------------------------------- 43
Tipuri de caiete de sarcini ----------------------------------------------------------------------------------------------- 44
V. LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI ------------------------------------------------------------------------------ 45
VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI -------------------------------------------------- 46
VII. CONCLUZIILE EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ---------------------------------------- 47

Pagina 2 din 49
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

1.1 Denumirea obiectivului de investiție
„ MODERNIZARE DRUMURI LOCALE COMUNA BERTEA”
1.2 Amplasamentul
Investiția este amplasată în România, în regiunea Muntenia, în județul Prahova, pe
domeniul public – teritoriu administrativ al Comunei Bertea.
1.3 Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de
fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții a fost aprobată prin Hotărârea de
Consiliu Local nr. .... din ..................
1.4 Ordonatorul principal de credite
Primaria Comunei Bertea, prin primar Aurelian BOGHICI.
1.5 Investitorul
Comuna Bertea, judetul Prahova
1.6 Beneficiarul investitiei
Comuna Bertea, judetul Prahova
1.7 Elaboratorul proiectului tehnic si a detaliilor de executie
TRANSCONSULT DESIGN S.R.L., cu sediul in Str. Malul Garlii, nr 31, Jilavele, jud.
Ialomita, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J21/355/2017.
2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE

FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
2.1 PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI, CUPRINZÂND:
a) Descrierea amplasamentului
Comuna Bertea este aşezată în partea central-nordică a Judeţului Prahova, în zona
Subcarpaților la contactul cu zona montană, la 50 km distanţă de municipiul Ploieşti, 22 km
distanţă de Vălenii de Munte şi la 18 km distanţă de Slănic Prahova. Comuna este formată din
satele Bertea – centrul administrativ şi Lutu Roşu.
Comuna Bertea este situată la o latitudine de 45° 23′ 0″ Nord şi o longitudine de 25° 87′
0″ Est.
Comuna Bertea a fost înfiinţată cu peste un mileniu în urmă, aproximativ pe la anul
1000-1100. Tradiţia locală susţine că ar fi luat fiinţă în jurul anului 900. Documentele care
atestă localitatea ca aşezare sunt destul de târzii.

Pagina 3 din 49
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bertea făcea parte din plaiul Vărbilău din
județul Prahova, și era formată doar din satul de reședință, cu 1303 locuitori. În comună
funcționau 8 mori de apă pe pârâul Bertea și două biserici ortodoxe — una fondată în 1830 și
alta în 1850.
Comuna Bertea ca asezare este situata intr-o depresiune in partea de nord-est a
judetului Prahova, in zona Subcarpatilor, la contactul cu zona montana. Teritoriul ei cuprinde
foarte putine portiuni colinare aflate, in zona de sud a comunei, dar grandioase dealuri de
inaltime mijlocie si mai ales mare, urmate de zona montana a Carpatilor Orientali, unde
cetatenii au suprafete de culturi agricole, pasuni, fanete si paduri. Vatra satului se intinde pe
valea paraului Bertea si pe valea paraului Macla, ultima cu aspectul unei valcele. Pe valea
Macla se intindea la inceput vatra satului. Asezarile umane din valea paraului Bertea au aparut
mai tarziu. Dealurile care inconjoara vatra satului sunt netede si bune de pasunat. Pe ele sunt
plantati pomi fructiferi. Datorita reliefului, unele din ele sunt numite poduri, de exemplu Podul
Bertii, Podul Casariei, altele se numesc varfuri, exemplu Vf. Benii, Vf. Maciuca sau li s-au
atribuit alte denumiri: Piscul Viei, Dealul Matragunilor, Bradatel, Malaiele.
Teritoriul administrativ are suprafata de 5232 ha, din care 2555 ha teren agricol si 2299
ha padure. Se invecineaza la est si nord cu comuna Stefesti, la vest cu comuna Doftanei, la
sud-vest cu comuna Brebu si la sud cu comuna Alunis. Orasul cel mai apropiat este Slanic (18
km pe soseaua modernizata si 7 km peste dealurile Bertea si Stefesti pe drum pietruit). Pana
la calea ferata Ploiesti-Slanic, cu statia la Varbilau, sunt 12 km.
Comuna Bertea se compune din satele: Bertea (resedinta) si Lutul Rosu. Ea este situata
pe drumul judetean 101A si se gaseste la o distanta de 57 km fata de municipiul Ploiesti.
Localitatile cele mai apropiate sunt comunele Stefesti, Alunis, Varbilau si orasele Slanic,
Plopeni, Filipesti de Padure. Comuna Bertea face parte din asezarile ce nu au fost
cooperativizate. Apropierea de centrele industriale Slanic, Plopeni, Filipesti de Padure, Scaieni,
Ploiesti favorizeaza deplasarea fortei de munca locale.
Comuna este marginita in partea de nord de Muntii Grohotis cu varful Sf. Ilie (1588m)
din care se desprinde spre sud-est culmea mai joasa a Nebunului, iar spre sud-vest culmea
Radila, culmea Trifoiu-Serban Voda si culmea Clabucet-Paltinet. La sud de nodul orografic
Sf.Ilie inatimile scad treptat la 1488 m in punctul Radila Mare, 1318 m in varful Paltinet si 1373
In Muntele Trifoiu. La contactul cu Subcarpatii inaltimile coboara la 900-1000 m in culmea
Scarisoara numita si culmea Bertii si varful Maciuca (902 m).
In ansamblu, tinand cont de altitudine si relief, comuna ca localitate se afla la
interferenta carpato-subcarpatica.

Pagina 4 din 49
Treapta de 1000 m inaltime se afla dezvoltata pe depozitele flisului cretacic,

caracteristic muntelui, lipsita de asezari omensti compacte si in mare parte cu functii pastorale.
Zona prezinta multe afinitati cu muntele si prea putine cu dealurile, de aceea este atasata
zonei carpatice.
Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ101T, care duce spre sud către
comuna Aluniș, aflată la confluența Bertei cu Vărbilăul, și spre nord-vest către Valea Doftanei.
Documentatia tehnica trateaza lucrarile de modernizare a 30 de strazi, in lungime totala
de 12640.50m, precum si realizarea a 4 poduri rutiere noi, obiective amplasate pe teritoriul
administrativ al comunei Bertea.
Strazile pe care urmeaza a se interveni sunt strazi secundare, nemodernizate, cu latimi
variabile de 3.5m – 7.00m, intre limitele de proprietate, strazi ce constituie singurele cai de
acces catre locuinte sau obiective social-economice existente.
Strazile au in general trasee sinuoase, cu numeroase curbe cu raze mici, iar in profil
longitudinal declivitatile sunt pronuntate.
Obiectivele socio-economice ale comunei (Scoala, Dispensar, Biserica, Primarie,
Cimitir, Politie), sunt amplasate de-o parte si de alta a paraului Bertea. In momentul de fata
traversarea paraului este foarte anevoioasa, aceasta se face direct prin albie, atunci cand
debitele paraului sunt mici, sau pe poduri improvizate din elemente prefabricate (elemente tip
„C” , tuburi din beton).
De-a lungul timpului, aceste traversari au fost partial distruse si refacute de mai multe
ori, din cauza precipitatiilor abundente si a debitelor ridicate. In momentul de fata accesul
autospecialelor de interventie si a serviciilor profesioniste ale ISU spre gospodariile aflate pe
malul drept al paraului se poate face numai pe un singur pod rutier- Calmuioasa.
Avand in vedere situatia descrisa mai sus, pentru ca circulatia sa se desfasoare in
conditii de siguranta, a fost prevazuta construirea unor poduri rutiere noi, astfel:
1. Pod Rujoi - pod cu o singura deschidere de 24.00m si o lungime totala de 30.00m
2. Pod Belciug - pod cu 3 deschideri a cate 14.00m, si o lungime totala de 47.20m.
3. Pod Stadion - pod cu 3 deschideri a cate 14.00m, si o lungime totala de 47.20m.
4. Pod Constandinoiu - pod cu 3 deschideri a cate 14.00m, si o lungime totala de 47.20m.
b) Topografia
Studiile topografice au fost efectuate astfel încât datele rezultate să poată fi utilizate
pentru modelarea tridimensională a terenului (coordonate X,Y,Z) și să poată fi prelucrate cu
programe de proiectare specifice.

Pagina 5 din 49
Studiile topografice au fost realizate în sistem Stereo 70 plan de referință Marea Neagra
1975, respectând normativele impuse de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și
Cartografie. S-a executat o ridicare topografica a construcțiilor și instalațiilor existente in teren
(stâlpi, construcții, garduri, conducte, instalații, cămine, guri de scurgere, borduri) etc.
c) Clima și fenomenele naturale specifice zonei

Climatul este temperat continental moderat cu unele influente estice ce provoaca viscol in
anotimpul rece. Climatul este diferentiat pe trepte de relief cu medii anuale ale temperaturii
aerului situate intre 2 grade Celsius pe crestele muntilor si 10 grade Celsius in zonele de
campie. Precipitatiile scad dinspre nord spre sud si dinspre vest spre est cu valori intre 1300
mm si 540 mm anual.
Vanturile dominante sunt cele de vest in sezonul rece fiind prezent viscolul.
Hidrografia este tributara in mare parte raului Prahova care la randul lui este afluent
al Ialomitei , cu afluentii Doftana, Teleajen, Cricov. Lacurile naturale sunt fie limane fluviatile
(Balta Doamnei, Saracineanca, Fulga) fie lacuri din zona subcarpatica (Vitioara, Slanic). In
ceea ce priveste lacurile artificiale, este demn de mentionat lacul Paltinu construit pe
raul Doftana.
Conform STAS 6054/77 “Teren de fundare – Adâncimi maxime de îngheț – Zonarea
Teritoriului României”, în amplasamentul analizat adâncimea maximă de îngheț este de 80-
90cm.
Fig. 1- Zonarea teritoriului României după adâncimea de îngheț

