01 - Volumul 02.1 - PT+DE DJ 208F - Rev 00 PDF

MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN
DJ 208F: HECI (INTERSECŢIE DJ 208) –

TĂTĂRUŞI – IORCANI – LIMITA JUD.
SUCEAVA, KM 0+000 – KM 12+462
PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE &

DETALII DE EXECUTIE
BENEFICIAR:
DIRECŢIA JUDEŢEANǍ DE ADMINISTRARE A
DRUMURILOR ŞI PODURILOR IAŞI
PROIECTANT:
Asocierea
SC BEST CONSULTING & DESIGN SRL
SC SEARCH CORPORATION SRL
Contract 7527 din 11.10.2017

Volum 02.1
Revizia 00
Modernizare drum judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) – Tătăruşi - Iorcani – limita jud. Suceava,
km 0+000 – km 12+462
BENEFICIAR: Direcția Județeana de Administrare a Drumurilor si Podurilor Iaşi,
Județul Iași
OBIECTIV: Modernizare drum judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) –

Tătăruşi - Iorcani – limita jud. Suceava, km 0+000 – km 12+462
OBIECT: Proiect tehnic de executie si detalii de executie “Modernizare drum judeţean

DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) – Tătăruşi - Iorcani – limita jud. Suceava, km
0+000 – km 12+462
VOLUM: 02.1
CONTRACT: 7527 din 11.10.2017
FAZĂ: Proiect tehnic de executie + detalii de executie
Lista si semnatura proiectantilor
Nr. Crt. Numele şi prenumele Functia Semnatura

Director General
1. Aurelian GRIGORESCU
SC Best Consulting & Design SRL
Florin RADUCU Vicepresedinte Proiectare
Dana FODOR Director Departament Proiectare

2
Drumuri si Autostrazi
SC Search Corporation SRL
3 Constantin BOBARU Sef Proiect
Christian Claudiu ANTIPA

4 Inginer proiectant drumuri
Dan MATEI
5 Ovidiu VADEANU Inginer proiectant podete
6 Victoria ENACHE Inginer proiectant poduri
7 Liviu BUCUR Inginer proiectant poduri
8 Octavian Stoicescu Inginer proiectant consolidari
Asocierea SC Best Consulting & Design SRL - SC Search Corporation SRL

(Ianuarie 2018)
Pagină 2
km 0+000 – km 12+462
BORDEROUL LUCRĂRII
OBIECTIV: Modernizare drum judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) – Tătăruşi

- Iorcani – limita jud. Suceava, km 0+000 – km 12+462
OBIECT: Proiect tehnic si detalii de executie “Modernizare drum FAZA: PTH+DE
judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) – Tătăruşi - Iorcani
– limita jud. Suceava, km 0+000 – km 12+462”
BENEFICIAR: Direcția Județeana de Administrare a
CONTRACT: 7527 din 11.10.2017
Drumurilor si Podurilor Iaşi, Județul Iași
Christian Constantin Aurelian
ÎNTOCMIT: VERIFICAT: APROBAT:
ANTIPA BOBARU GRIGORESCU
REVIZIA: 00 DATA: 01.2018
Nr. Nr.
Denumire Format Revizia Obs.
crt. File
0 1 3 4 5 6
I. Parte Scrisa
1 Pagina de gardă 1 A4
2 Borderoul documentaţiei 1 A4
3 Memoriu tehnic general, memoriu tehnic de 73 A4

specialitate, breviar de calcul
VOLUMUL 02.1
4 Plan trasare: A4
Axa in plan 5
Profil longitudinal 8
5 Program de inspectii pe faze determinante - A4

lucrari:
drumuri - podete 3+3
poduri 3
6 Program de urmarire a comportarii in timp - A4
lucrari
drumuri - podete 4+5
poduri 5
7 Caiete de sarcini
A. Lucrari de Drum
Lucrări de terasamente
VOLUMUL 02.2A
29 A4
Straturi de formã 24 A4
Fundatii de balast 12 A4
Fundatii de piatra sparta 14 A4
Dispozitive de scurgere și evacuarea apelor 32 A4

de suprafatã
Imbracaminti și straturi de baza bituminoase 46 A4

din mixturi asfaltice executate la cald
Pagină 3
km 0+000 – km 12+462
Marcaje 35 A4
Indicatoare rutiere 34 A4
B. Lucrari de Podete
Podete 13 A4
C. Lucrari de Poduri & Hidro
VOL
02.2
UM
UL
B
Poduri + Hidro 100 A4
D. Lucrari de Consolidare
VOL
02.2
UM
UL
A
Consolidare terasamente 06 A4
8 Liste de cantitati de lucrari & Antemasuratori: xx A4

Drumuri
VOLUMUL
Podete
02.3
Poduri & Hidro
Consolidari
9 Dosar Confidential: xx A4
Drumuri
VOLUMUL
Podete
02.4
Poduri & Hidro
Consolidari
10 Plan de Securitate si sanatate in munca A4

Plan SSM 104 VOLUMUL
Dosarul de interventii ulterioare 7 03
Registru de coordonare 7
Pagină 4
km 0+000 – km 12+462
II. Parte Desenata

A1. Lucrari de Drum
VOLUMUL 04.1A1
1 Plan de Incadrare in Zona, Sc. 1: 2 A3
25.000
2 Plan de situatie, si profil 42 A3

longitudinal, Sc 1:1000 / 1:100
3 Profile transversale tip 23 A3
4 Plan de situatie pentru 21 A3

semnalizare si marcaje
5 Profile transversale curente 312 A3 VOLUMUL 04.A2

A2. Detalii comune lucrari de drum
Sant trapezoidal protejat 1 A3
VOLUMUL 04.A1
Rigola carosabila 1 A3
Parapet tip H2 2 A3
Trotuar si borduri 1 A3
Amenajare accese la drumurile 1 A3

laterale
Semnalizare provizorie pe timpul 1 A3

executiei lucrarilor
Accese la proprietati 2 A3
Pagină 5
km 0+000 – km 12+462
II. Parte Desenata

B1. Lucrari de Podete
1 Vedere plana si Sectiune longitudinala: 8 A3

Podet tubular  1000mm km 2+450
Podet dalat L=3,00m km 2+970
Podet dalat L=3,00m km 10+990
B2. Detalii comune lucrari de podete

1. Podet tubular  - 1000mm
VOLUMUL 04.B
Podet tubular tip  - 1000 mm 1 A3
Planuri cofraj radiere podet si aripi 1 A3
Planuri armare radiere podet si aripi 1 A3
Planuri cofraj si armare timpane monolite tip aval si 1 A3

amonte
Planuri cofraj si armare camera de cadere tip 1 A3
Parapet metalic tip N2 la podete tubulare  1 A3

1000mm
2. Podet dalate L = 3 m
Podet dalat L=3,00m cu elevatii prefabricate tip L1 1 A3
Dala prefabricata tip D3 1 A3
Elevatie prefabricata tip L1 1 A3
Aripa prefabricata tip A1 1 A3
Detalii realizare hidroizolatii podet dalat 1 A3
Parapet metalic tip N2 la podete dalate L=3,00m 1 A3
Pagină 6
km 0+000 – km 12+462
II. Parte Desenata

Lucrari de Poduri
1 Plan de Incadrare in Zona, Sc. 1: 25.000 1 A3
C1. Pod 1 - Pod peste paraul Posta km 3+572
1 Plan de situatie 1 A3
2 Profil longitudinal 1 A3
3 Releveu 1 A3
4 Dispozitie generala 1 A3
5 Detaliu reparare betoane 1 A3
C2. Pod 2 - Pod peste paraul Satului km 4+861
3 Releveu 1 A3
5 Sectiune transversala 1 A3
VOLUMUL 04.C
6 Proces tehnologic 1 A3
7 Plan cofraj culee 1 A3
8 Plan cofraj placa de suprabetonare 1 A3
9 Plan armare culee 1 A3
10 Plan armare placa de suprabetonare – 1 A3

partea 1
11 Plan armare placa de suprabetonare – 1 A3

partea 2
13 Rost de dilatatie 1 A3
14 Parapete pietonal –Dispozitie generala 1 A3
15 Parapete pietonal – Detalii de uzinare 1 A3
16 Racordare cu terasamentele 1 A3
17 Racordare pod -drum 1 A3
C3. Pod 3 - Pod peste paraul Calugaru km 5+960
3 Releveu 1 A3
Pagină 7
km 0+000 – km 12+462
5 Sectiune transversala 1 A3
6 Proces tehnologic 1 A3
7 Plan cofraj lise parapete 1 A3
8 Plan cofraj si armare lise parapete 1 A3
II. Parte Desenata

D. Lucrari de Consolidare
VOLUMUL
1 Plan de situatie Sc 1:1000 1 A3
04.A1
Consolidare platforma drum - Saltea din
balast ranforsata cu geogrile, Km 9+500 -
Km 10+300, L=800m
2 Dren longitudinal in sapatura deschisa 1 A3
Pagină 8
km 0+000 – km 12+462
CONTINUT
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL ............................................................................................ 12
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII .................................. 12
1.1. DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTIŢIE ......................................................................................... 12
1.2. AMPLASAMENTUL ........................................................................................................................ 12
1.3. ACTUL ADMINISTRATIV PRIN CARE A FOST APROBAT(Ă), ÎN CONDIŢIILE LEGII, STUDIUL DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIA DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII ................................................... 12
1.4. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE............................................................................................. 12
1.5. INVESTITORUL ............................................................................................................................. 13
1.6. BENEFICIARUL INVESTITIEI ........................................................................................................... 13
1.7. ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC DE EXECUTIE ...................................................................... 13
1.8. FAZA DE PROIECT ........................................................................................................................ 13
1.9. STRUCTURA DOCUMENTATIEI ....................................................................................................... 13
2. PREZENTAREA SCENARIULUI / OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE
FEZABILITATE / DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII ........ 15
2.1. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI ..................................................................................... 15
2.1.1. Descrierea amplasamentului ............................................................................................ 15
2.1.2. Topografia ........................................................................................................................ 16
2.1.3. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei .................................................................. 17
2.1.3.1. Clima .......................................................................................................................................... 17
2.1.3.1.1. Aspecte generale ...............................................................................................................................17
2.1.3.1.2. Precipitatiile .........................................................................................................................................17
2.1.3.1.3. Vanturile ..............................................................................................................................................18
2.1.3.1.4. Temperaturile ......................................................................................................................................18
2.1.3.2. Fenomene naturale specifice ..................................................................................................... 20
2.1.4. Geologia si Seismicitatea ................................................................................................. 20
2.1.4.1. Geologia zonei ........................................................................................................................... 20
2.1.4.2. Seismicitatea zonei .................................................................................................................... 21
2.1.5. Devierile şi protejările de utilităţi afectate ......................................................................... 24
2.1.6. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii .......................................................................................................................... 25
2.1.7. Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea ............................. 25
2.1.8. Căile de acces provizorii .................................................................................................. 25
2.1.9. Bunuri de patrimoniu cultural imobil ................................................................................. 25
2.2. SOLUTIA TEHNICA ........................................................................................................................ 25
2.2.1. Caracteristici tehnice ale obiectivului de investiţii ............................................................ 25
2.2.2. Parametri specifici obiectivului de investiţii ...................................................................... 26
2.2.2.1. Categoria şi clasa de importanţă ................................................................................................ 26
2.2.2.2. Date de trafic .............................................................................................................................. 27
2.2.2.2.1. Intensitatea traficului ..........................................................................................................................27
2.2.2.2.2. Clasa de trafic .....................................................................................................................................27
2.2.2.2.3. Nivelul de serviciu ..............................................................................................................................28
2.2.2.3. Clasa tehnica a drumului ............................................................................................................ 28
2.2.2.4. Viteza de proiectare ................................................................................................................... 29
2.2.2.5. Categoria geotehnica ................................................................................................................. 29
2.2.2.6. Adancimea de inghet si tipul climateric ...................................................................................... 29
2.2.2.7. Incarcarea din zapada ................................................................................................................ 31
2.2.3. Varianta constructiv de realizare a investitiei ................................................................... 32
2.2.3.1. Lucrari de drum .......................................................................................................................... 32
2.2.3.1.1. Amenajarea in plan si spatiu ............................................................................................................32
2.2.3.1.2. Sistem rutier ........................................................................................................................................32
2.2.3.1.3. Colectarea si evacuarea apelor .......................................................................................................33
2.2.3.1.4. Amenajare drumuri laterale ..............................................................................................................33
2.2.3.1.5. Trotuare ...............................................................................................................................................33
2.2.3.1.6. Accese la proprietati ..........................................................................................................................34
2.2.3.2. Lucrari de podete ....................................................................................................................... 34
2.2.3.3. Lucrari de poduri ........................................................................................................................ 34
2.2.3.3.1. Pod km 3+542 peste paraul Posta: .................................................................................................34
Pagină 9
km 0+000 – km 12+462
2.2.3.3.2. Pod km 4+861 peste paraul Satului (Pietrosu) ..............................................................................35
2.2.3.3.3. Pod km 5+351 peste paraul Calugaru.............................................................................................37
2.2.3.4. Lucrari de consolidare ................................................................................................................ 39
2.2.4. Trasarea lucrarilor ............................................................................................................ 40
2.2.5. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier ............................................. 40
2.2.6. Organizarea de şantier ..................................................................................................... 40
II. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE ............................................................................. 41
A. LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................................. 41
1. SITUATIA EXISTENTA .................................................................................................... 41
1.1. TRASEUL IN PLAN......................................................................................................................... 41
1.2. PROFILUL LONGITUDINAL.............................................................................................................. 41
1.3. PROFILUL TRANSVERSAL .............................................................................................................. 41
1.4. SCURGEREA APELOR ................................................................................................................... 41
1.5. STAREA DE DEGRADARE CONFORM EXPERTIZEI TEHNICE ............................................................... 41
2. SITUATIA PROIECTATA ................................................................................................. 42
2.1. LUCRARI DE DRUM ....................................................................................................................... 42
2.1.1. Traseul in plan .................................................................................................................. 42
2.1.2. Profilul longitudinal ........................................................................................................... 42
2.1.3. Profilul transversal ............................................................................................................ 43
2.1.4. Alcatuirea sistemului rutier ............................................................................................... 43
2.1.5. Colectarea si evacuarea apelor........................................................................................ 46
2.1.6. Drumuri laterale ................................................................................................................ 47
2.1.7. Trotuare ............................................................................................................................ 47
2.1.8. Accese la proprietati ......................................................................................................... 47
2.2. LUCRARI DE TERASAMENTE .......................................................................................................... 47
2.3. SIGURANTA CIRCULATIEI .............................................................................................................. 48
2.3.1. Semnalizari si marcaje definitive ...................................................................................... 48
2.3.2. Lucrari de semnalizare pe timpul executiei lucrarilor ....................................................... 48
2.3.3. Siguranta circulatiei .......................................................................................................... 48
2.4. MASURAREA LUCRARILOR ............................................................................................................ 49
2.5. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI SI TESTELE .......................................................................... 49
2.6. CURATENIA PE SANTIER ............................................................................................................... 49
2.7. SERVICII SANITARE ...................................................................................................................... 49
2.8. EXIGENTELE DE VERIFICARE A PROIECTULUI .................................................................................. 49
B. LUCRARI PODETE .......................................................................................................... 50
C. LUCRARI PODURI........................................................................................................... 53
1.1. POD PESTE PARAUL POSTA LA KM 3+542 ..................................................................................... 53
1.2. POD PESTE PARAUL SATULUI LA KM 4+861 .................................................................................. 53
1.3. POD PESTE PARAUL CALUGARU LA KM 5+960 ............................................................................. 55
2.1. POD PESTE PARAUL POSTA LA KM 3+542 ..................................................................................... 56
2.2. POD PESTE PARAUL SATULUI (PIETROSU) LA KM 4+861 ................................................................ 56
2.3. POD PESTE PARAUL CALUGARU LA KM 5+960 ............................................................................... 57
D. LUCRARI CONSOLIDARE .............................................................................................. 59
1.1. ZONA CUPRINSA INTRE KM 9+500 – KM 10+300........................................................................... 59
Pagină 10
km 0+000 – km 12+462
2.1. ZONA CUPRINSA INTRE KM 9+500 – KM 10+300........................................................................... 59
3. CONSIDERENTE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI ...................................................... 61
4. SECURITATEA SI SANATATE IN MUNCA, SITUATII DE URGENTA ............................ 62
4.1. MASURI ORGANIZATORICE GENERALE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA ..................... 62
4.2. SPATIILE SI FACILITATILE DESTINATE ORGANIZARII DE SANTIER ....................................................... 63
4.3. INSTALATIILE ELECTRICE TEMPORARE ........................................................................................... 64
4.4. APROVIZIONAREA CU MATERIALE SI DEPOZITAREA ACESTORA ........................................................ 64
4.5. ASIGURAREA EVACUARII DESEURILOR SI A CURATENIEI .................................................................. 64
4.6. MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI INDIVIDUALA......................................................................... 65
III. BREVIARE DE CALCUL .................................................................................................... 67
A. LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................................. 67
1. DIMENSIONARE STRUCTURII RUTIERE - SISTEM RUTIER ELASTIC ........................ 67
1.1. INTRODUCERE ............................................................................................................................. 67
1.2. DESCRIEREA METODEI DE DIMENSIONARE ..................................................................................... 67
1.3. DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE .......................................................................................... 69
1.3.1. Datele de intrare ............................................................................................................... 69
1.3.2. Structura rutiera propusa .................................................................................................. 69
1.3.2.1. Sector Km (0+000 – 3+420), Km (7+660-12+462) ..................................................................... 69
1.3.2.1.1. Rezultatele obtinute in urma rularii programul Calderom 2000 ...................................................69
1.3.2.1.2. Verificarea comportarii sub trafic a sistemului rutiere. ................................................................70
1.3.2.1.3. Concluzie .............................................................................................................................................70
1.3.2.2. Sector Km (3+420 – 7+660) ....................................................................................................... 70
1.3.2.2.1. Rezultatele obtinute in urma rularii programul Calderom 2000 ...................................................71
1.3.2.2.2. Verificarea comportarii sub trafic a sistemului rutiere. ................................................................71
1.3.2.3. Concluzie ................................................................................................................................... 72
2. VERIFICAREA SUB ACTIUNEA FENOMENULUI DE INGHET – DEZGHET .................. 73

2.1. SECTOR KM KM (0+000 – 3+420), KM (7+660-12+462) .............................................................. 73
2.2. SECTOR KM (3+420 – 7+660) ..................................................................................................... 74
IV. CAIETE DE SARCINI ......................................................................................................... 75
1. CAIETE DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR ............................................ 75
1.1. CAIETE DE SARCINI GENERALE ..................................................................................................... 75
1.2. CAIETE DE SARCINI – LUCRARI DE DRUMURI .................................................................................. 75
1.2.1. Lucrari de terasamente .................................................................................................... 75
1.2.2. Straturi de forma ............................................................................................................... 75
1.2.3. Fundatii din balast ............................................................................................................ 75
1.2.4. Fundatii din piatra sparta .................................................................................................. 75
1.2.5. Dispozitive de scurgere și evacuarea apelor de suprafatã .............................................. 75
1.2.6. Imbracaminti si straturi de baza bituminoase din mixturi asfaltice executate la cald ....... 75
1.2.7. Indicatoare rutiere............................................................................................................. 75
1.2.8. Marcaje rutiere .................................................................................................................. 75
1.3. CAIETE DE SARCINI – LUCRARI DE PODETE .................................................................................... 75
1.3.1. Podete .............................................................................................................................. 75
1.4. CAIETE DE SARCINI – LUCRARI DE PODURI .................................................................................... 75
1.4.1. Poduri ............................................................................................................................... 75
1.5. CAIETE DE SARCINI – LUCRARI DE CONSOLIDARE .......................................................................... 75
1.5.1. Cconsolidarea terasamentelor ......................................................................................... 75
V. LISTE DE CANTITATI ......................................................................................................... 76
1. LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI ............................................................................... 76
VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI PUBLICE ................................... 76
1. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI - CONTRACTULUI .................................... 76
Pagină 11
km 0+000 – km 12+462
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE
INVESTIŢII
1.1. Denumirea obiectului de investiţie
Servicii de proiectare, faza: proiect tehnic si detalii de executie – PT&CS + DE, pentru obiectivul
de investiţii “Modernizare drum judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) – Tătăruşi -
Iorcani – limita jud. Suceava, km 0+000 – km 12+462”.
1.2. Amplasamentul
Drumul județean DJ 208F analizat are o lungime de 12.462 m si se afla in partea de Vest a
judeţului Iași.
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de
fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
Studiul de Fezabilitate a fost avizata prin Hotararea de Consiliu Judetean nr. 267/29.09.2015.
1.4. Ordonator principal de credite

Consiliul Judetean Iasi
Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 69, Iaşi
Tel: 004-0232.235100; Fax: 004-0232.210336
E-mail: ghiseu.unic@icc.ro; Site: http://www.icc.ro;
Pagină 12
km 0+000 – km 12+462
1.5. Investitorul
Consiliul Judetean Iasi
Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 69, Iaşi
Tel: 004-0232.235100; Fax: 004-0232.210336
E-mail: ghiseu.unic@icc.ro; Site: http://www.icc.ro;
1.6. Beneficiarul investitiei

Direcția Județeana de Administrare a Drumurilor si Podurilor Iaşi, Județul Iași
(D.J.A.D.P.)
Romania, jud. Iasi, Municipiul Iasi, Bdul Stefan cel Mare si Sfant nr 13
Tel.: +40 232 255961; Fax: +40 232 255960
E-mail: contact@djadp.ro; Site: www.djadp.ro
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de executie

Asocierea SC Best Consulting & Design SRL & SC Search Corporation SRL
Romania, Bucuresti, Sector 3, Strada Penes Curcanul, Nr. 11
RO: 32642076; J40/153/2014
Tel.: +4 031 104 28 20; Fax: +4 031 104 28 20
E-mail: office@bestconsultingdesign.ro
1.8. Faza de proiect

Prezenta documentatie tehnica este realizata pentru faza proiect tehnic de executie si detalii de
executie, avand in vedere:
 cerintele temei de proiectare pusa la dispozitie de catre Beneficiar;
 solutiile tehnice prevazute in cadrul expertizelor tehnica / studiului de fezabilitate
realizata anterior de catre Benefeciar;
 continutul cadru al PAC. – Anexa 9, la Hotararea de Guvern nr. 907 din 29 noiembrie
2019 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 29 decembrie 2016 - Conţinutul-
cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, conţinutul-
cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare, precum şi
conţinutul-cadru al proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor;
 continutul cadru al PTH si DE. – Anexa 10, la Hotararea de Guvern nr. 907 din 29
noiembrie 2019 publicata în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 29 decembrie 2016 -
privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice;
 legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
 legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;
1.9. Structura documentatiei

Documentatia tehnica predata Beneficiarului, a fost structurata conform tabel de mai jos.
STRUCTURA DOCUMENTATIEI
Volumul 01.1: Parte Scrisa - Memoriu tehnic documentatie
Volumul 01
tehnica faza PAC
Pagină 13
km 0+000 – km 12+462
Volumul 01.2: Parte Desenata documentatie tehnica faza

PAC
Volumul 02.1: Parte Scrisa - Memoriu Tehnic documentatie

tehnica faza PTH&CS + DE
Volumul 02.2: Parte Scrisa – Caiete de Sarcini
Volumul 02.2A: Lucrari de drum, Lucrari de podete,
Lucrari de consolidari
Volumul 02.2B: Lucrari de poduri & hidro
Volumul 02 Volumul 02.3: Parte Scrisa – Liste de Cantitati
Volumul 02.3A: Lucrari de drum
Volumul 02.3B: Lucrari de podete
Volumul 02.3C: Lucrari de poduri & hidro
Volumul 02.3D: Lucrari de consolidari
Volumul 02.4: Parte Scrisa – Dosar Confidential
Volumul 03 Volumul 03: Parte Scrisa – Plan SSM
Volumul 04 Volumul 04: Parte Desenata documentatie tehnica faza

PTH&CS + DE
Volumul 04A (1+2): Lucrari de drum
Volumul 04B: Lucrari de podete
Volumul 04C: Lucrari de poduri & hidro
Volumul 04A1: Lucrari de consolidari
Pagină 14
km 0+000 – km 12+462
2. PREZENTAREA SCENARIULUI / OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN

CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE / DOCUMENTAŢIEI
DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
Obiectivul general al proiectului este imbunatatirea conditiilor de circulatie, prin modernizarea
drumului judetean DJ 208F intre localitatea Hecii (DJ 208) – Tatarusi – Iorcani – limita judet
Suceava, km 0+000 - km 12+462. De asemnea, modernizarea drumului judetea va asigura si
imbunatatirea mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in judetele Iasi - Suceava prin
asigurarea conexiunii la reteaua de drumuri nationale.
Obiectivul specific al proiectului poate fi considerat asigurarea unei rute alternative pe directia
Heci – Targu Frumos. Proiectul contribuie la reducerea timpului de calatorie pe distanta Heci –
Tg. Frumos si la cresterea sigurantei rutiere deoarece alternativa oferita este mai scurta si
traficul va fi fluidizat prin existenta a doua variante de calatorie;
2.1. Particularităţi ale amplasamentului
2.1.1. Descrierea amplasamentului

Drumul județean DJ 208F analizat are o lungime de 12.462 m si se afla in partea de Vest a
judeţului Iași.
Din punct de vedere geografic, județul Iași este situat în partea de Nord-Est a României și
central - estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ și 47°36’ latitudine nordică și între
meridianele 26°33’și 28°07’ longitudine estică.
Județul Iași se învecineaza la Nord cu județul Botoșani, la Nord-Vest cu județul Suceava, la
Vest cu județul Neamț, iar la Sud cu județul Vaslui.
Spre Est, râul Prut formează granița dintre țara noastră și Republica Moldova, iar județul Iași
este situat pe cursurile mijlocii ale râurilor Prut și Siret.
Sectorul analizat pornește din zona intersecției cu DJ 208 (intravilan localitatea Heci), si
traversează urmatoarele UAT-uri:
 Lespezi
 Tatarus
oprindu-se la limita intre jusetul Suceava - Iasi.
Drumul judetean pe sectorul studiat, conform Certificat de Urbanism, traverseaza intravilanul si
extravilanul urmatoarelor localitati:
 Heci
 Vilcica
 Tatarusi
 Uda
 Iorcani
Pagină 15
km 0+000 – km 12+462
Terenul pe care se vor realiza lucrarile de modernizare a drumului judetean prezentat mai sus,
este situat pe domeniul public, aflat in proprietatea Judetului Iasi, administrarea D.J.A.D.P. Iasi.
2.1.2. Topografia
Teritoriul județului Iași se integrează întru-totul ansamblului Podișului Moldovei, cu o alcătuire
geologică relativ simplă, cu o mobilitate tectonică redusă, cu structura și litologie destul de
uniforme.
Relieful este de tip fluvio-deluvial, caracterizat prin trei subunități geomorfologice:
 Câmpia Moldovei sau Jijia - Bahlui, caracterizată printr-un relief larg vălurat cu interfluvii
colinare și deluviale cu altitudini de 125 ÷ 150 m.
 Masive deluroase și platouri structurale cu înălțimi ce depășesc 400 ÷ 500 m, aparținând
Podișului Sucevei (în partea de vest a județului).
 Un relief înalt și masiv cu multe suprafețe structurale având altitudini de 350 ÷ 450 m
aparținând Podișului Central Moldovenesc.
Pagină 16
km 0+000 – km 12+462
Aproximativ 30% din teritoriul județului Iași este ocupat de formele de acumulare reprezentate
prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, ponderea de 70% revenind reliefului
sculptural, respectiv culmilor și podurilor interfluviale cvasiorizontale.
Altitudinea maximă este de 556 m (Dealul Holm), Altitudinea minimă este de 28 m (în Lunca
Prutului, la confluența râului Jijia cu râul Prut);
2.1.3. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
2.1.3.1. Clima
2.1.3.1.1. Aspecte generale
Teritoriul județului Iași aparține zonei de climat temperat - continental aflat sub influența
anticiclonilor atlantic și euro-asiatic.
Radiația solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuție neuniformă în cursul
anului 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se realizează
doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).
2.1.3.1.2. Precipitatiile
Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului variază de la 450-500 mm în medie pe
an la limitele de nord-est și sud, la 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia
colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. In timpul anului regimul precipitațiilor
este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantități mari în Mai și Iunie, uneori și Iulie (65 -
75 mm în medie) și mici în Decembrie - Martie (25-35 mm în medie). ). In proporție de 70% ele
cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii Noiembrie, până în
Pagină 17
km 0+000 – km 12+462
ultima decadă a lunii Martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul
precipitațiilor, 35-40% cad vara, 23-30% primavara, 17-23% toamna și 10-17% iarna.
2.1.3.1.3. Vanturile
Vânturile care bat pe teritoriul județului Iasi se caracterizează prin fluctuații mari de direcție și
viteza, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer cât și de orientarea
reliefului.
Cele mai mari frecvente medii anuale le au vânturile dinspre nord-vest ( 23,3% la Iasi, 29 % la
Cotnari) urmate de vânturile dinspre est (14,2 %, vest (9,4 %), sud-est (8,1%) si nord (7,2%) la
Iași și dinspre nord (12%), sud (11%), sud-vest (10%) și sud-est (9%) la Cotnari.
Cele mai mici frecvențe le au vânturile dinspre nord-est (3,8% la Iasi si 2% la Cotnari).
Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iași, 22% la Cotnari), indicând condiții de
adăpost aerodinamic.
Datorită condițiilor de relief și complexității structurii funcționale a amplasamentului, în zona
studiată se manifestă și o circulație locală a aerului sub formă de briză deal-vale cu influențe
pozitive asupra purității atmosferei.
2.1.3.1.4. Temperaturile
Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între (80 și 90)C în vest și sud și între (90 și
100) C în nord și nord-est, scăzând odată cu creșterea altitudinii.
Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (180- 200)C în zonele înalte și (200-
21,50)C în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (-30, - 40)C și chiar
sub - 40C pe văi).
Temperaturile extreme au înregistrat maxime absolute de + 400C și minime absolute de - 350C.
Temperaturile de peste 5°C încep de la 23 Martie și durează până spre 11 Noiembrie, iar cele
ce depășesc 10°C se înregistrează între 11 aprilie și 20 octombrie (180-185 zile), aceasta fiind
si perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole.
O caracteristică termică specifică intervalului Noiembrie - Martie este înghețul, care se produce
în medie toamna în Octombrie și primavara în Aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheț fiind de
110.
Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10 Septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. In mod
obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 14 Octombrie, la Iași, iar ultimul la 20 Aprilie.
In dealurile cu înălțimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40
zile de iarnă, iar în dealurile și culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu
al zilelor cu îngheț este 110.
Din punct de vedere termic, impartirea climatica a teritoriului national, incadreaza judetul Iasi in
zone climatice prezentate in hartile de mai jos:
Pagină 18
km 0+000 – km 12+462
Harta intensitatii temperaturii a Romaniei
Pagină 19
km 0+000 – km 12+462
2.1.3.2. Fenomene naturale specifice
Un fenomen specific acestor zone il reprezinta faptul ca in intervalul noiembrie - martie este
inghetul, care se produce in medie toamna incepand cu octombrie si pana primavara in aprilie,
numarul mediu al zilelor cu inghet fiind de cca 110.
2.1.4. Geologia si Seismicitatea
2.1.4.1. Geologia zonei