Pagina 6 din 49
d) Geologia și Seismicitatea
– Geologia
Din punct de vedere geomorfologic, terenul studiat este ușor denivelat și urmează linia
reliefului din zonă.
Relieful se dispune pe 3 trepte cu o desfasurare nord-vest - sud-est cu o descrestere a
altitudinilor dinspre nord spre sud. In nord se regasesc Muntii Bucegi (Vf. Omu de 2505 m, Vf
Jepii - 2195 m, Piatra Arsa - 2075 m) cu o gama variata de obiective turistice spectaculoase
precum Babele sau Sfinxul. De asemenea Muntii Ciucas cu Vf. Ciucas de 1954 m apartin tot
de judetul Prahova dupa care urmeaza un sir de depresiuni si dealuri ce apartin Subcarpatilor
Curburii urmate de intinse campii (Campia Piemontana a Ploiestiului).
În zona cercetată nu se semnalează fenomene de alunecare sau prăbușire care să
pericliteze stabilitatea locală.
Conform STAS 1709/2-90 zona analizată prezintă condiții hidrologice “defavorabile”
deoarece scurgerea apelor de pe terenul înconjurător drumului este neasigurată, apele
staționează temporar în zonele depresionare, lipsite de scurgere naturală.
Adâncimea de îngheț este de 80-90cm.
– Seismicitatea
Conform codului de proiectare seismica – prevederi de proiectare pentru cladiri,
Indicativ P100/1-2013, hazardul seismic pentru proiectare este caracterizat de valoarea de varf
a accelerartiei orizontale ag determinata pentru intervalul mediu de recurenta IMR=225ani
(20% probabilitate de depasire in 50 de ani), corespunzator starii limita ultime, valoare numita
„acceleratie pentru proiectare” iar conditiile locale de teren sunt date prin perioada de control
(colt) Tc a spectrului de raspuns si reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in
spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative.
Din zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt) a spectrului de
raspuns, Tc=1.6s, iar dupa zonarea in termeni de valori de varf a acceleratiei terenului de
proiectare ag=0.35÷0.40g.

Pagina 7 din 49
Fig. 1-Zonarea teritoriului României in termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani.
Fig. 2-Zonarea teritoriului României in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de

răspuns.

Pagina 8 din 49
e) Devierile si protejarile de utilitati afectate

Prin avizul nr. 12357/22.09.2017, SDEE Muntenia Nord impune respectarea unei
distante de minim 7m pe verticala intre conductorul inferior al LEA la sageata maxima si
sol/carosabil proiectat. In acest sens, pentru asigurarea gabaritului de libera trecere in zona
rampei DJ101T a podului Belciug, este necesara relocarea in subtern a retelei LEA, pe o
lungime de ~140m.
f) Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon și alte asemenea pentru lucrări definitive
și provizorii
Antreprenorul General are obligatia de a obtine toate avizele necesare in ce priveste
amplasarea tuturor constructiilor si echipamentelor necesare executiei lucrarilor si pentru
bransarea pe timpul executiei lucrarilor la retelele de utlitati existente.Racordarea la retelele
locale de utilitati se va face in conditiile prevazute de avize.
g) Căile de acces permanente, căile de telecomunicații și altele asemenea

Caile de acces la obiectivul propus se constituie din drumurile existente in imediata
vecinatate a obiectivului de investitie propus. Constructorul are obligatia de a nu aduce
prejudicii cailor de acces existente, ale beneficiarului sau ai altor proprietari sau administratori.
h) Căile de acces provizorii

Se vor construi drumuri de acces tehnologice - provizorii pana in albia paraului.
Acestea se vor realiza din umpluturi de pamant (pot fi folosite ca umpluturi si materialele
rezultate din sapaturi la alte categorii de lucrari). Dupa nivelarea si compactarea umpluturilor
se va asterne un strat din balast de 30cm grosime dupa compactare.
i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Pe amplasament nu există bunuri de patrimoniu cultural imobil.
a) Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii
Lucrările care fac obiectul proiectului se încadrează în categoria „C”- lucrări de
importanță normală, determinate conform HG 766/21.11.1997, HG 675/03.07.2002 și
„Metodologia de stabilire a condițiile respectării normelor și standardelor Uniunii Europene, în
conformitate cu H.G. 766/1997 și cu Legea 10/1995.

Pagina 9 din 49
2.2 SOLUTIA TEHNICA CUPRINZAND:

Varianta constructivă de realizare a investiţiei
I. LUCRARI DE DRUMURI
I.1 Situatia existenta
Documentatia tehnica trateaza lucrarile de modernizare a 30 de strazi, in lungime de

12640.50m, distribuita astfel:
1. Strada 1- ‘’Visan’’, cu o lungime de 117.00m.

2. Strada 2 – ‘’Gantea’’, cu o lungime de 236.50m.
3. Strada 3 – ‘’Corbu’’, cu o lungime de 101.50m.
4. Strada 4 – ‘’Tabaras’’, cu o lungime de 65.5m.
5. Strada 5 – ‘’Zbarcica’’, cu o lungime de 562.00m.
6. Strada 6 – ‘’Deaconu’’, cu o lungime de 232.50m.
7. Strada 7 – ‘’Danaila’’, cu o lungime de 176.00m.
8. Strada 8 – ‘’Manescu’’, cu o lungime de 665.00m.
9. Strada 9 – ‘’Prelungirea Savu’’, cu o lungime de 351.50m.
10. Strada 10 – ‘’Paraschiv’’, cu o lungime de 395.50m.
11. Strada 11 – ‘’Cioe’’, cu o lungime de 163.70m.
12. Strada 12 – ‘’Buzoi’’, cu o lungime de 255.00m.
13. Strada 13 – ‘’Prelungirea Nimete’’, cu o lungime de 738.50m.
14. Strada 14 – ‘’Franculesti’’, cu o lungime de 821.50m.
15. . Strada 15 – ‘’Prelungirea Matraguni’’, cu o lungime de 800.00m.
16. Strada 16 – ‘’Braguta’’, cu o lungime de 1163.50m.
17. Strada 17 – ‘’Bugheni’’, cu o lungime de 458.00m.
18. Strada 18 – ‘’Dutu’’, cu o lungime de 210.50m.
19. Strada 19 – ‘’Costea Teleanu’’, cu o lungime de 81.00m.
20. Strada 20 – ‘’Citireag’’, cu o lungime de 190.00m.
21. Strada 21 – ‘’Lungu’’, cu o lungime de 160.00m.
22. Strada 22 – ‘’Musea’’, cu o lungime de 106.50m.
23. Strada 23 – ‘’Bisericii’’, cu o lungime de 93.00m.
24. Strada 24 – ‘’Bunesti’’, cu o lungime de 67m.
25. Strada 25 – ‘’Rujoi’’, cu o lungime de 943.50m.
26. Strada 26 – ‘’Prelungirea Sotoiu’’, cu o lungime de 247.50m.
27. Strada 27 – ‘’Belciug’’, cu o lungime de 620.50m.
28. Strada 28 – ‘’Falcescu’’, cu o lungime de 152.00m.

Pagina 10 din 49
29. Strada 29 – ‘’Stadion’’, cu o lungime de 828.00m.

30. Strada 30 – ‘’Varfu Benei’’, cu o lungime de 1637.80m
In plan, strazile au in general trasee sinuoase, cu numeroase curbe cu raze mici, iar in
profil longitudinal declivitatile sunt pronuntate.
Pe majoritatea strazilor calea de rulare este din pamant sau din balast colmatat.
Unele strazi au calea de rulare partial alcatuita din piatra de rau ( Strada 5 Zbarcica;
Strada 6 Deaconu; Strada 3 Corbu, Strada 10 Paraschiv)
Strazile prezinta defectiuni specifice drumurilor pietruite, de tipul gropilor, denivelarilor si
fagaselor, fapt ce impiedica desfasurarea normala a circulatiei si conduce la generarea de praf
pe timp uscat, iar pe timp ploios devin aproape impracticabile din cauza noroiului.
Preluarea si evacuarea apelor pluviale se face in prezent necorespunzator, deoarece nu
sunt amenajate santuri pe tot traseul, iar acolo unde exista sunt colmatate sau erodate si nu au
o sectiuni bine definita.
Podetele existente sunt insuficiente, sunt puternic degradate si colmatate.
I.2 Solutia proiectata
- TRASEU IN PLAN
La proiectarea elementelor geometrice ale traseului in plan s-a urmarit ca axa proiectata
sa se suprapuna cat mai fidel pe axa strazii existente, urmarind traseul existent, fara a fi
necesare exproprieri si cu respectarea pe cat posibil a prevederilor STAS 10144/3–81”Strazi –
Elemente geometrice – Prescriptii de proiectare”. Aliniamentele succesive care formeaza
unghiuri mai mici de 177 grade au fosta racordate cu curbe cu arce circulare.
Lungimea totala a strazilor modernizate este de 12640.50m.
Parametrii tehnici ai obiectivului propus:

 Viteza de proiectare – max. 25km/h
 Strazi secundare in localitati rurale.
- PROFILUL LONGITUDINAL
În profil longitudinal linia rosie proiectata urmareste, în principiu, niveleta drumului

existent, fiind facute corectii ale liniei rosii pentru imbunatatirea scurgerii apelor pluviale si
pentru sporirea confortului si sigurantei circulatiei. In conditiile in care niveleta existenta