Teritoriul județului Iași se integrează ansamblului Podișului Moldovei, cu o alcătuire geologică
relativ simplă, cu o mobilitate tectonică redusă, cu structura și litologie destul de uniforme.
Teritoriul județului Iași aparține din punct de vedere geologic unității structurale a Platformei
Moldovenești, caracterizată printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură și o constituție
litologică relativ simplă.
Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importanțe intruziuni granitice de vârstă
precambriană, peste care se dispune o cuvertură sedimentară cu grosimi între 1.000 și 2.000
m, formată din depozite ordovician-siluriene, cretacice și neogene.
Ultimele depozite din seria neogena sunt cele sărmațiene, cu o grosime de 280 m la Iași și
peste 1.000 m spre valea Siretului. Acestea au o structură monoclinala, cu înclinare de 8-10
m/Km de la nord-vest către sud-est.
Sarmatianul inferior (Volhinianul) apare la zi doar în partea de nord-vest a teritoriului sub formă
unui pachet de marne și argile cu alternanțe de marne nisipoase, nisipuri și intercalații de gresii.
Sarmatianul mediu (Bessarabianul) ocupă cea mai mare parte a teritoriului aparând sub forma a
trei orizonturi :
 Orizontul inferior, constituit în zona Tg.Frumos - Cotnari din nisipuri, argile, gresii,
calcare olitice, iar în partea de est a teritoriului, din argile, denumite 'argile de Ungheni'.
 Orizontul mijlociu, constituit din argile și argile nisipoase peste care se găsesc calcare
olitice, gresii calcaroase și nisipuri.
 Orizontul superior, constituit dintr-o alternanța de marne, argile și nisipuri.
Sarmațianul superior (Kersonianul) se întâlnește în partea de sud-est a teritoriului și pe unele
înălțimi, fiind constituit din argile, nisipuri argiloase și nisipuri.
Pliocenul este reprezentat prin depozite meotiene întâlnite în partea de sud-est a județului sub
formă de argile mărnoase și nisipuri în care se intercalează un orizont de gresii cineritice.
Peste depozitele sarmatiene și meotiene se dispun formațiuni cuaternare aluvio-coluviale,
deluviale, eluviale, reprezentate prin nisipuri, pietrișuri, argile, argile nisipoase, luturi loessoide.
Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmatiene și cuaternare fac parte sau pot
fi asimilate în clasa 'argilelor grase', plastic-vârtoase, iar luturile loessoide sunt macroporice și
sensibile la umezire, constituind în general terenuri care impun măsuri specifice de fundare.
La fazele de proiect anterioare realizate de catre Beneficiar, s-a elaborat un studiu geotehnic.
Conform acestuia, pe lungimea de 12.462 km au fost executate 25 foraje geotehnice pana la
adancimea de 2.0m fiecare.
Forajele realizate la faza Studiu de Fezabilitate, au pus in evidenta urmatoarea litografie:
 Forajele au pus in evidenta urmatoarea litografie:
 km 0+000 - km 3+750, km 7+750 - km 9+600:
o 16.0 cm - 25.0cm, pietris cu nisip prafos cafeniu-galbui (din calcul rezulta o
grosime medie de 20 cm);
Pagină 20
km 0+000 – km 12+462
o 175.0cm - 184.0 cm, strat de argila galbenacu pelicule de carbonati (din calcul
rezulta o grosime medie de 180 cm);
 km 9+600- km 12+462:
o 15.0 cm - 20.0cm, pietris cu nisip prafos cafeniu-galbui (din calcul rezulta o
o 33.0 cm - 115.0cm, strat de argila negricioasa cu intercalatii nisipoase(din calcul
rezulta o grosime medie de 93 cm);
o 60.0cm - 150.0 cm, strat de argila cafeniu - galbuie cu intercalatii nisipoase
galbui (din calcul rezulta o grosime medie de 90 cm);
 km 3+750 - km 7+750 :
o 7.0 cm - 10.0cm asfalt (din calcul rezulta o grosime medie de 8 cm);
o 20.0 cm - 25.0 cm, pietris cu nisip prafos cafeniu-galbui (din calcul rezulta o
o 166.0 cm - 170.0 cm, argila galben-cenusie (din calcul rezulta o grosime medie
de 168 cm);
 Pamantul din patul drumului, respectiv argila prafoasa se incadreaza la tipul de pamant
P5 (normativ PD 177 - 2001);
 Modulul de elasticitate al pamantului din patul drumului este de 70MPa;
Conform NP074-2014 s-a stabilit pentru amplasamentul aflat in studiu geotehnic faza SF,
categoria geotehnica si riscul geotehnic, rezultand un risc geotehnic moderat si categoria
geotehnica 2 – 11 puncte.
2.1.4.2. Seismicitatea zonei

Zona studiată este încadrată, conform cu SR 11100/1-93 – “Zonarea seismică. Macrozonarea
teritoriului României” – la gradul 71 pe scara MSK, cu perioada de revenire de 100 de ani, zona
seismica D.
Pagină 21
km 0+000 – km 12+462
Normativul P100–1/2013 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe

social-culturale, agrozootehnice şi industriale” indică următoarele valori pentru coeficienţii KS şi
TC (KS–coeficient seismic; TC–perioadă de colţ [s]):
 TC = 0,7s, ag = 0,25g
Pagină 22
km 0+000 – km 12+462
Pagină 23
km 0+000 – km 12+462
2.1.5. Devierile şi protejările de utilităţi afectate
Documentatia Tehnica la nivel de SF realizata anterior de catre Beneficiar, a avut in vedere
prevederile HG 28 / 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-
economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii si Ordinul 863/2008
reprezentand Instructiunile de aplicare a unor prevederi din Hotarârea Guvernului nr. 28/2008.
Potrivit prevederilor ANEXEI Nr. 4: METODOLOGIE din 9 ianuarie 2008 privind elaborarea
devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii, CAPITOLUL B: Structura
devizului general pe capitole de cheltuieli, costurile necesare devieri şi protejării de utilităţi
afectate de executia lucrari, se prevad la urmatoarele capitole:
 Cap. 1.2: Amenajarea terenului: includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor
pentru pregătirea amplasamentului si care constau în demolări, demontări, dezafectări,
defrisări, evacuări materiale rezultate, devieri retele de utilităti din amplasament,
sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor
pentru investitia de bază), devieri de cursuri de apă, strămutări de localităti sau
monumente istorice etc.;
 Cap. 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitătilor necesare obiectivului: includ
cheltuielile aferente asigurării cu utilitătile necesare functionării obiectivului de
investitie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent
termic, energie electrică, telecomunicatii, drumuri de acces, căi ferate industriale, care
se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca apartinând
obiectivului de investittie, precum si cheltuielile aferente racordării la retelele de
utilităti.
In urma analizei devizului general parte integranta din cadrul Studiului de Fezabilitate, s-a
constatat ca nu exista prevazut nicio cheltuiala la cap. 1.2 si cap. 2, cheltuiala care ar
reglementa necesitatea asigurarii devierilor si protejarilor de utilitati afectate de executia lucrarii
de constructii.
Totusi, in cadrul studiului de fezabilitate s-a afirmat faptul ca in zona amplasamentului există
următoarele tipuri de utilităţi:
- reţea electrică de medie şi joasă tensiune;
- reţea de telefonie;
Conform Certificatului de Urbanism nr. 52 / 16.02.2017 emis de catre CJ Iasi, s-a solicitat
obtinerea urmatoarelor avize / acorduri:
 Telefonizare – aviz favorabil de principiu nr. 422/08.06.2017 prin care s-a solicitat Avizul
tehnic de la Telekom Romania Communication pentru faza PAC/PTH;
 Alimentare cu energie electrica – aviz de amplasament favorabil nr. 1001578901 /
16.08.2017 din partea Delgaz Grid SA prin care se specifica faptul ca in zona exista
retele electrice de distributie de medie tensiune (LEA 20kV) si joasa tensiune (LEA 0.4
kV si LES 0.4 kv), bransamente electrice monofazate si trifazate, cu si fara stalpi
intermediari;
NOTA:
Inainte de inceperea lucrarilor de modernizare a drumului judetean, Constructorul va lua
legatura cu toti factorii responsabili ai detinatorilor retelelor de utilitati existente, pentru
identificarea concret retelele din teren si va lua masuri de protejarea a acestora pentru a nu
produce distrugeri sau perturbari ale functionalitatii retelelor pe perioada executarii lucrarilor
prevazute in prezenta documentatie.
Pagină 24
km 0+000 – km 12+462
2.1.6. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări
definitive şi provizorii
Lucrarile proiectate nu necesita racorduri definitive pentru alimentarea cu energie electrica, apa
sau gaze, ci doar temporare pentru asigurarea functionarii organizarii de santier.
In faza de executie a lucrarilor pentru modernizarea drumului judetean, se impune ca in zona
organizarii de santier sa existe utilitati pentru deservirea constructiilor si salariatiilor, pe toata
durata de executie.
In aceste conditii, in categoria utilitatilor sunt cuprinse, minim, urmatoarele:
 retea de electricitate;
 retele de alimentare cu apa si canalizare;
 etc.
Toate aceste surse mentionate (utilitati), necesare atat in zona punctelor de lucru, cat si in zona
de organizarea de santier, sunt dezvoltate si se regasesc pe amplasamentul propus spre
executie.
Pentru a beneficia de aceste utilitati, executantul va intocmi documentatii tehnice de amenajare
pentru zona de amplasare a organizarii de santier.
In baza acestor documentatii va obtine autorizatia de executiei si dreptul de a se bransa la
retelele de utilitati din zona.
2.1.7. Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea

Accesul in zona se realizeaza direct pe DJ 208F, prin intermediul DJ 208 si DJ 208E.
Constructorul are obligația de a nu aduce prejudicii căilor de acces existente, ale beneficiarului
sau ale altor proprietari sau administratori și să obțină aprobările necesare dacă intenționează
să utilizeze alte căi de acces, dacă vor fi folosite pentru transportul materialelor grele (agregate,
prefabricate, etc.)
2.1.8. Căile de acces provizorii

Accesul la lucrare se face pe drumurile si strazile existente pe amplasamentul lucrarilor, nefiind
nevoie de drum de acces temporar..
2.1.9. Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Constructia existenta – drumul judetean - nu se afla pe lista monumentelor istorice, siturilor
arheologice, ariilor naturale protejate precum si a zonelor de protectie ale acestora.
2.2. Solutia tehnica
2.2.1. Caracteristici tehnice ale obiectivului de investiţii

Principalele date care caracterizează investiţia proiectată, cuprinse în anexa la cererea pentru
autorizarea lucrarilor de constructii, sunt:
 Suprafata asupra careia se propune realizarea investitiei: 174.468,00 mp apartinand
domeniului public atestat de catre HG 1354 / 2001.
 Caracteristici lucari drum judetean:
 Lungime drum judetean modernizat: 12.462 km;
 Drum clasa tehnica IV:
Pagină 25
km 0+000 – km 12+462
o Latime platforma drum:
 parte carosabila: 6.00 m;
 banda de incadrare: 2 x 0.25 m;
 acostament; 2 x 0.75 m:
 Extravilan: 2 x 0.75 m;
 Extravilan: 2 x 0.91 m;
o Panta transversala carosabil: 2.50%
o Panta transversala acostament; 4.00%
 Colectarea si evacuarea apelor meterorice:
o Sant pereat din beton;
o Rigole carosabile din beton armat;
 Platforme de cantarire / parcare amenajate: 1 bucata km 0+020;
 Drumuri laterale amenajate:
o Clasificate;
o Neclasificate;
 Trotuare amenajate;
 Podete:
o  1000m: 7 bucati;
o Dalate tip D3: 1 bucati;
 Poduri: 3 bucati:
o peste paraul Posta
o peste paraul Satului
o peste paraul Calugaru
2.2.2. Parametri specifici obiectivului de investiţii
2.2.2.1. Categoria şi clasa de importanţă

Stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei, s-a făcut conform prevederilor art. 22,
Secţiunea 2, intitulată “Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor” din Legea nr. 10/18.01.1995,
“Legea privind calitatea în construcţii” şi în baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de
importanţă a construcţiilor” din “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiilor” elaborat de Institutul de Cercetări în Construcţii şi Economia construcţiilor -
INCERC din aprilie 1996.
Factorii determinanţi pentru stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei sunt:
 importanţa vitală;
 importanţa social-economică;
 implicarea ecologică;
 necesitatea luării în considerare a duratei de utilizare (existenţă);
 necesitatea adaptării la condiţiile locale de teren şi de mediu;
 volumul de muncă şi de materiale necesare.
Pagină 26
km 0+000 – km 12+462
Fiecăruia dintre aceşti factori determinanţi îi corespund câte trei criterii asociate, notate cu i), ii),
iii).
Fiecare criteriu asociat, prezentat în tabelul 1, este apreciat prin punctaj, pe baza tabelului 2,
luând în considerare fiecare factor determinant în parte.
Pe baza celor de mai sus, s-a putut întocmi următorul tabel sintetizator:
Punctajul
Coeficient
Nr. factorului
Denumirea factorului de Criterii asociate
crt determina
determinant unicitate
. nt
k(i) p(i) p(ii) p(iii) P(n)
1 Importanţa vitală 1 1 1 4 2
2 Importanţa social-economică 1 4 2 2 3
3 Implicarea ecologică 1 2 2 2 2
Necesitatea luării în considerare a
4 duratei de utilizare (existenţă) 1 2 2 2 2
Necesitatea adaptării la condiţiile

5 locale de teren şi de mediu 1 2 2 2 2
Volumul de muncă şi de materiale

6 necesare 1 2 2 2 2
TOTAL PUNCTAJ FACTORI DETERMINANŢI 13

CATEGORIA DE IMPORTANTA “C”, CONSTRUCTIE DE IMPORTANTA NORMALA
CLASA DE IMPORTANTA III , CONSTRUCTIE DE IMPORTANTA MEDIE
Prin compararea punctajului total al factorilor determinanţi, respectiv 13 puncte, cu grupele de

valori corespunzătoare categoriei de importanţă a constructiei (stabilite în tabelul 3 din
metodologie), rezultă că valoarea este cuprinsă între 6 şi 17 puncte, deci că lucrarea se
încadrează în:
 Categoria de importanţă a constructiei “C”, construcţie de importanţă normala. (Legea
nr. 10/18.01.1995 -Lege privind calitatea în construcţii).
Conform prevederilor STAS 10100/0-75, intitulat “Principii generale de verificare a siguranţei
construcţiilor” şi ţinând cont şi de categoria de importanţă normala stabilită mai sus, lucrarea se
încadrează în: Clasa de importanţă III, construcţie de importanţă medie.
2.2.2.2. Date de trafic

2.2.2.2.1. Intensitatea traficului
Stabilirea intensitatii traficului pentru drumul judetean ce urmeaza a fi modernizat, s-a realizat la
faza studiu de fezabilitate, prin intermediul studiului de trafic.
Corespunzator intensitatii medii zilnice anuale inregistrate in anul 2015, respectiv 733 vehicole
fizice, a rezultat o intensitate a traficului spre redusa (750– 3.500 vehicole fizice).
2.2.2.2.2. Clasa de trafic
Clasa de trafic este determinată de traficul de calcul stabilit pentru o perioadă de perspectivă de
15 ani pe o bandă de circulație în milioane de osii standard (m.o.s.). Clasele de trafic, conform
AND 571-2002, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Pagină 27
km 0+000 – km 12+462
Pentru perioadele de perspectivă de 15 ani încadrarea pe clase de trafic a luat în considerare
aceleași intervale ale volumului traficului de calcul, exprimate în m.o.s.
Clasa de trafic Volum trafic, NC (m.o.s.)
Foarte usor <0,03
Usor 0,03...0,1
Mediu 0,1...0,3
Greu 0,3...1,0
Foarte greu 1,0...3,0
Exceptional 3,0...10,0
In baza intensitatii traficului stabilit la data realizarii studiului de trafic, corelat cu o perioada de
perspectivă stabilita pentru 15 ani, pentru anul 2035 a rezultat un trafic de calcul de 0.3348
m.o.s..
2.2.2.2.3. Nivelul de serviciu
Nivelul de serviciu reprezintă o estimare calitativă a condiţiilor operaţionale de desfăşurare a
traficului exprimate prin viteza de circulaţie, durata deplasării, libertatea de manevră, confortul şi
siguranţa circulaţiei.
În practică se utilizează 6 niveluri de serviciu, notate cu litere de la A la F, a căror caracterizare
generală este prezentată în Anexa 1din PD 189-2000.
Traficul de calcul pentru proiectarea şi verificarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii
de circulaţiei este debitul orar de calcul, notat cu Qc şi exprimat în vehicule etalon
autoturisme/oră.
Nivelele de serviciu admisibile sunt recomandate în functie de numarul de benzi de circulatie
ale drumului:
- nivelul de serviciu D pentru drumurile cu doua benzi de circulatie;
- nivelul de serviciu
Avand in vedere cele de mai sus, nivelul de serviciu pentru anul 2015 este A, iar nivelul de
serviciu prognozat pentru anul 2035 este B.
2.2.2.3. Clasa tehnica a drumului