Pagina 11 din 49
prezinta succesiuni pante/rampe cu valori mici ale declivitatilor, dar cu lungimi scurte (profil
“dinti de ferastrau”), s-au facut corectii minime ale liniei rosii proiectate astfel incat sa asigure
scurgerea apelor pluviale spre emisar si totodata ca necesitate a sporirii confortului si
sigurantei circulatiei.
Declivitati longitudinale proiectate au valori cuprinse intre 0.2% si ~20% .Declivitatile
longitudinale mai mari de 12% au fost proiectate cu acordul Beneficiarului lucrarii.
Razele minime ale curbelor de racordare verticala au fost realizate cu respectarea
STAS 10144/3-90.
In anumite situatii izolate, impuse de conditiile dificile de teren si de punctele obligate,
raza minim a a fost redusa pana la 200m in cazul racordarii convexe, respectiv 100m in cazul
racordarii concave.
Pe unele trasee declivitatile longitudinale ale traseelor existente depasesc 12%. Pentru
corectarea acestor declivitati ar fi necesare lucrari de terasamente si de sustinere foarte
voluminoase, lucrari care la randul lor ar afecta proprietatile si accesele adiacente.
Costurile generate de aceste lucrari ar fi mari, si nu s-ar justifica din puncte de vedere
economic, astfel ca solutia de proiectare tine cont de prevederile din ord. Ordinul nr.
1296/2017, capitolul 5, “Dispozitii finale”, punctul 5.2:
“In cazul modernizarii, consolidarii sau reabilitarii unor sectoare de drumuri existente,
care au un sistem rutier definitiv fara defecte majore structurale: sunt in ramblee inalte sau
deblee adanci, au lucrari grele de sprijinire si consolidare, sunt in traversarea localitatilor cu
numeroase accese si prezinta elemente geometrice care nu se incadreaza in cele prevazute
de norme, iar amenajarea in conditiile normelor ar necesita lucrari de volume mari si
costisitoare, exproprieri si/sau demolari sau ar elimina posibilitati de acces la riverani, cu
acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare in cadrul unui
proces de proiectare exceptionala, prin adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din
calcule, fara insa a afecta siguranta circulatiei, prevazandu-se masuri corespunzatoare.”
- POFILE TRANSVERSALE TIP
o Latime platforma drum: 3.00m – 7.00m

o Latime parte carosabila: 3.00m – 5.50m
o Latime acostamente: 2 x 0.5m; 2x0.75
o Santuri/Rigole
o Panta transversala carosabil aliniam. (imbracaminte din beton). - 2.0%
o Panta transversala carosabil aliniam. (imbracaminte asfaltica). - 2.5%

Pagina 12 din 49
o Panta transversala acostamente aliniam. - 4.0%

Pe strazile cu o banda de circulatie s-au prevazut largiri ale partii carosabile, necesare
intanlirilor si depasirilor autovehiculelor.Aceste largiri au fost amenajate la intervale si
dimensiuni in limita spatiului disponibil, ca o a doua banda de circulatie.
Pe strazile care nu au putut fi realizate largiri ale partii carosabile, strazi care sunt
„infundate” si care nu pot fi amenajate cu sens unic sau cu platforma de intoarcere la capat se
va interzice circulatia pe drum public, exceptie fiind acordata doar riveranilor.
- SISTEME RUTIERE
Structurile rutiere proiectate sunt urmatoarele:
Solutia 1 – structura rutiera rigida

o 20 cm strat de uzura din beton BCR 4.0;
o Folie de polietilena;
o 4 cm strat din nisip;
o 30cm strat din balast
o Solutia 1 – structura rutiera rigida se aplica pe urmatoarele 10 strazi :
1) Strada 1 Visan
2) Strada 5 Zbarcica
3) Strada 8 Manescu
4) Strada 10 Paraschiv
5) Strada 13 Prelungirea Nimete
6) Strada 14 Franculesti
7) Strada 15 Prelungirea Matraguni
8) Strada 16 Braguta
9) Strada 18 Dutu
10) Strada 26 Prelungirea Sotoiu
Solutia 2 – structura rutiera supla

o 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16 rul 50/70 cu pietris concasat / BA
16rul 50/70 -rugos
o 6 cm strat de strat de binder BA20leg 50/70 (cu pietris concasat)
o 20cm strat din piatra sparta
o 10cm strat de forma din balast
o Solutia 2 – structura rutiera supla se aplica pe urmatoarele 20 strazi:

Pagina 13 din 49
1) Strada 2 Gantea
2) Strada 3 Corbu
3) Strada 4 Tabaras
4) Strada 6 Deaconu
5) Strada 7 Danaila
6) Strada 9 Prelungirea Savu
7) Strada 11 Cioe
8) Strada 12 Buzoi
9) Strada 17 Bugheni
10) Strada 19 Costea Teleanu
11) Strada 20 Citireag
12) Strada 21 Lungu
13) Strada 22 Musea
14) Strada 23 Bisericii
15) Strada 24 Bunesti
16) Strada 25 Rujoi
17) Strada 27 Belciug
18) Strada 28 Falcescu
19) Strada 29 Stadion
20) Strada 30 Varful Benei
– COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE
Scurgerea apelor se va realiza atât prin profilul longitudinal cât și prin profilul
transversal, apele fiind dirijate către elementele de scurgere a apelor proiectate ( santuri,
rigole, podete).
Au fost prevazute a se realiza urmatoarele tipuri de podete:
- Podete din tabla ondulata zincata cu o lumina de 2.23m:
 Strada 5 Zbarcica, km 0+007
 Strada 13 Prel. Nimete, km 0+612.45
 Strada 22 Musea , km 0+015.50
 Strada 25 Rujoi, km 0+498.45
- Podet din tabla ondulata zincata cu o lumina de 1.44m
 Strada 30Varful Benei, km 0+016.03

Pagina 14 din 49
- Podete dalate cu infrastructuri monolite, cu o lumina de 2.00m

 Strada 25 Rujoi, km 0+205.48 si km 0+900.63
 Strada 20 Citireag, km 0+018.12
- Podete tubulare din teava corugata PEHD, Dn =600mm.
- LUCRARI DE CONSOLIDARE
Lucrarile de consolidare constau in realizarea ziduri de sprijin, ziduri de protectie din

gabioane, fundatii adancite de parapete, tip L si rigole ranforsate.
Gabioanele vor avea o elevatie de 2.00-3.00m, realizate din cutii de gabioane de tip G 2
(2,00x1,00x5,00), G 1,5 (1,50x1,00x5,00), G 1(1,00x1,00x5,00), asezate pe saltea de
gabioane S 05 (1,00x0.5x3,00); S 05 (1,00x0.5x3,00).
Pe sectoarele de strazi cu debleu pronuntat peretii rigolelor vor fi ranforsati.
INTERSECTIILE CU DRUMURILE LATERALE
Străzile laterale se vor amenaja cu structura rutieră similară cu cea a străzii modernizate,
pe o lungime de 10.00 – 15.00m.
- SIGURANTA CIRCULATIEI
Semnalizarea rutieră pe timpul execuției

Semnalizarea punctelor de lucru precum şi asigurarea siguranţei circulaţiei pe timpul
execuţiei lucrărilor se vor face în conformitate cu „Normele metodologice privind condiţiile de
închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări
în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului” – emise de Ministerul de Interne şi
Ministerul Transporturilor în octombrie 2000 şi constau din măsuri privind siguranţa şi controlul
circulaţiei rutiere prin dirijarea temporară a traficului.
Semnalizarea rutiera permanenta
Lucrările de semnalizare verticala se vor face conform SR 1848-1/2011 şi constau în
montarea de indicatoare rutiere. Stâlpul de susţinere pentru indicatoarele rutiere, indiferent de
înălţimea sa va fi prevăzut a se executa dintr-o bucată. Fundaţiile care se execută pentru
prinderea sistemelor de susţinere a semnalizării verticale vor fi executate la nivelul părții
carosabile, din beton. Indicatoarele rutiere sunt alcătuite din panouri din oţel sau aluminiu,
protejate împotriva coroziunii, pe faţa cărora se aplică folie retro-reflectorizantă din clasa 2
(high intensity grade).
Lucrarile de semnalizare orizontală se vor realiza conform SR 1848-7/2015 și constau în
efectuarea marcajelor longitudinale și transversale după cum urmează:
 marcaje longitudinale – axiale

Pagina 15 din 49
 marcaje transversale
Scopul lucrarilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului atât pe timp de zi cât și
pe timp de noapte precum și pentru presemnalizarea direcțiilor de mers sau a unor zone cu
caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.).
Calitatea marcajelor
Pentru asigurarea calității marcajelor trebuie avute în vedere următoarele:
 metodologia de verificare a calității conform SR EN 13459 - 1, 2 si 3;
 calitatea vopselei conform fiselor tehnice;
 tipul îmbrăcămintii rutiere, rugozitatea suprafeței, condițiile locale de mediu;
 proiectul de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje rutiere;
 execuția pre-marcajului;
 determinarea dozajului de vopsea proaspătă;
 dozajul de microbile și de alte bile de sticlă.
Marcajele se verifică din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, gradului
de acoperire și uniformitătii distribuției microbilelor retro-reflectorizante.
Strazile Visan, Gantea, Stadion, Falcescu, Belciug, Paraschiv, Cioe, Buzoi, Rujoi,
Costea Teleanu, Dutu se intersecteaza la nivel cu drumul judetean DJ 101T Valea Doftanei –
Varbilau. Intersectia strazilor cu drumul judetean se va realiza prin racord simplu, si prin
montarea indicatorului de proritate „Oprire”, la iesirea in drumul judetean.
Pe strazile care sunt „infundate” si care nu pot fi amenajate cu sens unic sau cu
platforma de intoarcere la capat se va interzice circulatia pe drum public, exceptie fiind
acordata doar riveranilor.
Pe sectoarele de drum cu ramblee pronuntate, precum si pe rampele podurilor,
coronamentele zidurilor si timpanele podetelor se vor monta parapete de siguranta.
II. LUCRARI DE PODURI SI RAMPE

1. POD RUJOI
Lungimea totala a podului este de 30,00m, cu o lungime a suprastructurii de 24,00m.
Podul este amplasat in aliniament, oblic la aproximativ 450.
Schema statica a podului este de grinzi simplu rezemate. Grinzile sunt asezate pe
aparate de reazem din neopren fixe la o culee si mobile la cealalta culee.
Podul este dimensionat la solicitarile produse de convoaiele LM1, conform Eurocode.
Fiind amplasat pe un drum clasa tehnica V, latimea totala a podului este de 6,30m, cu o
parte carosabila de 5,00m si doua grinzi de parapet a cate 65cm latime.