In conformitate cu Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice (Ordinul
ministrului transporturilor nr. 1295 / 2017) clasificarea tehnica a drumurilor se face dupa
intensitatea traficului de perspectiva. Perioada de perspectiva recomandata este de 15 ani.
„Pentru planificarea şi proiectarea lucrărilor de modernizare, îmbunătăţire a condiţiilor de
circulaţie, precum şi pentru construcţiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se realizează după
intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de perspectivă recomandată este de 15 ani.”
Intrucat anul de dare in exploatare a drumului a fost estimat pentru 2020, s-a considerat ca
pentru clasificarea tehnica a drumului se poate utiliza intensitatea traficului de perspectiva
estimata la nivelul anului 2035.
Analizȃnd datele din cadrul studiului de trafic si expertiza tehnica, se constata ca intensitatea
traficului va fi una Redusa, plasand drumul in clasa tehnica IV.
Pagină 28
km 0+000 – km 12+462
caracteristicile traficului
intensit medie zilnica anuala intensitatea orara de calcul
clasa tehnica a denumirea intensitatii
drumului public traficului exprimata în numar de vehicule
etalon efective etalon efective
(autoturisme) (fizice) (autoturisme) (fizice)
0 1 2 3 4 5
I foarte intens > 21.000 > 16.000 > 3000 > 2.200
II intens 11.001 - 21.000 8.001 - 16.000 1.401 - 3.000 1.000 - 2.200
III mediu 4.501 - 11.000 3.501 - 8.000 550 - 1.400 400 - 1.000
IV redus 1.000 - 4.500 750 - 3.500 100 - 550 75 - 400
V foarte redus < 1.000 < 750 < 100 < 75
Prin urmare, nu sunt necesare măsuri de sporire a capacității de circulație, profilul tranversal
DJ561A,
curent (2 6/8m)
sector
benzi, km 0 - fiind
km 24,adecvat intensității
Giurgita (DJ561) traficului de actual și de perspectivă.
– Bailesti (DJ561D)
IV redus 1,480 1,202 135 109
2.2.2.4. Viteza de proiectare

procentaj autocamioane 10.48%
Conform celor specificate in cadrul Studiului de Fezabilitate si având în vedere ca
amplasamentul lucrarii care se afla în zona de deal, corelat cu încadrarea în clasa tehnică IV
corespunzator intensitatii de trefic reduse (s-a incadrat gresit in cadrul SF, clasa tehnica III),
viteza de proiectare adoptată este de 40 km/h.
Se mentioneaza faptul ca in conformitate cu prevederile Ordinul nr. 1296/2017 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, care
modificara şi completeaza Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, viteza
de proiectare minima corespunzatoare clasei tehnice IV, zona deal, este de 60 km /h.
2.2.2.5. Categoria geotehnica

Încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP074/2014: “Normativ privind
principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare”.
Conform celor mentionate in studiul geotehnic elaborat la faza Studiu de Fezabilitate, s-a stabilit
pentru amplasamentul aflat in studiu, categoria geotehnica 2 si riscul geotehnic moderat, cu
punctaj total de 11 puncte.
2.2.2.6. Adancimea de inghet si tipul climateric

Adancimea de inghet, reprezinta nivelul cel mai coborat de la suprafata la care apa interstitiala
se transforma in gheata, in timpul iernii (in practica se admite ca aceasta adancime coincide cu
cea a izotermei zero).
Valorile indicelui de inghet conform STAS 1709/1-90 se stabilite conform reglementarilor tehnice
in vigoare, pe baza izoliniilor din hartile de zonare a teritoriului Romaniei pentru zona geografica
in care este amplasat drumul, astfel:
 valoarea maxima a indicelui de inghet intr-o perioada de 30 ani, la drumurile cu sisteme
rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic este de I30max = 710 - 713 (712);
 valoarea medie pentru cele mai aspre trei ierni dintr-o perioada de 30 ani, la drumurile
cu sisteme rutiere nerigide, pentru clasele de trafic foarte greu si greu este I3/30med = 698-
700 (699);
 media aritmetica a valorilor indicelui de inghet din cele mai aspre cinci ierni dintr-o
perioada de 30 ani, la drumurile cu sisteme rutiere nerigide, pentru clasele de trafic
mediu, usor si foarte usor, este de I5/30med = 584 - 583 (584).
Adancimea de inghet in pamantul de fundatie se stabileste in functie de indicele de inghet I
(mentionat anterior) si se stabileste in functie de:
 tipul climatic in care e situat drumul conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei
stabilit pe baza indicelui de umiditate Thornthwaite Im;
 tipul pamantului de fundatie P5 stabilit conform reglementarilor tehnice in vigoare;
 conditiile hidrologice ale complexului rutier stabilite conform STAS 1709/2-90.
Pagină 29
km 0+000 – km 12+462
În conformitate cu prevederile STAS 6054-77 “Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului
României”, adâncimea maximă de îngheţ pentru zona studiată este de 100 ÷ 110 cm (harta de
mai jos).
În conformitate cu STAS 1709/1-90, indicele de umiditate Thorntwaite Im, în zona studiată este
Im=0÷-20, corespunzător tipului climatic I (Lespezi), II (Tatarusi) (harta de mai jos), regim
hidrologic 2b.
Pagină 30
km 0+000 – km 12+462
2.2.2.7. Incarcarea din zapada

Conform CR1-1-3-2012 incarcarea din zapada pe sol este Sz = 2.5 KN/m2 avand intervalul de
recuperare IMR=50 ani.
Pagină 31
km 0+000 – km 12+462
2.2.3. Varianta constructiv de realizare a investitiei
2.2.3.1. Lucrari de drum

2.2.3.1.1. Amenajarea in plan si spatiu
Elementele geometrice in plan, inclusiv amenajarea in spatiu a curbelor (supralargiri, convertiri,
suprainaltari), vor fi stabilite in conformitate cu prevederile STAS 863/85, corelate cu limita
cadastrala pusa la dispozitie de catre Beneficiar.
2.2.3.1.2. Sistem rutier
Varianta constructiva de modernizare a drumului județean DJ 208F pe sectorul studiat, se va
realiza prin executia unei structuri rutiere suple, dupa cum urmeaza :
 Pentru sectorul de drum km (0+000 – 3+420), km (7+660 – 12+462) - sistem rutier
pentru sectorul la nivel de balast
Nr.
Caseta de largire Platforma existenta
Crt.
Indepărtarea stratului vegetal de pe

1 zonele laterale si realizarea sapaturii
casetei pana la cota terenului de fundare
Saparea, recuperarea (pe adancimea min.
de 15 cm conf. studiu geotehnic) si
completarea zestrei existente in vederea
repartizarii acesteia pe intreaga platforma a
drumului, inclusiv pe zona casetelor de
largire.
Realizarea sapaturii pana la cota terenului de
fundare.
20 cm strat stabilizat cu lianti hidraulici obtinut din zestrea existenta recuperata si
2 completata, strat repartizat pe intreaga platforma a drumului, inclusiv pe zona casetelor
de largire
3 15 cm strat inferior de fundație din balast 15 cm strat inferior de fundație din balast
15 cm, strat superior de fundație din 15 cm, strat superior de fundație din piatră
4
piatră spartă; spartă;
6 cm, strat de legatuă din binder BADPC 6 cm, strat de legatuă din binder BADPC 20
5
20
4 cm, strat de uzură din beton asfaltic de 4 cm, strat de uzură din beton asfaltic de tip
6
tip BA16/BAR16* BA16/BAR16*
* se va utiliza beton asfaltic rugos - BAR 16 acolo unde profilul longitudinal prezintă declivități ce
depășesc 7%);
 Pentru sectorul de drum km (3+420 – 7+660) - sistem rutier pentru sectorul care
imbracamintea asfaltica existenta se va ranforsa
Nr.
Crt.
1
tip BA16/BAR16 BA16/BAR16
2 6 cm, strat de legatuă din binder BADPC 6 cm, strat de legatuă din binder BADPC 20
Pagină 32
km 0+000 – km 12+462
20
Strat antifisura din geogrile cu latimea de 1 m
3 in zona de legatura dintre caseta si structura existenta
8 cm, strat de baza din mixtura asfaltica
4
de tip AB 31.5
15 cm, strat superior de fundație din
5
piatră spartă;
Structura rutiera existenta
20.0 cm strat inferior de fundație din
6
balast
20 cm strat de forma din pamant stabilizat
7
cu lianti hidraulici
Acostamentele se vor consolida pe o latime de 0.75m, pe ambele parti ale drumului cu un strat
din balast in grosime de minimum 10 cm, iar pentru declivitati mai mari de 7% se vor betona
acostamentele si santurile. In lungul santurilor si/sau rigolelor pereate, acostamentele se vor
impermeabiliza.
2.2.3.1.3. Colectarea si evacuarea apelor
Pentru captarea, dirijarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumului s-au propus
urmatoarele tipuri de lucrari
- șanț din pământ
- șanț betonat;
- rigole din beton carosabila;
- pentru descărcarea apelor s-au prevăzut podeţe tubulare cu diametrul de Ø1000 și
podețe din prefabricate tip D3;
- pentru continuitatea rigolelor în dreptul drumurilor laterale se prevăd podeţe tubulare cu
diametrul de Ø 500 mm;
- dren de fund sub șanț / rigola;
Santurile si rigolele s-au pereeat pe portiunile in care declivitatea depaseste 3%, sau unde este
mai mica de 0.25%, in conformitate cu STAS 2914-84 si STAS 2916-87.
2.2.3.1.4. Amenajare drumuri laterale
Drumurile laterale se vor amenaja pe lungimea de 15,00 ml in cazul in care limita cadastrala
pusa la dispozitie permite acest lucru, cu următorul sistem rutier:
 4,00 cm strat de uzură din mixtură asfaltică tip BA16/BAR 16;
 6,00 cm strat de legatură din mixtură asfaltică tip BADPC 20;
 12,00 cm strat de fundație superior din piatră spartă;
 15,00 cm strat de fundație inferior din balast;
2.2.3.1.5. Trotuare
In localitati, acolo unde spatiul permite conform limitei cadastrale pusa la dispozitie de catre
Beneficiar, s-a propus amenajarea de trotuare pavate, pentru siguranța circulației pietonilor.
Încadrarea trotuarelor se va face cu borturi din beton cu dimensiunile de 10 x 15 cm.
Structura rutieră pentru trotuare:
- pavele autoblocante din beton de ciment în grosime de 6.00 cm, pe un pat de nisip de 4
cm grosime, încadrate cu borduri de 10 x 15 pe fundație din beton simplu, C25/30;
- strat de fundație din balast în grosime de 15.00 cm;
Pagină 33
km 0+000 – km 12+462
2.2.3.1.6. Accese la proprietati
Pe toata lungimea drumului judetean s-a propus realizarea acceselor la proprietăţi prin
corelarea cotelor proiectate de la partea carosabila, cu cotele existente către proprietăţi.
2.2.3.2. Lucrari de podete

Varianta constructiva de realizare a podetelor (transversale drumului si de asigurare a
continuitatii santurilor in dreptul drumurilor laterale) este dupa cum urmeaza:
 podet tubular D- 1000mm de descarcare a apelor pluviale realizate din tuburi de beton
prefabricate, asezate pe radier din beton armat C20/25 de 25cm prin intermediul unui
strat de pozare din beton semiumed C12/15 de 20cm, o fundatie din ballast de 35cm
realizata sub radier si timpane monolite de 25cm din beton C35/45 armat, aval si
amonte.
Amenajarea evacuarii apei din podet in aval se realizeaza cu radier cu pinten protejat cu
pereu din piatra bruta pe strat de beton in grosime totala de 20cm si aripi din beton
armat monolit.
In amonte colectarea apelor pluviale din santuri se realizeaza prin intermediul unei
camera de cadere din beton armat monolit C35/45.
 podet dalat L=3.00m de descarcare a apelor pluviale sau de asigurare a continutatii
emisarilor existenti realizat din infrastructura prefabricata tip L1 asezate pe fundati din
beton simplu, dale de tip D3 ca suprastructura cu calea direct pe prefabricate, dalele
marginale avand si timpan.
 Amenajarea evacuarii apei din podet in aval se realizeaza cu pereu din piatra bruta pe
strat de beton in grosime totala de 20 cm si saltea din piatra bruta iar in amonte saltea
din piatra bruta.
 Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu aripi prefabricate tip A1 atat aval cat si
amonte asezate pe fundatie din beton simplu.
2.2.3.3. Lucrari de poduri