Pagina 16 din 49
Delimitarea partii carosabile de consolele de parapet se face prin borduri normale de

beton. Apele de pe suprafata podului sunt colectate prin intermediul pantei transversale unice
de 2,5% si conduse spre un capat al podului prin panta longitudinala de 1%.
Din punct de vedere hidraulic podul asigura tranzitarea debitului Q1%, cu o garda de
2,43m.
Podul are o suprastructura alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate cu armatura
postintinsa, cu lungime de 24,00m si inaltime de 1,03m. In sectiune transversala se vor
dispune joantiv 5 grinzi. La partea superioara, grinzile vor fi solidarizate cu o placa de
suprabetonare din beton armat. Ca elemente de solidarizare transversala sunt prevazute 2
antretoaze de capat in beton armat.
Calea pe pod este alcatuita din:
- 1 cm hidroizolatie performanta;
- 3 cm protectie hidroizolatie din BA8;
- 2 x 4 cm beton asfaltic BAP16.
Infrastructurile sunt alcatuite din 2 culei masive fundate indirect prin intermediul a cate 6
piloti forati de diametru mare d=1080mm si lungime de 12,00m, solidarizati la partea
superioara cu un radier din beton armat.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de argila marnoasa vartoasa.
Ambele culei vor fi prevazute cu opritori antiseismici. Pe culei se vor monta dispozitive de
acoperire a rosturilor de dilatatie de tip etans cu suflul maxim de 50mm. Podul este prevazut cu
parapeti metalici de tip combinat.
In zona de racordare pod-rampe, s-au prevazut placi de racordare cu terasamentele, ce
reazema la un capat pe culee, iar la celalalt capat, pe o grinda de rezemare asezata pe un
prism de piatra sparta. Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse si
sferturi de con pereate si vor avea oblicitatea podului. Sferturile de con se vor executa cu
panta de 1:1 longitudinal podului si cu pante de 2:3 pe taluz. In spatele culeelor, se vor executa
umpluturi drenante, in elevatiile culeelor fiind prevazute barbacane.
Podul este prevazut cu scari de acces si casiu pentru scurgerea apelor.
Malurile albiei paraului in zona podului vor fi protejate cu un zid de sprijin de greutate.
Pentru prevenirea coborarii talvegului, s-a prevazut un prag de fund din beton armat si un prag
ingropat din gabioane. Suplimentar, se vor realiza lucrari de degajare de vegetatie si material
solid, calibrare si reprofilare albie.

Pagina 17 din 49
Solutia proiectata pentru realizarea acestui pod – grinzi tronsonate si oblicitate – a fost
impusa de particularitatile amplasamentului, respectiv accesul dificil si necesitatea asigurarii
conexiunii cu drumurile adiacente si adaptarii la configuratia paraului in zona podului.
2. POD BELCIUG
Lungimea totala a podului este de 47,20m, cu suprastructura de 42,10m. Zidurile
intoarse au lungimi de cate 2,50m. Podul este amplasat in aliniament, aproximativ normal pe
albia paraului.
Pentru executia podului se va reloca in subteran linia electrica aeriana LEA 0,4kV, pe
zona de interes a podului.
Schema statica a podului este de grinzi simplu rezemate, continuizate prin placa de
suprabetonare. Grinzile sunt asezate pe aparate de reazem din neopren.
1,52m.
preintinsa, cu lungime de 14,00m si inaltime de 0,72m. In sectiune transversala se vor dispune
joantiv 5 grinzi. La partea superioara, grinzile vor fi solidarizate cu o placa de suprabetonare
din beton armat, continuizata pe pile.
Infrastructurile sunt alcatuite din 2 pile cu elevatii lamelare, fundate indirect prin
intermediul a cate 6 piloti forati de diametru mare d=1080mm si lungime de 12,00m, solidarizati
la partea superioara cu un radier din beton armat si 2 culei masive fundate indirect prin
la partea superioara cu un radier din beton armat.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de nisip argilos vartos.

Pagina 18 din 49
Toate infrastructurile vor fi prevazute cu opritori antiseismici. Pe culei se vor monta

dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie de tip etans cu suflul maxim de 50mm. Podul
este prevazut cu parapeti metalici de tip combinat.
prism de piatra sparta.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse si sferturi de con pereate.
Sferturile de con se vor executa cu panta de 1:1 longitudinal podului si cu pante de 2:3 pe
taluz. In spatele culeelor, se vor executa umpluturi drenante, in elevatiile culeelor fiind
prevazute barbacane.
Malurile albiei paraului in zona podului vor fi protejate cu un zid de gabioane fundat pe o
saltea de gabioane. Suplimentar, se vor realiza lucrari de degajare de vegetatie si material
3. POD STADION
albia paraului.
1,73m.

Pagina 19 din 49

intermediul a cate 6 piloti forati de diametru mare d=1080mm si lungime de 12,00m,
solidarizati la partea superioara cu un radier din beton armat.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de marna argiloasa vartoasa.
4. POD CONSTANDINOIU
albia paraului.

Pagina 20 din 49

2,43m.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de pietris poligen.
5. RAMPE

Pagina 21 din 49
Trecerea de pe pod pe rampe se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 5.0m

ce reazema la un capat pe banchetele de rezemare de pe zidurile de garda iar la celalalt capat
pe grinzi de rezemare din beton armat.
Rampele de acces se vor executa din umpluturi de pamant conform caietuluide sarcini
de terasamente.
Sistemul rutier pe rampe va fi urmatorul:
16rul 50/70 -rugos
o 6 cm strat de strat de binder BA20 leg 50/70 cu pietris concasat
o umpluturi corespunzatoare compactate.
II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI
A. MEMORIU TEHNIC LUCRARI DE DRUMURI

A.1. SITUATIA EXISTENTA
Documentatia tehnica trateaza lucrarile de modernizare a 30 de strazi, in lungime totala de
12640.50m, precum si realizarea a 4 poduri rutiere noi, obiective amplasate pe teritoriul
administrativ al comunei Bertea.
Strazile au in general trasee sinuoase, cu numeroase curbe cu raze mici, iar in profil
longitudinal declivitatile sunt pronuntate.
Pe majoritatea strazilor calea de rulare este din pamant sau din balast colmatat.
Unele strazi au calea de rulare alcatuita din piatra de rau ( Strada 5 Zbarcica; Strada 6
Deaconu; Strada 3 Corbu, Strada 10 Paraschiv)
Strazile prezinta defectiuni specifice drumurilor pietruite, de tipul gropilor, denivelarilor
si fagaselor, fapt ce impiedica desfasurarea normala a circulatiei si conduce la generarea de
praf pe timp uscat, iar pe timp ploios devin aproape impracticabile din cauza noroiului.
Preluarea si evacuarea apelor pluviale se face in prezent necorespunzator, deoarece nu
sunt amenajate santuri pe tot traseul, iar acolo unde exista sunt colmatate sau erodate si nu au
o sectiuni bine definita.

Pagina 22 din 49
Podetele existente sunt insuficiente, sunt puternic degradate si colmatate.
A.2. SOLUTIA PROIECTATA
– ELEMENTE GENERALE
Lucrările care fac obiectul proiectului se încadrează în categoria „C”- lucrări de

importanță normală, determinate conform HG 766/21.11.1997, HG 675/03.07.2002 și
„Metodologia de stabilire a condițiile respectării normelor și standardelor Uniunii Europene, în
conformitate cu H.G. 766/1997 și cu Legea 10/1995.
Realizarea investitiei va avea urmatoarele efecte pozitive:
 Imbunătăţirea accesibilităţii la proprietati;
 Asigurarea măsurilor pentru protecţia mediului prin reducerea prafului, zgomotului,
noxelor, preluarea apelor din precipitaţii;
 Imbunatatirea sigurantei circulatiei;
 Impact direct şi indirect asupra dezvoltării economice, sociale şi culturale;
 Evacuarea apelor pluviale din zona drumului ;
 Creşterea nivelului investiţional şi atragerea de noi investitori autohtoni şi străini care
să dezvolte zona.
– TRASEU IN PLAN
La proiectarea elementelor geometrice ale traseului in plan s-a urmarit ca axa proiectata
sa se suprapuna cat mai fidel pe axa strazii existente, urmarind traseul existent si cu
respectarea pe cat posibil a prevederilor STAS 10144/3–81” Strazi – Elemente geometrice –
Prescriptii de proiectare”.Aliniamentele succesive care formeaza unghiuri mai mici de 177
grade au fosta racordate cu curbe cu arce circulare. Nu s-au realizat supralargiri ale partii
carosabile, pentru evitarea exproprierilor si a lucrarilor voluminoase de terasamente si
consolidare care ar fi fost generate de aceste supralargiri.
Lungimea totala a strazilor modernizate este de 12640.50m.
Parametrii tehnici ai obiectivului propus:

 Viteza de proiectare – 25km/h
 Strazi secundare in localitati rurale.
– PROFILUL LONGITUDINAL
În profil longitudinal linia rosie proiectata urmareste, în principiu, niveleta drumului

existent, fiind facute corectii ale liniei rosii pentru imbunatatirea scurgerii apelor pluviale si

Pagina 23 din 49
pentru sporirea confortului si sigurantei circulatiei. In conditiile in care niveleta existenta

prezinta succesiuni pante/rampe cu valori mici ale declivitatilor, dar cu lungimi scurte (profil
“dinti de ferastrau”), s-au facut corectii minime ale liniei rosii proiectate astfel incat sa asigure
scurgerea apelor pluviale spre emisar si totodata ca necesitate a sporirii confortului si
sigurantei circulatiei.
Declivitati longitudinale proiectate au valori cuprinse intre 0.2% si ~20% .
Razele minime ale curbelor de racordare verticala au fost realizate cu respectarea
STAS 10144/3-90.
In anumite situatii izolate, impuse de conditiile dificile de teren si de punctele obligate,
raza minim a a fost redusa pana la 200m in cazul racordarii convexe, respectiv 100m in cazul
racordarii concave.
Pe unele trasee declivitatile longitudinale ale traseelor existente depasesc 12%. Pentru
corectarea acestor declivitati ar fi necesare lucrari de terasamente si de sustinere foarte
voluminoase, lucrari care la randul lor ar afecta proprietatile si accesele adiacente.
Costurile generate de aceste lucrari ar fi mari, si nu s-ar justifica din puncte de vedere
economic, astfel ca solutia de proiectare tine cont de prevederile din ord. Ordinul nr.
1296/2017, capitolul 5, “Dispozitii finale”, punctul 5.2:
“In cazul modernizarii, consolidarii sau reabilitarii unor sectoare de drumuri existente,
care au un sistem rutier definitiv fara defecte majore structurale: sunt in ramblee inalte sau
deblee adanci, au lucrari grele de sprijinire si consolidare, sunt in traversarea localitatilor cu
numeroase accese si prezinta elemente geometrice care nu se incadreaza in cele prevazute
de norme, iar amenajarea in conditiile normelor ar necesita lucrari de volume mari si
costisitoare, exproprieri si/sau demolari sau ar elimina posibilitati de acces la riverani, cu
acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare in cadrul unui
proces de proiectare exceptionala, prin adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din
calcule, fara insa a afecta siguranta circulatiei, prevazandu-se masuri corespunzatoare.”
– POFILE TRANSVERSALE TIP
o Latime platforma drum: 3.00m – 7.00m

o Latime parte carosabila: 3.00m – 5.50m
o Latime acostamente: 2 x 0.5m
o Santuri/Rigole
o Panta transversala carosabil aliniam. (imbracaminte din beton). - 2.0%
o Panta transversala carosabil aliniam. (imbracaminte asfaltica). - 2.5%

Pagina 24 din 49
o Panta transversala acostamente aliniam. - 4.0%

Pe strazile cu o banda de circulatie s-au prevazut largiri ale partii carosabile, necesare
intanlirilor si depasirilor autovehiculelor.Aceste largiri au fost amenajate la intervale si
dimensiuni in limita spatiului disponibil, ca o a doua banda de circulatie.
Pe strazile care nu au putut fi realizate largiri ale partii carosabile, strazi care sunt
„infundate” si care nu pot fi amenajate cu sens unic sau cu platforma de intoarcere la capat se
va interzice circulatia pe drum public, exceptie fiind acordata doar riveranilor.
– SISTEME RUTIERE
Structurile rutiere proiectate sunt urmatoarele:
Solutia 1 – structura rutiera rigida

o 20 cm strat de uzura din beton BCR 4.0;
o Folie de polietilena;
o 4 cm strat din nisip;
o Solutia 1 – structura rutiera rigida se aplica pe urmatoarele 10 strazi :
1. Strada 1 Visan
2. Strada 5 Zbarcica
3. Strada 8 Manescu
4. Strada 10 Paraschiv
5. Strada 13 Prelungirea Nimete
6. Strada 14 Franculesti
7. Strada 15 Prelungirea Matraguni
8. Strada 16 Braguta
9. Strada 18 Dutu
10. Strada 26 Prelungirea Sotoiu
Solutia 2 – structura rutiera supla

o 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16 rul 50/70 cu pietris concasat /
BA 16rul 50/70 -rugos
o 6 cm strat de strat de binder BA20 leg 50/70 cu pietris concasat
o 10cm strat de forma din balast
o Solutia 2 – structura rutiera supla se aplica pe urmatoarele 20 strazi:

Pagina 25 din 49
1. Strada 2 Gantea
2. Strada 3 Corbu
3. Strada 4 Tabaras
4. Strada 6 Deaconu
5. Strada 7 Danaila
6. Strada 9 Prelungirea Savu
7. Strada 11 Cioe
8. Strada 12 Buzoi
9. Strada 17 Bugheni
10. Strada 19 Costea Teleanu
11. Strada 20 Citireag
12. Strada 21 Lungu
13. Strada 22 Musea
14. Strada 23 Bisericii
15. Strada 24 Bunesti
16. Strada 25 Rujoi
17. Strada 27 Belciug 3
18. Strada 28 Falcescu
19. Strada 29 Stadion
20. Strada 30 Varful Benei
Pe strada 5 Zbarcica, pe o lungime de cca.150m, , precum si pe Strada 10 Paraschiv,

pe o lungime de cca. 300m, din piatra de rau, peste care se va asterne un strat de balast de
reprofilare in grosime de 10cm, peste care se va realiza imbracamintea rutiera din BCR 4.0 de
20cm grosime, pe nisip si folie de polietilena.
Pe strada Deaconu, pe o lungime de cca. 160m precum si pe Strada Corbu se va
pastra zestrea existent din piatra de rau, peste care se va asterne un strat de reprofilare, piatra
sparta in grosime de 20cm.Dupa realizarea stratului din piatra sparta se va executa
imbracamintea asfaltica din strat de legatura BA20 leg 50/70 – cu pietris concasat, si strat de
uzura din BA16rul 50/70 –rugos.
Acostamentele vor avea o latime de 0.35-0.75 m si vor fi realizate din balast, cu o
grosime de 20cm. Pe anumite sectoare in cadrul acostamentului au fost prevazute rigole
carosabile din beton C30/37, sau rigole de acostament din beton C30/37.
– COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE

Pagina 26 din 49
Scurgerea apelor se va realiza atât prin profilul longitudinal cât și prin profilul
transversal, apele fiind dirijate către elementele de scurgere a apelor proiectate ( santuri,
rigole, podete).
Au fost prevazute a se realiza urmatoarele tipuri de podete:
 Podete din tabla ondulata zincata
Podetele tubulare sunt realizate din tuburi metalice zincate de diferite lungimi, imbinate
longitudinal la fata locului si asigura o buna functionare a acestora intrucat forma si
dimensiunile prevazute de producator nu modifica conditiile de stabiliate a terasamentului in
care este inglobat.
Din punct de vedere mecanic prezenta produselor din tabla ondulata zincata distribuie
eforturile din terasament la terenul de fundatie al acestuia in aceleasi conditii ca sectiunea
plina a profilului transversal al drumului.
Produsele din tabla zincata ondulata fac parte din clasa C0 (practic neinflamabil)
conform normei tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului, ind. P118.
In zona podetului, se vor proteja taluzurile cu un pereu din bolovai de rau de 15cm
grosime pe fundatie din beton C16/20 de 15cm grosime. Pereul se va realiza de jur imprejurul
podetului, atat in amonte cat si in aval, in conformitate cu proiectul. Pereul va avea o fundatie
din beton C16/20, cu sectiunea de 80x50cm.
Elementele din tabla zincata trebuie sa aiba agrementul tehnic in constructii sau
certificatul de conformitate al produsului.
Au fost prevazute a se realiza urmatoarele podete:
- Podete din tabla ondulata zincata cu o lumina de 2.30m:
 Strada 5 Zbarcica, km 0+007
 Strada 13 Prel. Nimete, km 0+102.44
 Strada 22 Musea , km 0+015.50
 Strada 25 Rujoi, km 0+498.45
- Podet din tabla ondulata zincata cu o lumina de 1.44m
 Strada 30Varful Benei, km 0+016.03
- Podete dalate cu infrastructuri monolite, cu o lumina de 2.00m
- Podete tubulare din teava corugata PEHD, Dn =600mm.

Pagina 27 din 49
 Podete dalate cu infrastructuri monolite, cu o lumina de 2.00m, cu urmatoarele

caracteristici:
– suprastructura va fi alcatuita din dale prefabricate din beton tip D2 centrale si D2
marginale
– aripi tip A0 prefabricate din beton pe fundatie din beton C16/20.
– Infrastructuri monolite din beton C30/37
– Fundatie din beton C16/20
– intre fundatiile izolate, albia este protejata cu un pereu beton C30/37.
– parapet de protectie metalic
– Cunete dren si barbacane.
Podetele dalate cu infrastructuri monolite, au fost prevazute a se realiza astfel:
 Podete tubulare din teava corugata PEHD, Dn =600mm
– Fundatie din materiale granulare
– Teava corugata PEHD, Di =600mm, SN8.
– Timpane monolite din beton C30/37, pe fundatie din beton C16/20, la ambele capete;
– Camere de cadere din beton C30/37-dupa caz.
– Podetele se vor conecta la santurile adiacente si vor permite continuizarea scurgerii
apelor in lungul drumului.
– LUCRARI DE CONSOLIDARE
Lucrarile de consolidare constau in realizarea ziduri de sprijin, ziduri de protectie din

gabioane, fundatii adancite de parapete tip L si rigole ranforsate.
Se vor realiza ziduri de sprijin de greutate, cu inaltimea elevatiei cuprinsa intre 2.00 –
4.50m, cu urmatoarele caracteristici:
- Fundatii din beton C16/20
- Elevatii din beton C30/37
- Parapete de siguranta
- Dren din piatra bruta invelit in geotextil
- Cunete dren si barbacane.
Zidurile de sprijin vor fi amplasate astfel:
 Strada 8 Manescu – zid de sprijin de greutate pe o lungime de 15.00m, cu
inaltimea elevatiei de 2.00m

Pagina 28 din 49
 Strada Musea- zid de sprijin de greutate pe o lungime de 90m, cu inaltimea

elevatiei cuprinsa intre 2.00m si 2.50m.
 Strada Rujoi - zid de sprijin de greutate pe o lungime de 80m, cu inaltimea
elevatiei de 4.50m.
Se vor realiza ziduri de protectie din gabioane.