Pe acest sector de drum sunt trei lucrari de poduri.
2.2.3.3.1. Pod km 3+542 peste paraul Posta:
În urma expertizei intocmite la Studiu de fezabilitate de catre Expert tehnic Dr. Ing. Teodor
Brosteanu s-au constatat următoarele:
a) Calea pe pod
 Sistemul rutier pe carosabil este cel de pe rampele de acces la pod. Există guri
de scurgere înfundate la extrados şi fără tuburi la intrados.
 Podul nu a fost prevăzut cu guri de scurgere a apelor superficiale Are dale peste
canale rupte şi prăbuşite.
 Nu sunt trotuare.
 În decursul timpului, pe carosabil au mai fost efectuate lucrări de întreţinere prin
aplicarea straturilor suplimentare de mixturi asfaltice. Parapetul metalic este
ruginit, deformat şi incomplet.
 Rosturile - nu au fost amenajate, deoarece nu au utilitate, podul fiind înecat în
terasament.
 Parapetele de siguranţă sunt elastice metalice.
b) Elementelor principale de rezistenţă ale structurii:
Pagină 34
km 0+000 – km 12+462
 Structura podului este alcătuită dintr-un cadru închis monolit din beton armat
înecat în terasament, fără trotuare, cu următoarele caracteristici geometrice:
 Sunt zone cu lipsă de acoperire a armăturilor transversale sau longitudinale;
 Nu există deformaţii care să pericliteze siguranţa circulaţiei;
 Există deficienţe de cofrare, preparare, punere în operă şi de compactare a
betonului turnat;
c) Racordarea terasamentelor cu podul
 aripile sunt din zidărie de piatră brută şi cioplită cu rosturi deschise
 sferturile de con sunt incomplete şi cu pereul degradat.
d) Albia pârâului Poşta
 Albia pârâului Poşta pe toată lungimea - deci şi în zona podului - în amonte şi
aval este foarte sinuoasă, total neregularizată, fără nici o întreţinere, cu multă
vegetaţie în albie, şi cu resturi din infrastructurile unui fost pod vechi.
 Există eroziuni şi afuieri ale albiei, stabilitatea malurilor fiind serios afectate. -
Această stare de fapt se datorează exclusiv traseului foarte sinuos şi cu raze
foarte mici ale albiei pârâului Poşta.
Recomandarile expertului pentru remedierea lucrarilor au fost urmatoarele:
 repararea / refacerea zonelor de beton afectate de infiltraţii şi/sau de agenţii
meteorologici;
 refacerea / repararea pereului sferturilor de con;
 rostuirea zidăriei aripilor întoarse;
 executarea casiurilor şi a scărilor de acces sub pod;
 demolarea infrastructurilor rămase în albie de la vechiul pod;
 executarea lucrărilor în albie - dirijare a apelor şi / sau apărări de maluri;
 executarea lucrărilor în albie - regularizarea cursului albiei;
 executarea lucrărilor în albie - îndepărtarea vegetaţiei abundente;
 decolmatarea şi defrişarea vegetaţiei din albie în amonte şi aval de pod.
In studiul de fezabilitate au fost prevazute lucrari de intretinere si reparatii dupa cum urmeaza:
a) Infrastructura
 Refacerea zidariei aripilor podului – aval;
 Refacerea pereului la sferturile de con.
b) Suprastructura
 Curatarea /repararea /consolidarea parapetului;
c) Recalibrare albie
 Recalibrare albie amonte - 50.00m;
 Recalibrare albie aval - 50.00m;
 Ziduri din gabioane -30.00m.
2.2.3.3.2. Pod km 4+861 peste paraul Satului (Pietrosu)
Defecte si degradari conform expertizei tehnice
Pagină 35
km 0+000 – km 12+462
a) Elementele care susţin calea
 datorită neetanşeităţii căii pe pod, a lipsei rosturilor transversale la capetele
tablierului, a infiltraţiilor de apă, a necolectării şi neevacuării controlate a apelor
meteorice, au apărut infiltraţii la intradosul tablierului.
 Nu există insuficienţă de acoperire a armăturilor transversale (a etrierilor) sau
longitudinale (a toroanelor).
 Între prima şi a doua fâşie din aval există un rost de circa 70 mm. Această stare
de fapt nu are efecte defavorabile bunei exploatări a podului. Sigur că această
situaţie se datorează exclusiv deficienţelor de montare a fâşiei aval. Podul nu a
fost prevăzut cu guri de scurgere a apelor superficiale Are dale peste canale
rupte şi prăbuşite.
 Nu sunt trotuare.
 În decursul timpului, pe carosabil au mai fost efectuate lucrări de întreţinere prin
aplicarea straturilor suplimentare de mixturi asfaltice. Parapetul metalic este
ruginit, deformat şi incomplet.
 Rosturile - nu au fost amenajate, deoarece nu au utilitate, podul fiind înecat în
terasament.
 Parapetele de siguranţă sunt elastice metalice.
b) Calea pe pod
 Sistemul rutier pe carosabil este cel clasic, cu straturi succesive de şape de
egalizare şi de protecţie, hidroizolaţie şi îmbrăcăminte din mixturi bituminoase.
 Trotuarele sunt bilaterale podului, au lăţimea de 1,30 m şi sunt realizate din
elemente prefabricate din beton armat cu goluri pentru utilităţi.
 Podul nu a fost prevăzut cu guri de scurgere a apelor superficiale.
 Hidriozolaţia este nefuncţională, fapt care a produs infiltraţii ale apei prin tablier
corodarea parţială / zonală a betonului, fenomene amplificate de efectul de
gelivitate.
 Rosturile - chiar dacă iniţial au fost amenajate, în prezent sunt scoase din uz, cu
puternice infiltraţii prin acestea.
 Parapetul pe tablier este metalic, elastic. Prezintă grave deficienţe la încastrarea
în lisele trotuarului. Vopseaua este degradată.
 La nivel de infrastructură:
 Elevaţiile sunt masive cu elemente elastice, realizate din beton simplu - elevaţiile
propriuzise şi din beton armat - banchetele cuzineţilor şi zidurile de gardă.
 Elevaţiile culeelor se prezintă în stare tehnică bună, prezentând numai defecte
de suprafaţă ale betonului şi scurgeri de apă datorită neetanşeităţii rostului.
 Fundaţiile culeelor sunt directe, din beton monolit.
 Prezintă o stare tehnică foarte bună, fără a avea defecte esenţiale vizibile care
să pericliteze buna exploatare a podului.
 Nu există semne de manifestare a afuierilor sau a instabilităţii infrastructurilor.
c) Racordarea terasamentelor cu podul
 racordarea terasamentelor cu podul a fost realizată prin intermediul zidurilor
 întoarse şi a sferturilor de con.
Pagină 36
km 0+000 – km 12+462
 la toate 4 capete ale tablierului lăţimile terasamentelor de pe rampele de acces
sunt mai înguste decât cele necesare, fiind chiar periculoase siguranţei
circulaţiei.
d) Albia pârâului Satului (Pietrosu)
 Albia pârâului Satului (Pietrosu) pe toată lungimea - deci şi în zona podului - în
amonte şi aval este total neregularizată, fără nici o întreţinere, cu multă vegetaţie
în albie, şi cu alte materiale depozitate în albie,.
 În prezent, nu există eroziuni şi afuieri ale albiei, stabilitatea malurilor nefiind
afectată.
 refacerea integrală a căii pe carosabil şi trotuare, inclusiv a rosturilor într-o soluţie
modernă;
 consolidarea şi revopsirea parapetului;
 repararea/refacerea zonelor de beton afectate de infiltraţii şi/sau de agenţii
meteorologici;
 refacerea/repararea pereului sferturilor de con;
 executarea lucrărilor în albie - dirijare a apelor şi / sau apărări de maluri,
regularizarea cursului albiei, îndepărtarea vegetaţiei abundente;
 decolmatarea şi defrişarea vegetaţiei din albie în amonte şi aval de pod pe câte
50 m.
a) Infrastructura
 Refacerea / completarea terasamentelor sferturilor de con;
b) Suprastructura
 Cale de rulare pe pod;
 Rosturi de dilatatie;
 Repararea /inlocuirea dalelor degradate de peste canalele trotuarelor;
 Ziduri din gabioane - 60.00m.
2.2.3.3.3. Pod km 5+351 peste paraul Calugaru
Defecte si degradari conform expertizei tehnice
a) Elementele care susţin calea
 Suprastructura podului este alcătuită dintr-o dală din beton armat monolit, fără
trotuare
Pagină 37
km 0+000 – km 12+462
 Datorită neetanşeităţii căii pe pod, a lipsei rosturilor transversale la capetele
tablierului, a infiltraţiilor de apă, a necolectării şi neevacuării controlate a apelor
meteorice, au apărut infiltraţii la intradosul tablierului.
 Nu există lipsă de acoperire a armăturilor transversale (a etrierilor) sau
longitudinale.
 Faţă de cele de mai de sus, la suprastructura de rezistenţă nu se impune
executarea de lucrări.
 Împiedecarea infiltraţiilor va fi rezolvată odată cu refacerea căii şi a rosturilor pe
carosabil şi pe trotuare.
b) Calea pe pod
 Calea rutieră pe pod are lăţimea de 7,60 m.
 Sistemul rutier pe carosabil este cel clasic, cu straturi succesive de şape de
egalizare şi de protecţie, hidroizolaţie şi îmbrăcăminte din mixturi bituminoase.
 Nu sunt trotuare pe pod.
 Podul nu a fost prevăzut cu guri de scurgere a apelor superficiale.
 Hidroizolaţia este nefuncţională, fapt care a produs infiltraţii ale apei prin tablier,
corodarea parţială / zonală a betonului, fenomene amplificate de efectul de
gelivitate.
 Rosturile - chiar dacă iniţial au fost amenajate, în prezent sunt scoase din uz, cu
puternice infiltraţii prin acestea.
 Parapetul pe tablier este metalic. Prezintă deficienţe la încastrarea în lisele
trotuarului. Vopseaua este degradată.
c) La nivel de infrastructură:
 Elevaţiile sunt masive cu elemente elastice, realizate din beton simplu - elevaţiile
propriuzise şi din beton armat - banchetele cuzineţilor.
 Elevaţiile culeelor se prezintă în stare tehnică relativ bună, prezentând numai
defecte de suprafaţă ale betonului - rosturi de turnare şi segregări de beton - şi
scurgeri de apă datorită neetanşeităţii rostului.
 Fundaţia culeelor este un radier general din beton monolit.
 Prezintă o stare tehnică bună, fără a avea defecte esenţiale vizibile care să
pericliteze buna exploatare a podului.
 Rostul elevaţii - radier general prezintă unele imperfecţiuni.
 Nu există semne de manifestare a afuierilor sau a instabilităţii infrastructurilor.
d) Racordarea terasamentelor cu podul
 La prezentul pod, racordarea terasamentelor cu podul a fost realizată prin
 intermediul zidurilor întoarse din zidărie de piatră fasonată cu rosturile degradate.
 La toate 4 capete ale tablierului lăţimile terasamentelor de pe rampele de acces
sunt mai înguste decât cele necesare, fiind chiar periculoase siguranţei
circulaţiei.
e) Albia pârâului Călugăru
 Albia pârâului Călugăru pe toată lungimea - deci şi în zona podului - în amonte şi
aval este total neregularizată, fără nici o întreţinere, cu multă vegetaţie în albie, şi
cu alte materiale depozitate în albie.
Pagină 38
km 0+000 – km 12+462
 În prezent, nu există eroziuni şi afuieri ale albiei, stabilitatea malurilor nefiind
afectată.
 repararea căii pe carosabil, inclusiv a rosturilor într-o soluţie modernă;
 consolidarea şi revopsirea parapetului;
 repararea/refacerea zonelor de beton afectate de infiltraţii şi/sau de agenţii
meteorologici;
 refacerea/repararea zidăriei aripilor întoarse;
 executarea lucrărilor în albie - dirijare a apelor şi / sau apărări de maluri,
regularizarea cursului albiei, îndepărtarea vegetaţiei abundente;
 decolmatarea şi defrişarea vegetaţiei din albie în amonte şi aval de pod.
a) Infrastructura
 Refacerea zidariei aripilor podului.
b) Suprastructura
 Cale de rulare pe pod;
 Rosturi de dilatatie;
 Ziduri din gabioane - 50.00m.
2.2.3.4. Lucrari de consolidare

Sectorul de drum care urmează a se moderniza, este situat într-o zonă colinară, aparținând
Podișului Sucevei. La data realizarii studiului de fezabilitate şi în condițiile actuale, terenul de pe
traseul de drum are asigurate stabilitatea generală.
Pentru asigurarea stabilitatii locale in cadrul studiului geotehnic la cap. 5. Concluzii şi
recomandări, s-a mentionat urmatoarele:
Stabilitatea locală nu este asigurată pe o lungime de circa 45 m, începând de la km 9+600,
unde există un aflux din versantul stâng, (NHs=0,20 m). De asemenea, la km 10+200 drumul
este vălurit, (NHs=0,60 m) pe aprox. 20 m. Între Km 9+900 ÷ 12+462, NHs variază între 0,70 -
0,90 m, drumul prezentând văluriri locale, datorate excesului de umiditate din terenul de
fundare.
Pentru reabilitarea şi modernizarea străzilor ce urmează a se executa în următoarea etapă se
recomandă:
a) refacerea pantelor transversale şi longitudinale şi realizarea unei îmbrăcăminţi
bituminoase, evitând astfel stagnarea apelor meteorice pe amplasamentul drumului;
b) îmbunătăţirea compoziţiei granulometrice a stratului de pietriş cu nisip prăfos, ce
reprezintă stratul de formă şi dimensionarea corespunzătoare, pentru a se asigura
capacitatea portantă necesară sistemului rutier;
Pagină 39
km 0+000 – km 12+462
c) refacerea şanţurilor de scurgere laterale şi a rigolelor pentru colectarea apelor pluviale;
d) pentru dirijarea şi evacuarea apelor meteorice, colectate de şanţuri şi rigole, sunt
necesare executarea de podeţe laterale şi transversale;
e) amplasarea de denuri și asigurarea descărcării afluxului de apă în zonele unde nivelul
hidrostatic este ridicat;
In cadrul SF_ului realizat in anul 2015, se regasesc recomandrile mai sus mentionate, mai putin
pct. e). La etapa de elaborare a DT faza PAC, PT+DE s-a respectat solutiile aprobate prin
Studiul de fezabilitate, fara a include suplimentar lucrarile generate de pct. e) de mai sus (astfel
cum s-a precizat in struiul geotehnic).
2.2.4. Trasarea lucrarilor

Studiile topografice necesare întocmirii prezentei documentatii au fost efectuate in sistem
Stereo 70, sistem de referinta Marea Neagra. Acestea au fost realizate de catre beneficiar la
faza SF, si puse la dispozitia elaboratorului documentatiei tehnica faza PAC si PTH&CS+DE
Trasarea lucrarilor se va face pe baza planurilor de trasare si tabelelor de coordonate ale
profilelor transversale primite de la Beneficiar.
Beneficiarul va preda constructorului reteaua de trasare, bornele principale (baza de trasare,
reperi, etc).
Constructorul are obligatia de a verifica baza de trasare (reperii) si de a se ingriji de integritatea
acestora pe toata perioada executiei lucrarilor.
Trasarea lucrarilor se va efectua in conformitate cu prevederile STAS 9824/4-83 - Masuratori
terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta supraterane.
2.2.5. Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Protectia lucrarilor executate si a materialelor pe santier se va realiza de catre Constructor.
Protectia si paza materialelor pe santier se va realiza in conformitate cu prevederile tehnice si
legale in vigoare.
O atentie deosebita se va acorda la depozitarea materialelor in apropierea cailor de
comunicatie exstente, care trebuie facuta astfel incat sa se asigure gabaritul de libera trecere a
autovehicolelor prevazute in normele aflate in vigoare.
2.2.6. Organizarea de şantier

Lucrarile de organizare de santier vor cuprinde:
 constructii si instalatii ale antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui, care sa-i
permita sa satisfaca obligatiile de executie si calitate, de relatii cu beneficiarul, precum si cele
privind controlul executiei;
 toate materialele, instalatiile si dispozitivele, sistemele de control necesare executiei, in
conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini si reglementarile legale in vigoare;
 spatii pentru depozitarea corespunzatoare a materialelor;
 spatii de cazare si de masa (dupa caz) pentru angajati;
 cai de acces libere, curate, in vederea prevenirii accidentelor si care sa permita accesul
mijloacelor de stingere a incendiilor.
Pagină 40
km 0+000 – km 12+462
II. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE

A. LUCRARI DE DRUMURI
1. SITUATIA EXISTENTA
DJ 208F este un drum de clasa tehnica IV conform Normelor tehnice privind stabilirea clasei
tehnice a drumurilor publice (Ordinul ministrului transporturilor nr. 1295 / 2017), avand un numar
de 733 vehicule fizice inregistrate la masuratorile de trafic efectuate in aprilie, mai 2015 la
postul de recenzare de la km 3+450.
1.1. Traseul in plan

In plan traseul drumului analizat se desfasoara intr-o zona de deal, fiind sinuos datorita zonei
strabatute si traversarilor de localitati.
1.2. Profilul longitudinal

In profilul longitudinal drumul prezinta declivitati cuprinse intre 0.02% si maximum 8.71%.
1.3. Profilul transversal

Prezinta mai multe tipuri de profil, latimea platformei fiind variabila, cu valori cuprinse intre 6,0 m
si 10,0 m. Acostamentele sunt din pamant, au o latime variabila si in mare parte acoperite cu
vegetatie.
1.4. Scurgerea apelor

Scurgerea apelor nu se face corespunzator, sistemele de colectare si evacuarea a apelor
pluviale (santuri si podete) sunt discontinue, sau pe anumite portiuni lipsesc cu desavarsire.
Santurile, acolo unde exista, sunt inierbate, incetinind scurgerea apelor pluviale rezultate in
urma ploilor.
Datorita lipsei intretinerii, vegetatia a crescut pe acostamente impiedicand astfel scurgerea
laterala a apelor, acestea curgand sau baltind in lungul drumului in timpul ploilor abundente,
degradand suprafata carosabila prin spalare, sau depuneri de noroi.
1.5. Starea de degradare conform expertizei tehnice

Conform expertizei tehnice elaborata in anul 2015, s-au constatat urmatoarele:
 tronsonul de drum analizat prezinta o imbracaminte asfaltica doar pe 4,24 km, restul de
8.222 km fiind impietruire;
 cei 4,24 km de drum cu imbracaminte asfaltica se afla intr-o stare medioacra,
imbracamintea este imbatranita si prezinta degradari sub forma de fisuri, crapaturi si
rupturi de margime;
 pe sectorul impietruit, stratul din balast se afla intr-o stare mediocra - rea, prezentand
degradari locale cum ar fi burdusiri si gropi cu adancimea medie de 2,0 - 5,0 cm,
denivelari locale in profilul transversal si deprofilari locale;
 caracteristicile gemetrice in plan si in profil transversal a drumului analizat nu respecta
standardele si normativele in vigoare .
Ca si concluzie a expertizei tehnice, starea tehnica, pe ansamblu, a drumului judetean este
"mediocra - rea" traficul desfasurandu-se cu dificultate, in conditii reduse de siguranta si confort
mai ales in perioadele cu precipitatii abundente.
Pagină 41
km 0+000 – km 12+462
2. SITUATIA PROIECTATA
Prin Tema de proiectare se solicita modernizarea drumului judetean DJ 208F intre km (0+000 –
12+462) avand lungimea totala de 12+462 km
La baza intocmirii documentatiei s-a avut in vedere urmatoarele:
- Teme de proiectare, intocmita de Beneficiar;
- Studiul de fezabilitate avizat in HCJ Iasi si pus la dispozitie de catre Beneficiar;
- Expertiza tehnica, intocmita de expert tehnic atestat Dl. Iuga Mihai;
- Studii de teren (trafic, geotehnic si topografic) întocmit de la faza SF si puse la
dispozitie de catre Beneficiar;
Proiectul se incadreaza in obiectivul general al programului Consiliului Judetean Iasi, care
vizeaza sprijinirea si promovarea unei dezvoltari economice si sociale echilibrate a tuturor
regiunilor prin imbunatatirea infrastructurii si a mediului de afaceri.
In prezent, datorita starii precare in care se afla tronsonul de drum judetean cef ace obiectul
prezentei documentatii, traficul auto se desfăşoară în mod anevoios, datorită lipsei unui
carosabil cu o structura rutiera corespunzatoare.
Acest fapt conduce la o scădere a mobilităţii populaţiei din zonă, accesul către zonele de interes
public facanduse anevoios.
Prin modernizarea acestui drum se urmareste asigurarea accesului autovehiculelor şi al
echipajelor de intervenţie în caz de forţă majoră (salvare, pompieri, poliţie) în condiţii optime de
siguranţă şi confort.
Obiectivul principal al acestei documentatii este de a aduce drumul la parametrii ceruţi de
standardele şi normativele în vigoare prin lucrări de modernizare, prin îmbunătăţirea
elementelor geometrice (lăţime, pante transversale) si a podetelor existente.
2.1. Lucrari de drum

La proiectarea drumului s-a tinut seama de: categoria funcţionala a acestuia, de traficul rutier
actual si de perspectiva, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice aflate in vigoare, de factorii
economici şi sociali, protecţia mediului înconjurător, planurile de urbanism şi amenajarea
teritoriului.
2.1.1. Traseul in plan

Traseul proiectat, ca urmare a solicitării beneficiarului şi a situaţiei existente în ceea ce priveşte
limitele proprietăţilor, urmăreşte întocmai amplasamentul existent, imbunatatindu-se pe cat
posibil razele curbelor si pantele longitudinale.
La stabilirea elementelor geometrice în plan si pe verticala s-au avut în in vedere prevederile
STAS 863/85 pentru viteza de proiectare corspunzator clasei tehnice a drumului, corelat cu
limitele cadastrale puse la dispozitie de catre Beneficiar.
În planul de situatie proiectat sunt trecute toate elementele geometrice necesare trasării
aliniamentelor si curbelor, precum și poziția punctelor de tangență sau de frângere.
Traseul drumului judetean DJ 208F proiectat este figurat pe planul de situatie proiectat anexat
la proiect.
2.1.2. Profilul longitudinal

Mentinerea traseului in plan a condus si la mentinerea declivitatilor actuale.
La trasarea liniei rosii s-au avut in vedere prevederile normativelor tehnice in vigoare privind
proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor publice si faptul ca drumul judetean DJ
Pagină 42
km 0+000 – km 12+462
208F este marginit de o parte si de alta de proprietati particulare (de tip terenuri agricole si
locuinte particulare).
În profil longitudinal s-a proiecta linia roșie astfel încât să se asigure scurgerea apelor in lungul
drumului și să se asigure pe cat posibil valori minime pentru declivitatile longitudinale.
Declivitatea maxima in profil longitudinal este de 8.71%, declivitatea minima in profil longitudinal
este de 0,02% .
2.1.3. Profilul transversal

Profilul transversal caracteristic proiectat are în vedere asigurarea elementelor geometrice şi de
gabarit pentru drumuri judetene, drum de clasa tehnica IV, conform Ordinului 1296/2017 privind
Normele tehnice pentru proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, avand
urmatoarele elemente geometrice:
- profil transversal tip „ acoperis ” cu doua pante;
- lungime drum 12.462 km;
- latime platforma drum 8,00 m
- parte carosabila (cu doua benzi de circulatie) 6,00 m
- acostamente 2 x 1,00 m, di care benzi de incadrare consolidate 2 x 0,25m
In curbe cu raze mai mici decat razele curente, conform STAS 863/85, si unde situatia din teren
a permis, profilul transversal al drumului judetean s-a suprainaltat si s-a supralargit pe toata
lungimea curbei.
In curbele cu razele mai mici decat razele recomandabile, conform STAS 863/85, si unde
situatia din teren a permis, profilul transversal al drumului judetean s-a converti.
Lungimile Lcs pe care s-a efectueaza convertirile si suprainaltarile, s-au calculate in functie de
viteza de proiectare, conform STAS 863/85.
In profil transversal, drumul a fost prevazut a avea panta transversala de 2,5% - profil tip
acoperis, iar la acostamente panta va fi de 4%.
Toate aceste amenajari se gasesc detaliate in profilele transversale caracteristice din partea
desenata din aceasta documentatie.
2.1.4. Alcatuirea sistemului rutier

Structura rutiera proiectata tine seama de traficul existent, de cel de perspectiva cât si de
posibilitatea cresterii capacitatii portante prin interventii succesive.
Metoda de dimensionare a structurilor rutiere flexibila folosita în prezent în tara noastra este
metoda cuprinsa în „Normativul pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide
(metoda analitica)” - indicativ PD 177 – 2001.
Principiile metodelor de dimensionare se bazeaza pe transformarea în osii standard de 115 KN
a traficului de perspectiva obtinut pe baza traficului recenzat.
Volumul de trafic de calcul a fost stabilit conform „Normativului pentru determinarea traficului de
calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii portante si al capacitatii
de circulatie", indicativ AND 584-2012 si pe baza recensamântul de circulatie efectuat în anul
2015 si tinând cont de coeficientii de evolutie aprobati de CNAIR pentru drumuri judetene.
Perioada de perspectiva este de 15 ani, 2020 – 2035.
Structura rutiera adoptata este cea recomandata de catre expertiza tehnica realizata de
Beneficiar in anul 2015, respectiv structura rutiera adoptata in cadrul S.F. si aprobata prin HCJ.
La proiectarea sistemului rutier s-au ales solutiile tehnice care indeplinesc criteriile de
rezistenta, stabilitate, confort si eficienta economica.
Pagină 43
km 0+000 – km 12+462
Varianta constructiva de modernizare a drumului județean DJ 208F pe sectorul studiat, se va
realiza prin executia unei structuri rutiere suple, dupa cum urmeaza :
 Pentru sectorul de drum km (0+000 – 3+420), Km (7+660-12+462) - sistem rutier
pentru sectorul la nivel de balast
Nr.
Crt.
Indepărtarea stratului vegetal de pe zonele

1 laterale si realizarea sapaturii casetei pana
la cota terenului de fundare
Saparea, recuperarea (pe adancimea min.
de 15 cm conf. studiu geotehnic) si
completarea zestrei existente in vederea
repartizarii acesteia pe intreaga platforma a
drumului, inclusiv pe zona casetelor de
largire.
Realizarea sapaturii pana la cota terenului
de fundare.
20 cm strat stabilizat cu lianti hidraulici obtinut din zestrea existenta recuperata si
2 completata, strat repartizat pe intreaga platforma a drumului, inclusiv pe zona casetelor
de largire
15 cm strat inferior de fundație din balast 15 cm strat inferior de fundație din balast
3 (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013) (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)
15 cm strat superior de fundație din balast 15 cm strat ssuperior de fundație din balast
4 (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013) (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)
5 20, (SR EN 13108-1:2008, AND 605:2014); (SR EN 13108-1:2008, AND 605:2014);
4 cm, strat de uzură din beton asfaltic de tip 4 cm, strat de uzură din beton asfaltic de tip
6 BA16/BAR16* BA16/BAR16*
(SR EN 13108-5:2008, AND 605:2014) (SR EN 13108-5:2008, AND 605:2014)
* se va utiliza beton asfaltic rugos - BAR 16 acolo unde profilul longitudinal prezintă declivități ce
depășesc 7%);
Tehnologia de executie a lucrarilor:
1. Indepartarea stratului vegetal / realizarea unei sapaturi, pe zonele laterale ale drumului
pe o adancime de cca 20 cm;
2. Saparea si recuperarea zestrei existente (pe o adancimea de min. de 15 cm conf. studiu
geotehnic elaborat la faza SF);
3. Realizarea sapaturii pe toata latimea drumului nou proiectat (pe latimea zestrei existente
+ caseta de largire), pana la cota terenului de fundare;
4. Repartizarea zestrei existente recuperate, cu aport de material, pe intreaga latime a
platformei drumului proiectat, rezultand o grosime de min. 20 cm dupa imprastiere,
reprofilare si compactare;
5. Stabilizarea cu liant hidraulic rutier a stratului nou rezultat din sapare si recuperarea
zestrei existente (inclusiv aportul de material), realizand un strat inferior de fundatie de
min 20.0cm grosime, aplicabil pe intreaga latime a platformei (drumul existent si cele 2
casete de largire);
6. Peste aceasta fundatie se vor asterne celelalte straturi noi, respectiv:
o strat de balast – 15 cm;
Pagină 44
km 0+000 – km 12+462
o strat de piatra sparta – 15 cm;
o straturi de mixtura asfaltica:
 strat de legatuă din binder – 6 cm;
 strat de uzură din beton asfaltic – 4 cm;
 Pentru sectorul de drum km (3+420 - 7+660) - sistem rutier pentru sectorul care
imbracamintea asfaltica existenta se va ranforsa
Nr.
Crt.
1 tip BA16/BAR16 BA16/BAR16
(SR EN 13108-5:2008, AND 605:2014) (SR EN 13108-5:2008, AND 605:2014)
2 20 (SR EN 13108-5:2008, AND 605:2014)
(SR EN 13108-5:2008, AND 605:2014)
Strat antifisura din geogrile cu latimea de 1 m
3 in zona de legatura dintre caseta si structura existenta
8 cm, strat de baza din mixtura asfaltica
4 de tip AB 31.5(SR EN 13108-5:2008,
AND 605:2014)
15 cm, strat superior de fundație din
5 piatră spartă;
(STAS 6400:84; SR EN 13242:2013) Structura rutiera existenta
20.0 cm strat inferior de fundație din
6 balast
(STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)
20 cm strat de forma din pamant stabilizat
7 cu lianti hidraulici
Tehnologia de executie a lucrarilor:
1. Indepartarea stratului vegetal de pe zonele laterale;
2. Realizarea casetelor pe o latime de min. 1.0m (din care 25 cm reprezinta sistem rutier
existent), pe ambele partii ale structurii rutiere existente;
3. Realizare strat de forma din pamant stabilizat cu lianti hidraulici rutieri;
4. Realizare strat inferior de fundatie din balast;
5. Realizare strat superior de fundatie din piatra sparta;
6. Realizare strat de baza din mixtura asfaltica;
7. Asternere strat antifisura din geogrile, cu latimea de 1.0 m. Inainte de asternerea
stratului din geogril, se vor realiza urmatoarele lucrari:
 curatare si uscarea stratului suport;
 amorsarea stratului suport cu emulsie bituminoasa;
8. Peste structura existenta se vor asterne celelalte straturi noi, respectiv:
o strat de legatuă din binder – 6 cm;
o strat de uzură din beton asfaltic – 4 cm;
Pagină 45
km 0+000 – km 12+462
Nota:
Pe latimea partii carosabile existente s-a avut in vedere o frezare a mixturii asfaltice existente
pe o grosime de cca 2-3 cm, dupa care se va realiza un strat de reprofilare / egalizare de 2-3
cm din BADPC 20.
Geocompozitul antifisură va respecta caracteristicile din tabelul 3 al normativului AND 592
(geocompozitele antifisură tip R + STR + B) și va fi alcătuit dintr-un geotextil netesut, din
polipropilena 100% virgina, consolidat prin coasere pe o grila polivinil alcool rezistenta la
actiunea alcalilor cu o rezistenta reziduala de 95%.
Functiile indeplinite de geocompozitul antifisura trebuie sa fie conform standardului SR EN
15381 “Geotextile si produse inrudite” si AND 592 anume:
 STR – reducerea eforturilor (antifisura)
 R – armare
 B – bariera (sigilare)
Geocompozitul antifisura trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici tehnice:
- Rezistenta maxima la tractiune a geocompozitului pe directie longitudinala si
transversala va fi de minimum 40 KN/m
- Elongatia la rupere va fi maxim de 5 %
- Retentia de bitum a geotextilului din materialul geocompozit va fi de 0,9 kg/m²
- Rezistenta la poansonare(CBR) sa fie minim 1700 N
- Rezistenta la poansonare dinamica sa fie maxim 40 mm
- Greutatea geotextilului din compozitia geocompozitului va fi cuprinsa intre 50 - 70 g/m²
- Greutatea totala a geocompozitului va fi de maxim 525 g/m²
- Densitatea filamentelor de polivinil alcool va fi de minim 1,20 Kg/dm3
Prin structura rutiera adoptata in cadrul proiectului s-a urmarit cresterea capacitatii portante a
traseului de drum judetean, precum si cresterea vitezei medii de deplasare pe aceste tronson.
Acostamentele au latimea de 1.00 m, din care 0.25 m reprezinta banda de incadrare
consolidata. Aceasta se va realiza din aceeasi structura rutiera ca si partea carosabila si va
avea aceeasi panta transversala ca cea a imbracamintii rutiere. Diferenta de 075 m se va
consolida, pe ambele parti ale drumului cu un strat din balast in grosime de minimum 10 cm, iar
pentru declivitati mai mari de 7% se vor betona acostamentele si santurile. In lungul santurilor
si/sau rigolelor pereate, acostamentele se vor impermeabiliza.
2.1.5. Colectarea si evacuarea apelor

Evacuarea apelor meteorice este asigurată prin pante longitudinale și transversale ale drumului.
Pentru tronsonul drumului judetean DJ 208F din prezentul proiect, configuratia terenului natural
si pantele proiectate in profilul longitudinal asigura scurgerea apelor si impiedica stagnarea
acestora pe partea carosabila, astfel incat au fost necesare dispozitive de colectare si evacuare
a apelor pluviale pentru zona de traseu situata atat in extravilan cat si in intravilan.
Pentru colectarea, dirijarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumului s-au propus
urmatoarele tipuri de lucrari
- șanț din pământ;
- șanț betonat;
- rigole din beton carosabila;
- dren de fund sub șanț / rigola;
Pagină 46
km 0+000 – km 12+462
Santurile s-au pereat pe portiunile in care declivitatea depaseste 3%, sau unde este mai mica
de 0.25%, in conformitate cu STAS 2914-84 si STAS 2916-87.
Pentru descărcarea apelor s-au prevăzut podeţe tubulare cu diametrul de Ø1000 și podețe din
prefabricate tip D3.
Pentru continuitatea rigolelor în dreptul drumurilor laterale se prevăd podeţe tubulare cu
diametrul de Ø 500 mm.
Evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumului se va face in vaile / canalele existente
aflate in zona drumului.
Pentru zona de traseu situata in intravilanul comunelor traversate de catre DJ 208F, au fost
propuse rigole carosabile conform profilelor tip si profilelor transversale caracteristice.
2.1.6. Drumuri laterale

Drumurile laterale care intersectează sectorul de drumul judetean proiectat se vor amenaja
conform profilelor transversale tip, pana la limita cadastrului pus la dispozitie de catre beneficiar
dar nu mai mult de o lungime de 15 m. Structura rutiera care se aplica la drumurile laterale este
urmatoarea:
 4,00 cm strat de uzură din mixtură asfaltică tip BA16/BAR 16;
 6,00 cm strat de legatură din mixtură asfaltică tip BADPC 20;
 12,00 cm strat de fundație superior din piatră spartă;
 15,00 cm strat de fundație inferior din balast;
2.1.7. Trotuare
In localitati, acolo unde spatiul a permis conform limitei cadastrale pusa la dispozitie de catre
Beneficiar, s-a propus amenajarea de trotuare pavate, pentru siguranța circulației pietonilor.
Încadrarea trotuarelor s-a realiza cu borturi din beton cu dimensiunile de 10 x 15 cm.
Structura rutieră pentru trotuare:
- pavele autoblocante din beton de ciment (C35/45) în grosime de 6.00 cm, asezate pe un
pat de nisip, încadrate cu borduri de beton de ciment (C35/45) cu dimensiunile 10 x 15
pe fundație din beton simplu, C25/30;
- strat de fundație din balast în grosime de 15.00 cm;
Toate bordurile vor fi prefabricate cu fete vazute finisate pe fundatie din beton conform STAS
1139-87 si SR 13510/2006.
2.1.8. Accese la proprietati

Pe toata lungimea drumului judetean, in intravilan, s-a propus realizarea acceselor la proprietăţi
cu corelarea cotelor proiectate de la partea carosabila, prin intermediul rigolelor carosabile.
Pentru situatiile unde cota amenajata a partii carosabile e diferita fata de cota de acces la
proprietate, se va realiza accesele la proprietati (doar pe zona de acces) conform detaliu 08-
09. Aceste situatii au fost identificate la faza de elaborare PT+DE pentru un nr. de 25 locatii
aflate pe sectorul km (4+690 – 9+590).
2.2. Lucrari de terasamente

Principalele lucrari de terasamente prevazute in cadrul acestei documentatii se refera la
execuţia sapaturilor pentru realizarea structurii rutiere, elementelor de colectare, dirijare si
evacuare ape meteorice, a podetelor si a treptelor de infratire, acolo unde este cazul.
Pagină 47
km 0+000 – km 12+462
2.3. Siguranta circulatiei
Semnalizarea rutiera de reglementare a circulatiei in zona intersectiei (semnalizarea verticala si
orizontala) este reglementata conform SR 1848/1, 2, 3- 2011, respectiv SR 1848/7 - 2004.
Dupa finalizarea lucrarilor de modernizare a partii carosabile, se va proceda la realizarea
marcajului orizontal si plantarea de indicatoare rutiere (semnalizare verticala), in concordanta cu
legislatia in vigoare si cu recomdarile de la Politie.
2.3.1. Semnalizari si marcaje definitive