Gabioanele vor avea o elevatie de 2.00-4.00m, realizate din cutii de gabioane de tip G 2
(2,00x1,00x5,00), G 1,5 (1,50x1,00x5,00), G 1 (1,00x1,00x5,00), asezate pe saltea de
gabioane S 05 (5,00x0.5x4,00); S 05 (5,00x0.5x3,00).
Pe sectoarele de drum la care ca trebuit limitata latimea amprizei ocupate de rambleu s-
au folosit fundatii adancite de parapete,cu inaltimea de 1.50-2.50m, cu urmatoarele
caracteristici:
- Beton de egalizare C8/10
- Fundatie adancita de parapete din beton C30/37, armata.
- Parapete de siguranta H1
- Dren din piatra bruta invelit in geotextil
- Barbacane
Pe sectoarele de strazi cu debleu pronuntat se vor folosi rigole cu pereti ranforsati, cu

urmatoarele caracteristici:
- Fundatie din beton C16/20
- Element prefabricat pentru rigola, cu inaltimea de 1.00-2.00m armat cu plasa sudata
100x100x8mm.
- Umplutura drenanata si barbacane.
– INTERSECTIILE CU DRUMURILE LATERALE
Străzile laterale se vor amenaja cu structura rutieră similară cu cea a străzii modernizate,
pe o lungime de 10.00 – 15.00m.
– SIGURANTA CIRCULATIEI
Semnalizarea rutieră pe timpul execuției

Semnalizarea punctelor de lucru precum şi asigurarea siguranţei circulaţiei pe timpul
execuţiei lucrărilor se vor face în conformitate cu „Normele metodologice privind condiţiile de
închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări
în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului” – emise de Ministerul de Interne şi

Pagina 29 din 49
Ministerul Transporturilor în octombrie 2000 şi constau din măsuri privind siguranţa şi controlul
circulaţiei rutiere prin dirijarea temporară a traficului.
Semnalizarea rutiera permanenta
Lucrările de semnalizare verticala se vor face conform SR 1848-1/2011 şi constau în
montarea de indicatoare rutiere. Stâlpul de susţinere pentru indicatoarele rutiere, indiferent de
înălţimea sa va fi prevăzut a se executa dintr-o bucată. Fundaţiile care se execută pentru
prinderea sistemelor de susţinere a semnalizării verticale vor fi executate la nivelul părții
carosabile, din beton. Indicatoarele rutiere sunt alcătuite din panouri din oţel sau aluminiu,
protejate împotriva coroziunii, pe faţa cărora se aplică folie retro-reflectorizantă din clasa 2
(high intensity grade).
Lucrarile de semnalizare orizontală se vor realiza conform SR 1848-7/2015 și constau în
efectuarea marcajelor longitudinale și transversale după cum urmează:
 marcaje longitudinale – axiale
 marcaje transversale
Scopul lucrarilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului atât pe timp de zi cât și
pe timp de noapte precum și pentru presemnalizarea direcțiilor de mers sau a unor zone cu
caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.).
Calitatea marcajelor
Pentru asigurarea calității marcajelor trebuie avute în vedere următoarele:
 metodologia de verificare a calității conform SR EN 13459 - 1, 2 si 3;
 calitatea vopselei conform fiselor tehnice;
 tipul îmbrăcămintii rutiere, rugozitatea suprafeței, condițiile locale de mediu;
 proiectul de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje rutiere;
 execuția pre-marcajului;
 determinarea dozajului de vopsea proaspătă;
 dozajul de microbile și de alte bile de sticlă.
Marcajele se verifică din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, gradului
de acoperire și uniformitătii distribuției microbilelor retro-reflectorizante.
Strazile Visan, Gantea, Stadion, Falcescu, Belciug, Paraschiv, Cioe, Buzoi, Rujoi,
Costea Teleanu, Dutu se intersecteaza la nivel cu drumul judetean DJ 101T Valea Doftanei –
Varbilau. Intersectia strazilor cu drumul judetean se va realiza prin racord simplu, si prin
montarea indicatorului de proritate „Oprire”, la iesirea in drumul judetean.

Pagina 30 din 49
Pe strazile care sunt „infundate” si care nu pot fi amenajate cu sens unic sau cu
platforma de intoarcere la capat se va interzice circulatia pe drum public, exceptie fiind
acordata doar riveranilor.
Pe sectoarele de drum cu ramblee pronuntate, precum si pe rampele podurilor,
coronamentele zidurilor si timpanele podetelor se vor monta parapete de siguranta.
B. MEMORIU TEHNIC LUCRARI DE PODURI

B.1 SITUATIA EXISTENTA
Obiectivele socio-economice ale comunei Bertea (Scoala, Dispensar, Biserica, Primarie,
Cimitir, Politie), sunt amplasate de-o parte si de alta a paraului Bertea. In momentul de fata
traversarea paraului este foarte anevoioasa, aceasta se face direct prin albie,atunci cand
debitele paraului sunt mici, sau pe poduri improvizate din elemente prefabricate (elemente tip
„C” , tuburi din beton).
Avand in vedere faptul ca traversarea prin albia paraului Bertea se face prin constructii
ce nu corespund normelor in vigoare, traversarile existente fiind partial distruse si refacute de
mai multe ori, pentru desfasurarea corespunzatoare a traficului in conditii de siguranta si
confort si pentru accesul echipajelor de interventie in caz de forta majora, s-au proiectat 4
poduri noi, astfel:
1. Pod Rujoi - pod cu o singura deschidere de 24.00m si o lungime totala de 30.00m.
2. Pod Belciug - pod cu 3 deschideri a cate 14.00m, si o lungime totala de 47.20m.
3. Pod Stadion - pod cu 3 deschideri a cate 14.00m, si o lungime totala de 47.20m.
4. Pod Constandinoiu - pod cu 3 deschideri a cate 14.00m, si o lungime totala de 47.20m.
B.2 SOLUTIA PROIECTATA
1. POD RUJOI
Lungimea totala a podului este de 30,00m, cu o lungime a suprastructurii de 24,00m.
Podul este amplasat in aliniament, oblic la aproximativ 450.
suprabetonare. Grinzile sunt asezate pe aparate de reazem din neopren fixe la o culee si
mobile la cealalta culee.

Pagina 31 din 49

2,43m.
postintinsa, cu lungime de 24,00m si inaltime de 1,03m. In sectiune transversala se vor
dispune joantiv 5 grinzi. La partea superioara, grinzile vor fi solidarizate cu o placa de
suprabetonare din beton armat. Ca elemente de solidarizare transversala sunt prevazute 2
antretoaze de capat in beton armat.
Infrastructurile sunt alcatuite din 2 culei masive fundate indirect prin intermediul a cate 6
piloti forati de diametru mare d=1080mm si lungime de 12,00m, solidarizati la partea
superioara cu un radier din beton armat.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de argila marnoasa vartoasa.
Ambele culei vor fi prevazute cu opritori antiseismici. Pe culei se vor monta dispozitive de
acoperire a rosturilor de dilatatie de tip etans cu suflul maxim de 50mm. Podul este prevazut cu
parapeti metalici de tip combinat.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri intoarse si sferturi de con pereate si
vor avea oblicitatea podului. Sferturile de con se vor executa cu panta de 1:1 longitudinal
podului si cu pante de 2:3 pe taluz. In spatele culeelor, se vor executa umpluturi drenante, in
elevatiile culeelor fiind prevazute barbacane.
Malurile albiei paraului in zona podului vor fi protejate cu un zid de sprijin de greutate.
Pentru prevenirea coborarii talvegului, s-a prevazut un prag de fund din beton armat si un prag
ingropat din gabioane. Suplimentar, se vor realiza lucrari de degajare de vegetatie si material

Pagina 32 din 49
Solutia proiectata pentru realizarea acestui pod – grinzi tronsonate si oblicitate – a fost
impusa de particularitatile amplasamentului, respectiv accesul dificil si necesitatea asigurarii
conexiunii cu drumurile adiacente si adaptarii la configuratia paraului in zona podului.
2. POD BELCIUG
albia paraului.
Pentru executia podului se va reloca in subteran linia electrica aeriana LEA 0,4kV, pe
zona de interes a podului.
1,52m.
la partea superioara cu un radier din beton armat.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de nisip argilos vartos.

Pagina 33 din 49

3. POD STADION
albia paraului.
1,73m.

Pagina 34 din 49
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de marna argiloasa vartoasa.
4. POD CONSTANDINOIU
albia paraului.

Pagina 35 din 49

2,43m.
Pilotii forati se incastreaza intr-un strat de pietris poligen.