In cadrul prezentului proiect au fost prevazute indicatoare rutiere de avertizare, de
reglementare, de interzicere sau restrictie, de obligare, de orientare, de informare si panouri
aditionale. Montarea indicatoarelor se va face pe stalpi sau pe console, acolo unde acest lucru
se impune.
Indicatoarele rutiere sunt alcatuite din panouri din otel sau aluminiu, protejate impotriva
coroziunii, pe fata carora se aplica folie retro-refiectorizanta din clasa 2 (high intensity grade).
Scopul lucrarilor de marcaj este de a asigura dirijarea traficului atat pe timp de zi cat si pe timp
de noapte precum si pentru presemnalizarea directiilor de mers sau a unor zone cu caracter
special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.).
Marcajele longitudinale se executa astfel:
o pentru delimitarea partii carosabile cu linie continua simpla;
o pentru delimitarea benzilor cu linie discontinua simpla;
Marcajele transversale se executa la intersectii pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al
zonelor cu caracter special.
Marcajele diverse reprezinta sagetile pentru presemnalizarea directiilor de mers, a elementelor
verticale ale infrastructurilor alaturate drumului si ale altor zone cu caracter special.
Marcajul rutier se va realiza cu materiale din produse termoplastice, cu grosime de 3000 microni
care au o durata de viata de minimum 2 ani.
2.3.2. Lucrari de semnalizare pe timpul executiei lucrarilor

Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cat si modul de instituire a
restrictiilor de circulatie se vor executa conform “Planului de Management al Traficului”.
Acesta documentatia va fi intocmita de catre Antreprenor in functie programul de lucru aprobat,
pe baza prevederilor Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de
instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului
Transporturilor nr.1112/411 publicat in Monitorul Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte
norme, standarde si prevederi legale in vigoare.
Planul va descrie felul in care Antreprenorul intentioneaza sa reduca impactul lucrarilor de
constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si avizare la toate
autoritatile abilitate.
2.3.3. Siguranta circulatiei

Pe zonele in care diferenţa de nivel intre marginea taluzului si piciorului acestuia este mai mare
de 2,00 m / ori in curbe cu raze mici, se va monta parapet pentru protectie de tip H2, pentru
protejarea la eventuale ieşiri de pe partea carosabila si pentru redirectionare.
Se recomanda ingroparea in exteriorul amprizei drumului a capetelor parapetului, pentru a
creste gradul de siguranta rutiera pe tronsonul respectiv.
Pagină 48
km 0+000 – km 12+462
2.4. Masurarea lucrarilor
Masurarea lucrarilor se va efectua de catre executant si de dirigintii de santier atestati,
apartinand investitorului.
2.5. Laboratoarele contractantului si testele

Executantul va asigura prelevarea de probe de materiale si semifabricate care necesita
incercari. Incercarile se vor efectua in laboratoare de specialitate autorizate.
Toate materialele utilizate pe santier vor avea certificate de calitate.
La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor
naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E.;
aceste materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile HG nr. 766/1997 şi a Legii
10/1995 privind obligativitatea utilizării de material agrementate la execuţia lucrărilor.
2.6. Curatenia pe santier

Constructorul va asigura curatenia in organizarea de santier si la punctele de lucru.
Se vor amenaja cai de acces libere si se vor organiza depozitele intermediare astfel incat sa nu
se stanjeneasca procesul de executie, sa nu se provoace accidente de munca si sa se permita
accesul personalului si mijloacelor de interventie pentru acordarea primului ajutor sau stingere a
incendiilor.
2.7. Servicii sanitare

Executantul va organiza un punct de prim ajutor pentru angajati dotat corespunzator, cat si
mijloacele de comunicatie si de transport rapide in cazul unui accident de munca sau a
imbolnavirii personalului.
Va asigura aprovizionarea cu apa potabila si va asigura si mentine igiena la locul de munca si in
organizarea de santier.
2.8. Exigentele de verificare a proiectului
Proiectul faza PAC, PT&CS+DE va fi verificat de catre verificatori atestati conform HGR nr.
925/1995 şi Ordin 777/N/28.10.1996, pentru următoarele domenii de exigenţă: Lucrări de
drumuri
- A 4.1 – rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice, seismice pentru constructii
de drumuri ;
- B 2.1. - siguranta în exploatare la constructii de drumuri ;
- D 2.1. - sanatatea oamenilor si protectia mediului la constructii de drumuri ;
Pagină 49
km 0+000 – km 12+462
B. LUCRARI PODETE
Au fost identificate pe teren un numar de 13 podete la pozitiile kilometrice:
1. km 2+450 – tubular, 2D 1000mm, innecat in rambleu, colmatat 40%, stare generala de
degradare avansata;
2. km 2+790 – dalat, L=1.00m, colmatat 90%, colmatat amonte si aval, stare generala de
degradare avansata;
3. km 2+970 – dalat, L=1.00m, colmatat 100%, stare generala de degradare avansata;
4. km 3+520 – tubular, D 1000mm, innecat in rambleu, asigura scurgerea, coronamente
beton stg. 30x60x240cm si drt. 30x60x250cm, functional, in stare buna, camera de
cadere din beton 160x160cm drt. in stare buna, se mentine, nu este necesara inlocuirea;
5. km 4+125 – dalat, L=1.00m, colmatat 100%, nefunctional, stare generala de degradare
avansata:
6. km 5+350 – dalat, L=1.00m, necolmatat, de descarcare, sectiune scurgere insuficienta,
stare generala de degradare avansata;
7. km 8+070 – tubular, D 1000mm, perfect functional, asigura scurgerea, coronamente de
beton stg. si drt. 25x60x200cm in stare buna,camera de cadere stg.110x140cm in stare
buna, aval aripi din beton monolit in stare buna, se mentine, nu e necesara inlocuirea;
8. km 8+220 – tubular, D 1000mm, perfect functional, asigura scurgerea, coronamente de
beton stg. si drt. 25x60x200cm in stare buna, camera de cadere drt.110x130cm in stare
9. km 10+380 - tubular, D 1000mm, perfect functional, asigura scurgerea, coronamente de
10. km 10+770 - tubular, D 1000mm, perfect functional, asigura scurgerea, coronamente de
11. km 10+990 – dalat, L=3.00m, degradari ale dalelor si elevatiilor, afuieri ale aripilor
amonte si aval, stare generala de degradare avansata;
12. km 11+610 – tubular, D 1000mm, colmatat 70%, fara amenajari, stare generala de
degradare avansata;
13. km 12+170 – tubular, D 1000mm, colmatat 80%, stare generala de degradare avansata;
Analizand situatia existenta a podetelor se desprind cateva concluzii care stau la baza
fundamentarii solutiilor proiectate.
Astfel, lipsa amenajarilor elementelor de colectare si evacuare a apelor de sufrafata (santuri si
rigole functionale) care transporta apa spre podete, sectiuni insuficiente de scurgere, lipsa
amenajarilor amonte si aval la podete, lipsa mentenantei la podete precum si starea
carosabilului care a facilitat transportul si depunerea materialelor levigabile au dus la situatia in
care se gasesc astazi podetele de pe acest sector al DJ 208F.
Podetele tubulare D1000mm de la km 3+520, km 8+070, km 8+220, km 10+380 si km 10+770
se mentin, ele fiind in stare buna de functionare si nu necesita inlocuire cu podete noi.
Toate celelalte podete necesita lucrari de inlocuire cu podete noi.
Pagină 50
km 0+000 – km 12+462
In Studiul de Fezabilitate sunt prevazute pe acest sector de drum un numar de 8 podete
tubulare D 1000mm noi.
La fundamentarea solutiilor proiectate au stat la baza situatia existenta, configuratiile hidraulice
ale albiilor, topografia zonei, considerente de proiectare a liniei rosii in plan si profil longitudinal,
asigurarea racordarilor riveranilor la carosabil in zona podetelor precum si solutiile disponibile
din Studiul de Fezabilitate, asigurand astfel o cat mai rezonabila apropiere fata de indicatorii
tehnico – economici aprobati pentru acest capitol de lucrari.
Solutiile proiectate constau din adoptarea a doua tipuri de podete, care asigura o usurinta in
executia etapizata a acestora (pe cate jumatate de cale), reducerea timpilor de asteptare pentru
intarirea betoanelor folosite in situ pentru elevatii si suprastructuri, prin folosirea elementelor
prefabricate.
Solutia 1. Podet tubular F 1000mm, realizat din tuburi prefabricate imbinate etans tip mufa-cep,
asigurand lungimea necesara gabaritului pentru carosabilul proiectat.
Podetul are o fundatie din balast de 35cm, un radier de beton armat de 25cm din beton C20/25
si un beton semiumed in grosime de 20cm C12/15 necesar pozarii tuburilor prefabricate la
cotele si pantele din plansele de detaliu din proiect.
Amonte si aval exista doua timpane din beton C35/45 armat, avand latimea de 25cm care
inglobeaza pe exterior tuburile prefabricate, timpanele fiind incastrate in radierul podetului. In
amonte podetul are o camera de cadere din beton armat C35/45 pentru colectarea si
sedimentarea partilor levigabile din apele pluviale transportate de santurile pereate.
Camerele de cadere permit colectarea sedimentelor transportate de apa si retinerea acestora
astfel incat colmatarea sa fie redusa in tuburi, daca se asigura mentenanta corespunzatoare si
decolmatarea periodica a acestora. In aval podetul are un radier din beton armat C35/45 cu
pinten ce asigura stabilitatea zonei de evacuare impotriva afuierilor aval.
Pe radier se executa doua aripi din beton C35/45 armate si incastrate in radier ce realizeaza
racordarea cu terasamentele si asigura stabilitatea timpanului aval. Intre radierul podetului si cel
aval aripilor exista rost de contact (turnare).
Acest rost este prezent si in amonte intre radierul podetului si cel al acmerei de cadere. Intre
aripi, in aval se realizeaza un pereu din piatra bruta pe un strat de beton simplu C30/37 in
grosime minima de 10cm. Pentru siguranta circulariei, pe zona coronamentelor aparente va fi
montat parapet metalic semigreu pe stg. si drt.
Solutia 2. Podet dalat L=3.00m, cu calea pe prefabricate, realizat din elemente prefabricate de
elevatii tip L1, dale curente si marginale (cu timpane) tip D3 (Lc=3.30m, Lt=3.90m), racordarea
cu terasamentele facandu-se prin aripi prefabricate tip A1.
Fundatiile la podet si aripi sunt din beton simplu C12/15 avand dimensiunile prevazute in
proiect. Intre aripi si in podet se amenajeaza un pereu din piatra bruta pe un strat de beton
simplu C30/37 in grosime minima de 10cm, pereul fiind prevazut atat amonte cat si aval cu
pinten din beton C30/37 ce asigura stabilitatea pereului impotriva eroziunii apei.
Aval si amonte, pereul se racordeaza cu albia (dupa caz decolmatata la cotele din proiect) prin
intermediul unor saltele din piatra bruta de 4.00x2.00x0.50m cu rol de reducere a vitezei apei si
prevenire a eroziunii in zona pereului de la podet.
Dupa caz, in amonte se realizeaza in loc de salteaua de piatra bruta un disipator din beton
simplu pe pat de nisip compactat ce asigura descarcarea apei din santurile pereate din amonte
si reducerea vitezei de scurgere a acesteia.
Toate detaliile sunt prezentate in plansele din proiect.
Aceste doua solutii au fost aplicate la podetele ce necesita inlocuire astfel:
Pagină 51
km 0+000 – km 12+462
1. km 2+450 – solutia 1 – camera de cadere drt.;
2. km 2+790 – solutia 1 – camera de cadere drt., decolmatare albie aval;
6. km 10+990 – solutia 2 – decolmatare albie amonte;
7. km 11+610 – solutia 1 - camera de cadere drt., decolmatare albie aval;
8. km 12+170 – solutia 1 – camera de cadere stg., decolmatare albie aval;
Detaliile aplicarii celor doua solutii sunt prezentate in plansele de detalii de executie podete.
Numarul total de podete noi proiectate este de 7 buc. in solutia 1 si de 1buc. in solutia 2.
Fata de propunerile de podete noi prevazute la Studiul de Fezabilitate, au fost necesare
inlocuirea podetului tubular nou la km 10+990 cu podet dalat L=3.00m intrucat albia este
calibrata pentru aceasta deschidere, are inaltime acuala mare (cca 2m), amplasamentul actual
prezinta afuieri are radierului amonte si aval. In concluzie, adoptand un podet nou de tip tubular
s-ar fi redus considerabil sectiunea de scurgere in conditiile prezentate mai sus.
Din punct de vedere a realizarii podetelor, indiferent de solutie, vor trebuie executate pe cate o
jumatate de cale, asigurand circulatia pe o banda permanent cu restrictiile specifice acestui tip
de lucrari.
Pagină 52
km 0+000 – km 12+462
C. LUCRARI PODURI
Pe sectorul analizat DJ208F km 0+000-km 12+462) exista 3 poduri ce asigura continuitatea
drumului peste niste parauri.
1.1. Pod peste paraul Posta la km 3+542

Acest pod este amplasat in satul Tatarusi comuna Tatarusi judetul Iasi. El a fost construit in anul
1985 si a fost executat pentru clasa E de incarcare (A30, V80) .
Ca schema statica podul are o structura static nedeterminata fiind un cadru inchis ( caseta)
executat din beton armat inecat in terasament si avand o oblicitate fata de drum de circa 67°.
Lumina podului este de 5.80 si lungimea in lungul drumului de 8.56m. Lungimea totala a
casetei de beton inecate in terasament este de 25.70. Peretii casetei au grosimea de 1.00m
In sectiune transversala drumul in zona podului are o latime de 8.00m fara trotuare si are pe
ambele parti parapete directional. Sistemul rutier pe carosabil este sistemul rutier al drumului.
Racordarea terasamentelor cu podul este realizata prin ziduri intoarse si sferturi de con.
Albia paraului Posta are un traseu sinuos si nu este regularizata. In aval in albie sunt amplasate
infrastructurile unui pod vechi.
Urmare vizitei in teren efectuate in decembrie 2017 si expertizei tehnice intocmite la studiul de
fezabilitate nu s-au costatat defectiuni si degradari majore la acest pod.
La infrastructura s-au constatat degradari de fata vazuta la fetele zidurilor intoarse si zone mici
cu degradari superficiale a betonului.
Sferturile con sunt incomplete si cu pereul degradat.
1.2. Pod peste paraul Satului la km 4+861

Tot in satul Tatarusi comuna Tatarusi judetul Iasi, la km 4+861 peste paraul Satului ( Pietrosu)
este amplasat un pod cu o deschidere de 12.00m si lungime totala parapete de 21.80m si
Pagină 53
km 0+000 – km 12+462
oblicitate de 70°. El a fost construit in anul 1974 pentru clasa E de incarcare (A30, V80) avand o
parte carosabila de 7.80m si doua trotuare de 1.40m fiecare .
Podul are urmatoarele caracteristici:

 schema statica este o structura static determinata – grinda simplu rezemata;
 Suprastructura este alcatuita din 10 grinzi prefabricate din beton precomprimat cu corzi
aderente tip fasii cu goluri cu inaltimea de 0.72m si lungimea de 12.00m ce reazema
direct fara aparate de reazem
 Culeele sunt masive din beton armat;
 Fundatiile sunt directe
Trotuarele sunt realizate pe suprastructura din elemente prefabricate din beton armat cu goluri
pentru utilitati.
Pe lisa din amonte este amplasata o conducta de apa cu diametrul de 250mm.
Podul nu este prevazut cu guri de scurgere si rosturi de dilatatie.
Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri intoarse si sferturi de con pereate.
Albia este neamenajata.
In urma vizitei in teren efectuate in decembrie 2017 si a expertizei tehnice intocmite la faza SF
s-au constatat urmatoarele degradari:
Calea pe pod si pe trotuare este degradata.
Rosturile de dilatatie sunt acoperite cu asfalt.
La suprastructura datorita neetanseitatii caii pe pod, a lipsei dispozitivelor de acoperire a
rosturilor de dilatatie si a executiei defectuoase, au aparut infiltratii la intradosul tablierului si pe
fetele laterale ale grinzilor.
In spatele culeei Heci pe carosabil exista o gaura de circa 50cm pe unde apa se infiltreaza in
terasament si prin zidurile intoarse.
Pagină 54
km 0+000 – km 12+462
Parapetul pietonal este ruginit, neconform cu reglementarile in vigoare iar zonele de incastrare
in beton sunt degradate .
La toate cele 4 capete ale podului latimea terasamentelor de pe rampele de acces este mai
mica decat cea necesara fiind periculoasa pentru siguranta circulatiei.
Pereurile sferturilor de con sunt degradate.
Albia este neintretinuta ,neregularizata, cu multa vegetatie si alte materiale depozitate in ea.
1.3. Pod peste paraul Calugaru la km 5+960