Pagina 36 din 49
6. RAMPE
Trecerea de pe pod pe rampe se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 5.0m
ce reazema la un capat pe banchetele de rezemare de pe zidurile de garda iar la celalalt capat
pe grinzi de rezemare din beton armat.
Rampele de acces se vor executa din umpluturi de pamant conform caietuluide sarcini
de terasamente.
Sistemul rutier pe rampe va fi urmatorul:
16rul 50/70 - rugos
o 6 cm strat de strat de binder BAD leg 50/70 cu pietris concasat
o umpluturi corespunzatoare compactate.
7. DESCRIEREA LUCRARILOR:
1. Pod RUJOI
a) Lucrari pregatitoare
 amenajarea unui drum tehnologic de acces pana in albia paraului, prin realizarea unei
umpluturi de pamant si asternerea unui strat de balast cu grosimea de 30 cm;
 realizare unei platforme betonate pentru precomprimarea grinzilor tronsonate;
 executia unui dig de deviere;
 dezafectarea puntii metalice existente.
b) Infrastructura
 executia pilotilor forati. Fiecare culee va fi fundata indirect prin intermediul a cate 6 piloti
forati de diametru mare d=1080mm, cu lungime de 12,00m, realizati din beton armat
clasa C25/30;
 turnarea unui strat de 10cm beton de egalizare clasa C12/15;
 executia radierelor de solidarizare, la partea superioara a pilotilor. Radierele vor avea o
inaltime de 1,50m si se vor realiza din beton armat clasa C25/30;
 realizarea elevatiilor, banchetelor de rezemare, a cuzinetilor, zidurilor de garda si a
zidurilor intoarse din beton armat clasa C30/37;
 aplicarea unei hidroizolatii din emulsie cationica pe suprafetele de beton in contact cu
pamantul;
 montarea dipozitivelor antiseismice;
 montarea aparatelor de reazem fixe la o culee si mobile la cealalta culee;
c) Suprastructura
 montarea pe platforma de asamblare a tronsoanelor fiecarei grinzi;

Pagina 37 din 49
 precomprimarea grinzilor si montarea acestora pe aparate de reazem din neopren fixe

la o culee si mobile la cealalta culee;
 turnarea placii de suprabetonare din beton armat clasa C35/45 si a consolelor de
parapet. Placa din beton armat va avea o grosime variabila de 12÷25cm, executata cu
panta unica de 2,5%, evitând utilizarea betonului de panta;
 executia antretoazelor din beton armat clasa C35/45;
 montarea parapetelui de tip combinat;
 montarea stalpilor de iluminat;
 asternerea membranei hidroizolante de tip membrana si a protectiei acesteia din BA8
de 3cm grosime;
 montarea bordurilor;
 asternerea caii pe pod din doua straturi de beton asfaltic tip BAP16;
 realizarea cordoanelor de etansare;
 montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie. Se vor utiliza dipozitive de
tip etans, cu suflu maxim de 50mm.
d) Racordarea cu terasamentele si rampe de acces

 realizarea umpluturilor pentru sferturile de con;
 asezarea placilor de racordare cu terasamentele pe o grinda de rezemare;
 turnarea betonului clasa C16/20 din fundatia sferturilor de con si realizarea pereului din
dale de beton clasa C30/37;
 executia scarilor de acces si a casiului;
e) Lucrari in albie
 degajarea albiei de vegetatie, depuneri si material solid;
 calibrare si reprofilare albie pe cca. 100m amonte si cca. 50m aval de pod;
 realizarea zidurilor de protectie de greutate din beton;
 realizarea pragului de fund ingropat din gabioane (G1,5), la capatul amonte al zidului de
greutate;
 realizarea pragului de fund din beton armat, pentru stabilitatea generala a albiei amonte
de pod si a zidurilor de gabioane in amonte si aval de acesta, pe ambele maluri pe cate
30.00m.
2. Pod BELCIUG
 relocarea in subteran a liniei electrice aeriene LEA 0,40kV, in zona podului.
b) Infrastructura
Pile

Pagina 38 din 49
 executia pilotilor forati. Fiecare pila va fi fundata indirect prin intermediul a cate 6 piloti
clasa C25/30;
 realizarea elevatiilor, a banchetelor de rezemare si a cuzinetilor din beton armat clasa
C30/37. Elevatiile vor fi lamelare cu forma semirotunda, spre amonte si spre aval.
Inaltimile elevatiilor vor asigura panta longitudinala a podului. Banchetele de rezemare
si cuzinetii vor asigura rezemarea grinzilor si sunt prevazute cu opritori antiseismici;
pamantul;
 montarea aparatelor de reazem.
Culei
clasa C25/30;
pamantul;
c) Suprastructura
 montarea grinzilor prefabricate L=14,00m pe aparate de reazem din neopren;
parapet. Placa din beton armat va avea o grosime variabilă de 12÷25cm, executata cu
panta unica de 2,5%, evitand utilizarea betonului de panta;
 pe pile se va realiza continuizarea placii de suprabetonare, in scopul reducerii numărului
de rosturi de dilatatie;
 asternerea membranei hidroizolante de tip membrana şi a protectiei acesteia din BA8
de 3cm grosime;
 montarea bordurilor din beton si a realizarea cordoanelor de etansare;
 montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie. Se vor utiliza dispozitive de
tip etans, cu suflu maxim de 50mm;

Pagina 39 din 49

 turnarea betonului clasa C16/20 din fundația sferturilor de con şi realizarea pereului din
e) Lucrari in albie
 realizarea unor ziduri de protectie a malurilor albiei in zona podului. Se vor realiza ziduri
de gabioane G2` (2,00x1,50x5,00m), G1,5 (1,50x1,00x5,00m) si G1 (1,00x1,00x5,00m),
asezate pe o saltea de gabioane SG0,5 (5,00x4,00x0,50m), pe ambele maluri, amonte
si aval de pod, pe cate 10,00m.
3. Pod STADION
 demolarea partiala, in zona podului, a zidului de sprijin din beton.
b) Infrastructura
Pile
clasa C25/30;
pamantul;
Culei
clasa C25/30;

Pagina 40 din 49

pamantul;
c) Suprastructura
de 3cm grosime;

e) Lucrari in albie
de gabioane G1,5 (1,50x1,00x5,00m) si G1 (1,00x1,00x5,00m), asezate pe o saltea de
gabioane SG0,5 (5,00x4,00x0,50m), pe malul drept, amonte si aval, pe cate 20,00m,
respectiv pe malul stang, amonte, pe 50,00m.
4. Pod CONSTANDINOIU

Pagina 41 din 49
b) Infrastructura
Pile
clasa C25/30;
pamantul;
Culei
clasa C25/30;
pamantul;
c) Suprastructura

Pagina 42 din 49

de 3cm grosime;

e) Lucrari in albie
de gabioane cu inaltimi de 2,00m si 3,00m, alcatuite din G2 (2,00x1,00x5,00m), G1,5
(1,50x1,00x5,00m) si G1 (1,00x1,00x5,00m), asezate pe o saltea de gabioane SG0,5
(5,00x4,00x0,50m), pe malul drept 85,00m amonte si 90,00m aval, respectiv pe malul
stang 20,00m amonte si 10,00m aval.
III. BREVIARE DE CALCUL
Breviarele de calcul pentru fiecare specialitate sunt prezentate separat in anexa.
IV. CAIETE DE SARCINI
Rolul si scopul caietelor de sarcini:

- Fac parte integranta din proiectul tehnic
- Redescrierea elementelor tehnice si calitative mentionate in planse si prezinta informii,
precizari si prescriptii complementare planselor.
- Plansele, breviarele de calcul si caietele de sarcini sunt complementare; notele
explicative inscrise in planse sunt scurte si cu caracter general, vizand in special explicitarea
desenelor.
- Detaliaza notele si cuprind caracteristicile si calitatile materialelor folosite, testele si
probele acestora, descriu lucrarile care se executa, calitatea, modul de realizare, testele,
verificarile si probele acestor lucrari, ordinea de executie si de montaj si aspectul final;

Pagina 43 din 49
- Impreuna cu plansele, trebuie sa fie astfel concepute incat, pe baza lor, sa se poata
determina cantitatile de lucrari, costurile lucrarilor si utilajelor, forta de munca si dotarea
necesara executiei lucrarilor;
- Elaborarea caietelor de sarcini se face de catre proiectanti-ingineri specialisti
- Stabilesc responsabilitatile pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor si
responsabilitatile pentru teste, verificari, probe.
- Redactarea caietelor de sarcini trebuie sa fie concisa si sistematizata
- Prevad modul de urmarire a comportarii in timp a investitiei
- Prevad masurile si actiunile de demontare /demolare ( inclusiv reintegrarea in mediul
naturala deseurilor ) dupa expirarea perioadei de viata( postutilizarea)
Tipuri de caiete de sarcini
In functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi:
- Caiete de sarcini pentru executia lucrarilor
- Caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente
tehnologice si confectii diverse
- Caiete de sarcini pentru receptii, teste, probe, verificari si puneri in functiune
In functie de categoria de importanta a obiectivului de investitii , caietele de sarcini pot fi:
- Caiete de sarcini generale, care se refera la lucrari curente in domeniul constructiilor si
care se elaboreaza pentru toate obiectivele de investitii;
- Caiete de sarcini speciale, care se refera la lucrari specifice si care se elaboreaza
independent pentru fiecare lucrare
Continutul caietelor de sarcini
Caietele de sarcini trebuie sa cuprinda :
- breviarele de calcul, care reprezinta documentele justificative pentru dimensionarea
elementelor de constructii si de instalatii si se elaboreaza pentru fiecare element de
constructie in parte.Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza incarcarile si
ipotezele de calcul, precum si tipurile de programe utilizate
- nominalizarea planselor care guverneaza lucrarea
- proprietatile fizice, chimice , de aspect,, de calitate, tolerante, probe, teste si alte
asemenea, pentru materialele componente ale lucrarii, cu indicarea standardelor;
- dimensiunea ,forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii
- ordinea de executie, probe, teste, verificari ale lucrarii;
- standardele, normativele si alte prescriptii, care trebuie respectate la materiale, utilaje,
confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari

Pagina 44 din 49
Caietele de sarcini specifice lucrarilor din cadrul prezentei documentatii sunt prezentate
in volum separat .
V. LISTE CU CANTITATI DE LUCRARI
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor şi

conţine:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3);
d) listele cu cantităţi de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier)
Listele cu cantitati de lucrari se regasesc separat in anexa.

Pagina 45 din 49
VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI
GRAFIC GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI

LUNA
Nr. Denumire obiect/ categorie de lucrari
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
1 ORGANIZARE DE SANTIER
2 LUCRARI DE TERASAMENTE DRUMURI
3 LUCRARI DE SUPRASTRUCTURA DRUMURI

4 LUCRARI DE INFRASTRUCTURA PODURI
5 LUCRARI DE SUPRASTRUCTURA PODURI
6 LUCRARI DE SCURGEREA APELOR
7 LUCRARI DE SGURANTA CIRCULATIEI

DESFIINTARE ORGANIZARE DE SANTIER SI ADUCEREA
8
TERENULUI LA STAREA INITIALA

Pagina 46 din 49
VII. CONCLUZIILE EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
În perioada de execuţie a lucrărilor, constructorul este obligat să ia toate măsurile pentru:

 respectarea acordului de mediu emis de Agenţia regională pentru Protecţia Mediului;
 reducerea noxelor eliminate la funcţionarea mijloacelor de transport şi a utilajelor ce
urmează a fi folosite, prin efectuarea la începerea lucrărilor şi nu numai, a reviziei
tehnice;
 menţinerea calităţii aerului în zonele protejate, conform Ordinul 592/2002 pentru
aprobarea “Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor
şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot,
pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon
şi ozonului în aerul înconjurător„ şi STAS 12574/1987 – „Aer în zonele protejate. Condiţii
de calitate”;
 eliminarea pericolului contaminării cu produse petroliere a solului şi implicit a apei
subterane, prin efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje în staţii speciale;
 protecţia apei de suprafaţă şi subterane prin respectarea celor prevăzute în Legea nr.
107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004 – “Legea apelor”;
 eliminarea pierderilor de material (lapte de ciment) care pot duce la alcalinitatea apei
prin efectuarea cu atenţie a operaţiilor de turnare a betoanelor pentru fundaţii;
 manipularea unor cantităţi cât mai mici de substanţe chimice pe tot parcursul efectuării
operaţiilor de protecţie anticorozivă a tablierelor metalice în zona pasarelei;
 eşalonarea cât mai eficientă a lucrărilor de execuţie astfel încât nivelul de zgomot
exterior să se menţină în limitele prevăzute de STAS 10009/88 - “Acustica urbană.
Limite admisibile ale nivelului de zgomot” şi de Ord. 536/1997 pentru aprobarea
“Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei”, respectiv
valoarea de 50dB(A);
 gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate conform H.G nr. 856/2002 –
“Hotărâre privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” şi Legii 426/2001 pentru aprobarea
“Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor”, prin
selectarea şi colectarea pe tipuri de deşeuri în locuri
 amenajate, recuperarea deşeurilor refolosibile şi valorificarea acestora (prin integrarea,
în măsura posibilităţilor la alte lucrări), respectiv eliminarea periodică a deşeurilor
neutilizabile prin contract cu firme specializate;

Pagina 47 din 49
 asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor în

condiţii corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcţie se va face numai în
limitele terenului deţinut de proprietar, fără a deranja vecinătăţile);
 respectarea zonelor de protecţie ale conductelor şi reţelelor ce traversează
amplasamentul lucrării, precum şi condiţiile impuse prin avizele obţinute;
 evacuarea din vecinătatea amplasamentului lucrării a tuturor materialelor rămase în
urma execuţie;
 respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural în zonele de lucru, prevăzute în
acordul de mediu.
Protecția calității apei
Materialele folosite (beton și asfalt) nu contin elemente agresive sau care se pot dizolva in
apele pluviale care se scurg de pe platforma podului.
Nu sunt proiectate lucrări care prin natura lor să afecteze calitatea apei în zonă.
Protecția aerului
Lucrarea proiectată nu constituie o sursă de poluare a atmosferei.
Eventualele particule de praf care pot să apară în timpul execuției se pot stopa prin întreținerea
corespunzătoare a șantierului.
Cele mai importante noxe evacuate în atmosferă sunt gazele de eșapament de la mașini și
utilaje.
Acestea sunt verificate periodic prin unități de service auto, fiind admise în circulație
doar cele corespunzătoare normelor în vigoare.
Protecția împotriva zgomotului
Sursele de zgomot specifice care se manifestă în timpul execuției lucrării vor disparea
odată cu închiderea șantierului, de asemenea prin realizarea sistemului rutier nou , zgomotul
produs de circulație prin îmbunătățirea planeității căii de rulare, se va reduce.
Se vor lua toate masurile necesare astfel încât pe durata desfășurării lucrărilor
proiectate, poluarea fonică să fie cât mai redusă.
Protecția împotriva radiațiilor
În structura lucrărilor nu se introduc elemente care produc radiații, materialele utilizate la
lucrări vor fi conform standardelor sau vor avea agremente tehnice valabile.
Protecția solului și subsolului
Ansamblul de lucrări proiectate nu afectează negativ solul și subsolul din zona podului,
ci dimpotriva are efect de stabilizare a terasamentelor.

Pagina 48 din 49
Redarea suprafețelor afectate de lucrări sau ocupate temporar de Organizarea de

Șantier se face conform tehnologiei impuse de Caietele de Sarcini, cu respectarea precisă a
condițiilor cerute de mobilizarea și asternerea pământului vegetal.
Protecția sistemelor terestre și acvatice
Nu sunt proiectate lucrări care prin natura lor să afecteze eco-sistemele terestre și acvatice.
Protecția asezărilor umane și a altor obiective de interes public
Lucrarea este amplasată în intravilanul localității, în zonă nu sunt monumente sau
obiective istorice care ar putea fi afectate în timpul lucrărilor de reabilitare.
Lucrarile se vor desfașura strict în amplasamentul obiectivului
Nu vor fi ocupate suprafețe suplimentare de teren, nu vor fi mutate asezări umane.
Gospodarirea deșeurilor
În urma executării proiectului, nu rezulta deșeuri.
Deșeurile menajere din organizarea de șantier, precum și cele inerente rezultate din
tehnologiile de execuție, se vor depozita în spații special amenajate, urmând a fi transportate
prin intermediul serviciilor specializate la cele mai apropiate platforme de deșeuri.
Gospodărirea substantelor toxice și periculoase
Lucrările proiectate nu produc și nu stochează substanțe toxice sau periculoase.
Lucrări de reconstrucție ecologică
Lucrările proiectate nu sunt poluante, îmbunătățesc condițiile de protecție a mediului în zona
studiată.Prin urmare lucrările proiectate sunt ecologice.
La finalizarea șantierului, spațiile ocupate temporar vor fi refăcute și redate circuitului
inițial.
Întocmit,
ing. Daniel MORLOVA
ing. Dorina TUDOR

Pagina 49 din 49

4.memoriu Tehnic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.memoriu Tehnic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODERNIZARE DRUMURI LOCALE, COMUNA BERTEA

PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE SI DETALII DE EXECUTIE

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

4. POD CONSTANDINOIU ------------------------------------------------------------------------------------------- 20

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII

2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Treapta de 1000 m inaltime se afla dezvoltata pe depozitele flisului cretacic,

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

c) Clima și fenomenele naturale specifice zonei

Fig. 1- Zonarea teritoriului României după adâncimea de îngheț

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Fig. 2-Zonarea teritoriului României in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

e) Devierile si protejarile de utilitati afectate

g) Căile de acces permanente, căile de telecomunicații și altele asemenea

h) Căile de acces provizorii

i) Bunuri de patrimoniu cultural imobil

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

2.2 SOLUTIA TEHNICA CUPRINZAND:

Documentatia tehnica trateaza lucrarile de modernizare a 30 de strazi, in lungime de

1. Strada 1- ‘’Visan’’, cu o lungime de 117.00m.

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

29. Strada 29 – ‘’Stadion’’, cu o lungime de 828.00m.

Parametrii tehnici ai obiectivului propus:

În profil longitudinal linia rosie proiectata urmareste, în principiu, niveleta drumului

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

- POFILE TRANSVERSALE TIP

o Latime platforma drum: 3.00m – 7.00m

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

o Panta transversala acostamente aliniam. - 4.0%

Structurile rutiere proiectate sunt urmatoarele:

Solutia 1 – structura rutiera rigida

Solutia 2 – structura rutiera supla

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

– COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR PLUVIALE

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

- Podete dalate cu infrastructuri monolite, cu o lumina de 2.00m

Lucrarile de consolidare constau in realizarea ziduri de sprijin, ziduri de protectie din

Semnalizarea rutieră pe timpul execuției

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

II. LUCRARI DE PODURI SI RAMPE

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Delimitarea partii carosabile de consolele de parapet se face prin borduri normale de

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Toate infrastructurile vor fi prevazute cu opritori antiseismici. Pe culei se vor monta

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

- 3 cm protectie hidroizolatie din BA8;

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Delimitarea partii carosabile de consolele de parapet se face prin borduri normale de

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Trecerea de pe pod pe rampe se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 5.0m

II. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

A. MEMORIU TEHNIC LUCRARI DE DRUMURI

BENEFICIAR: COMUNA BERTEA, JUDETUL PRAHOVA

Podetele existente sunt insuficiente, sunt puternic degradate si colmatate.

A.2. SOLUTIA PROIECTATA

Lucrările care fac obiectul proiectului se încadrează în categoria „C”- lucrări de