In satul Uda comuna Tatarusi judetul Iasi, la km 5+960 peste paraul Calugaru este amplasat un
pod dalat din beton armat construit in anul 1970 pentru clasa I de incarcare (A13, S60) avand
o parte carosabila de 7.60m fara trotuare.
Lumina podului este de 5.80, lungimea totala a podului fara aripi este 9.00m si cu aripi 11.50m .
Culeele sunt masive realizate din beton simplu si fundate pe un radier comun care se
prelungeste in exteriorul culeelor in aval cu 70cm.
Pagină 55
km 0+000 – km 12+462
Racordarile cu terasamentele se realizeaza cu aripi;
Albia este sinuoasa si neintretinuta cu vegetatie si multe depuneri si gunoaie . In aval albia este
prevazuta cu un prag de beton, in doua trepte, pe toata latimea podului.
Conform expertizei si vizitei in teren s-au constatat urmatoarele degradari:
 Defecte de suprafata ale betoanelor - rosturi de turnare si betoane segregate.
 Parapete degradat cu deficiente de incastrae in lisele de beton.
 Aripi din zidarie de piatra cu rosturi degradate;
 Latimea terasamentului la racordarea cu rampele este insuficienta fiind periculoasa
pentru siguranta circulatiei;
 Albie neintretinuta cu depozitari de gunoaie si vegetatie.
Ca urmare a analizării stării tehnice a podurilor amplasate pe DJ 208F efectuată în cadrul
expertizelor tehnice întocmită de către Expertul Tehnic dr. ing. Teodor Brosteanu , a rezultat că
din punct de vedere al cerinţelor de rezistenţă, stabilitate la acţiuni statice şi dinamice,
durabilitate, siguranţă în exploatare şi protecţia mediului, în concordanţă cu legea 10/1995,toate
cele trei poduri se incadreaza in clasa tehnica III SATISFACĂTOARE, cu degradari vizibile pe
zone intinse cu tendinta de afectare a capacitatii portante fiind recomandate lucrari de reparatii
si intretinere.
Toate lucrarile se efectueaza pe jumatate de cale cu devierea circulatiei pe cealalta jumatate.
La toate podurile s-a prevazut refacerea in totalitate a straturilor caii inclusiv hidroizolatie si
protectia hidroizolatiei.
Calea pe poduri este alcatuita din:
 1cm - Hidroizolatie ;
 3cm BA8 - Protectie hidroizolatie;
 4cm + 4cm BAP16 - Beton asfaltic pentru poduri.
2.1. Pod peste paraul Posta la km 3+542

Luaind in considerare expertiza tehnica lucrarile prevazute la studiul de fezabilitate si situatia
din teren in decembrie 2017 lucrarile propuse a se executa la acest pod sunt urmatoarele:
a) Infrastructura :
 Refacerea zidariei aripilor podului in aval;
b) Suprastructura :
 Parapete metalic pentru siguranta circulatiei tip H3;
 Elementele caii si sistemul rutier sunt cele ale drumului.
c) albie
 curatare albie amonte si aval de pod pe 50m
2.2. Pod peste paraul Satului (Pietrosu) la km 4+861

a) Lucrari la suprastructura
Pagină 56
km 0+000 – km 12+462
Normele in vigoare prevad ca pe un drum judetean de clasa tehnica III podurile sa fie
prevazute cu o parte carosabila de 7.80m si doua trotuare marginite de parapete pietonal spre
exterior si de parapete directional cu protectie ridicata spre partea carosabila.
Luaind in considerare acest lucru , pentru a avea in ce prinde parapetele directional si pentru a
putea proteja grinzile marginale, la acest pod s-a prevazut desfacerea caii existente si a
prefabricatelor de trotuar si realizarea unei placi de suprabetonare din beton armat C35/45 cu
grosimea minima de 15cm.
In sectiune transversala podul va avea o latime totala de 11.20m , o parte carosabila de 7.80m,
doua trotuare de 1.45m si doua lise de parapete de 25cm.
Trotuarele sunt marginite de parapete cu protectie ridicata tip H3 si borduri normale spre partea
carosabila si parapete pietonal spre exteriorul podului.
Se vor efectua cate 2 perforari pentru scurgerea apelor si ventilarea golurilor la fiecare capat al
grinzilor la 10cm de fata culeelor.
b) Lucrari la infrastructura
Zidurile de garda si zidurile intoarse se vor suprainalta asigurandu-se aceeasi sectiune
transversala ca pe pod.
La rosturile de pe culei s-au prevazut dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie cu
deplasare Dmax =10mm alcatuite din platbanda de aluminiu si material cu formula speciala
liant si agregat tip Viajoint, Thormajoint.
Se va reface umplutura terasamentului in spatele culeei Heci.
Se va realiza racordarea corecta rampa – pod asigurandu-se o latime corespunzatoare a
platformei drumului la intrarea si iesirea de pe pod .
Se vor reface sferturile de con si pereul pe acestea.
c) Lucrari in albie
Se va curata albia sub pod si pe 50m aval si amonte de pod.
Executia lucrarilor se va executa pe cate jumatate de cale conform procesului tehnologic si
detaliilor din proiect.
2.3. Pod peste paraul Calugaru la km 5+960

La acest pod nu se poate asigura o cale de 7.80 cu trotuare, clasa E de incarcare si incadrare
in cadastru. Pentru a putea asigura acest lucru ar fi fost nevoie de o extindere a culeelor sau un
pod nou cu o deschidere mai mare care sa asigure si scurgerea debitului de calcul fara lucrari
in albie .
Datele puse la dispozitie la faza SF au fost insuficiente pentru a putea realiza acest lucru astfel
incat la acest pod (fost podet) au fost prevazute doar lucrari de reparatii conform expertizei si
studiului de fezabilitate.
a) Lucrari la suprastructura:
 Desfacerea caii existente, si realizarea unui strat de beton de panta cu grosimea minima
de 4cm armat cu plasa 100x100x10 care sa constituie strat suport hidroizolatie.
 Suprainaltarea liselor de parapete;
 Aplicarea hidroizolatiei si protectiei hidroizolatiei in grosime de 3cm realizate din beton
asfaltic BA8 ;
 Realizarea caii de rulare propriu-zisa din 4+4 cm din BAP 16.
 Montarea unui parapete cu protectie ridicata pentru poduri tip H2;
Pagină 57
km 0+000 – km 12+462
b) Lucrari la infrastructura:
 Reparatii locale ale betoanelor degradate;
 Refacere zidarie aripi ;
 Completarea terasamentelor la racordarea rampelor de acces la pod la capetele
tablierului.
c) Lucrari in albie
Pentru asigurarea inaltimii de libera trecere pe sub pod se va realiza o decolmatare in albia
minora pe o adancime de 0.2m si pe o lungime de 28.2m in aval de pod.
Pagină 58
km 0+000 – km 12+462
D. LUCRARI CONSOLIDARE
1.1. Zona cuprinsa intre Km 9+500 – Km 10+300
Platforma drumului prezinta burdusiri datorate necolectarii si dirijarii corespunzatoare a apelor
de suprafata si a nivelului panzei freatice foarte ridicat. Acostamentele drumului prezinta cedari
locale.
In zona au fost efectuate doua foraje geotehnice ce prezinta sub adancimea structurii rutiere o
stratificatie alcatuita din argila cafeniu - galbuie cu intercalatii nisipoase, dupa cum urmeaza:
Foraj F4.2.20, executat la Km 9+600
- 0,00 – 0,17 m pietriş cu praf argilos cafeniu-gălbui;
- 0,17– 0,50 m praf argilos negru-cafeniu;
- 0,50– 2,00 m argilă cafeniu- gălbuie cu intercalații nisipoase gălbui.
- nivel apa subterane la -0.20 m
Foraj F4.2.21, executat la Km 10+250
- 0,00 – 0,15 m pietriş cu praf argilos cafeniu-gălbui;
- 0,15 – 1,20 m argilă cafeniu- negricioasă cu intercalații nisipoase gălbui
- 1,20 – 2,00 m argilă cafeniu- gălbuie cu intercalații nisipoase gălbui.
- nivel apa subterane la -0.60 m
2.1. Zona cuprinsa intre Km 9+500 – Km 10+300
In urma constatrilor din teren si a informatiilor geotehnice in cadrul Proiectului Tehnic, s-a
prevazut suplimentar fata de Studiul de Fezabilitate, lucrari de consolidare la platforma
drumului alcatuite din saltea din balast in grosime de 50 cm ranforsata cu geogrile.
Verificarea executiei saltelei din balast ranforsata cu geogrile se va face asfel:
- Verificare grad de compactare teren fundare (intre ranfortii din piatra): 1 determinare / 3
ranforti
- Verificare grad de compactare umplutura balast: 1 determinare / 500 mp
- Verificare deformabilitate cu parghia Benkelman la partea superioara a saltelei din
balast: 2 fire de masurare pe banda cu masuratori la interdistanta in lungul drumului la
10 m
Valorile admisibile pentru rezultatele obtinute:
- Grad de compactare teren fundare: min. 92 % Proctor Normal
- Grad de compactare balast saltea ranforsata: min. 98 % Proctor Modificat
- Deformabilitate cu Parghia Benkelman: max. 200 (1/100 mm), coeficient de variatie
Cv<40%
Verificarea calitatii materialului granular se va face prin prelevarea de probe (o probă la
1000m3), pentru care se determina:
Pagină 59
km 0+000 – km 12+462
- granulozitatea
- Fractiunea mai mica de 0.02 < 3%
- Coeficientul de neuniformitate Un > 15%
- Echivalentul de nisip (EN) – min. 30%
- Uzura Los Angeles (LA) - max. 50%
- Dimensiunea maxima a particulei - max. 63 mm
Materialul granular se va pune in opera la umiditatea efectiva care să nu difere cu mai mult de
1% de umiditatea optima de compactare
Geotextilul netesut va avea urmatoarele caracteristici:
- rezistenta la tractiune: min. 10kN/m;
- alungirea la rupere: >40%;
- coeficient de permeabilitate transversala: KT > 50 mm/s;
- poansonarea cu CBR >1500N;
- dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de
geotextil: d90 < 0,1mm.
Geogrilele vor avea urmatoarele caracteristici:
- Rezistenta la rupere pe directie principala - min. 120 KN/m
- Rezistenta la rupere pe directie secundara - min. 20 KN/m
- Rezistenta la alungire de 3% pe directie principala - min. 40 KN/m
- Rezistenta de calcul pe directie longitudinala - min. 60 KN/m
- Alungirea la rupere pe directie principala si secundara - max. 6%
- Dimensiunea ochiurilor min. 20 mm
Pagină 60
km 0+000 – km 12+462
3. CONSIDERENTE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

Lucrarile ce vor fi proiectate nu vor introduce efecte negative suplimentare fata de situatia
existenta asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, faunei.
Impactul asupra mediului pe perioada de executie a lucrarilor este minim, avand un caracter
limitat in timp.
O serie de masuri de protectie a mediului vor fi stabilite si adoptate in timpul executiei lucrarilor
de catre antreprenor, in functie de situatiile intalnite.
Pentru terenurile ce vor fi ocupate temporar de organizarea de santier, se vor prevedea in final
lucrari de amenajarea corespunzatoare a acestora. Beneficiarul va receptiona amenajarea
ecologica si peisagistica a terenurilor riverane investitiei.
Legislatia aplicabila – protectia mediului:
 O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata cu modificari prin Legea
nr. 265/2006;
 Legea nr. 205/2010 aproba O.U.G. nr. 40/2010 care modifica O.U.G. nr. 152/2005 privind
prevenirea si controlul integrat al poluarii;
 Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice;
 Hot. 1292/2010 modifica cu Hot. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
 Hot. Nr. 1872/2006 si Hot. Nr. 247/2011 modifica si completeaza Hot. nr. 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje;
 Legea nr. 107/1996 Legea Apelor, modificata si completata prin Legea nr. 310/2004, Legea
nr. 112/2006, Legea nr. 146/2010 ( pentru aprobarea O.U.G. nr. 3/2010 );
 Legea nr. 458/2002 Legea privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin
Legea nr. 311/2004, Legea nr. 124/2010 ( pentru aprobarea O.U.G. nr. 11/2010);
 Legea nr. 182/2011 (pentru aprobarea Ordin nr. 1/2011), Legea nr. 458
reactualizata 2012;
 Hot. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind conditiile de descarcare in mediul
acvatic a apelor uzate, modificata si completata prin Hot. nr. 352/2005.
Pagină 61
km 0+000 – km 12+462
4. SECURITATEA SI SANATATE IN MUNCA, SITUATII DE

URGENTA
Conform HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru
santiere temporare si mobile, modificată de HG 601/2007 pentru modificarea și completarea
unor acte normative din domeniul securității și sănătății în muncă, din faza de proiectare s-a
elaborat un Plan de securitate si sanatate in munca pentru lucrarile care urmeaza a fi
executate. In acest document se defineste ansamblul masurilor de prevenire a riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala care decurg din desfasurarea si interferenta activitatilor
in santier si se stabileste modul de conducere si coordonarea tuturor activitatilor desfasurate in
santier din punctul de vedere al sigurantei si sanatatii in munca.
In Planul de securitate si sanatate in munca se stabilesc modalitatile concrete prin care toate
persoanele juridice sau fizice implicate in realizarea proiectului (beneficiar, antreprenor general,
subantreprenori, lucratori independenti etc.) vor gestiona, coordona si controla desfasurarea
lucrarilor in asa fel incat sa se asigure sanatatea si integritatea tuturor categoriilor de personal
angrenate precum si protectia mediului inconjurator si a celorlalte persoane ce pot fi afectate.
Antreprenorul general si fiecare subantreprenor este obligat sa elaboreze planul propiu de
securitate si sanatate in munca pentru lucrarile executate in sanier, sa-l prezinte managerului
de proiect si coordonatorului in materie de securitate si sanatate in munca la nivelul proiectului
si sa numeasca o persoana responsabila cu securitatea si sanatatea in munca pe durata
executarii lucrarilor in cadrul santierului.
Odata cu semnarea Contractului de executie, fiecare Subantreprenor va semna si o
“Conventie privind securitatea si sanatatea in munca, apararea impotiva incendiilor si
protectia mediului”, ca anexa la Contractul de executie.
4.1. Masuri organizatorice generale privind securitatea si sanatatea in munca

Se va desemna un coordonator pe linie de securitate si sanatate in munca pe durata executiei
lucrarilor
Se vor organiza sedinte de coordonare pentru implementarea Planului SSM, la care vor
participa managerul de proiect, coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca pe
durata executiei lucrarilor, responsabilul pe linie de securitate si sanatate in munca desemnat
de antreprenorul general, coordonatorul tehnic al lucrarilor/seful de santier, responsabilii pe linie
de securitate si sanatate in munca desemnatati de catre fiecare subantreprenor, pe toata
perioada cat acestia executa lucrari pe santier.
Se vor asigura inspectii pe linie de securitate si sanatate in munca astfel:
- inspectiile periodice efectuate de catre Coordonatorul SSM. Frecventa acestor
inspectii va fi de cel putin una pe luna, putand ajunge pana la doua pe saptamana, in
functie de evolutia lucrarilor si conditiile concrete din santier. In urma fiecarei inspectii
Coordonatorul SSM va intocmi un Raport in care va prezenta neconformitatile
constatate, masurile de remediere si un termen rezonabil pana la care aceste masuri
trebuie indeplinite. Acest raport va fi inaintat Beneficiarului, Mangerului de proiect,
Antreprenorului general si, prin intermediul acestuia, catre toti subantreprenorii.
Toti executantii vor prezenta, in scris, raspunsuri cu privire la masurile luate pentru rezolvarea
neconformitatilor constatate de catre Coordonatorul SSM.
- inspectiile zilnice efectuate de catre respnsabilul SSM desemnat de antreprenorul
general prin care se va asigura supravegherea permanenta a modului in care sunt
respectate conditiile de securitate si sanatate in munca la nivelul santierului. Se vor
identifica toate pericolele si situatiile care pot pune in pericol securitatea si sanatatea
Pagină 62
km 0+000 – km 12+462
lucratorilor, urmand sa se ceara conducatorilor formatiunilor de lucru inlaturarea
situatiilor periculoase.
In situatii cu pericole grave, se va solicita managerului de proiect sau sefului de santier oprirea
lucrarilor pana la inlaturarea pericolelor.
Amplasamentul organizarii de santier se va alege in asa fel incat sa fie asigurat un acces cat
mai facil si mai rapid la lucrare dar care sa fie in afara zonelor periculoase generate de
desfasurarea lucrarilor.Delimitarea perimetrului organizarii de santier trebuie sa asigure o
securizare eficienta pentru a se impiedica patrunderea persoanelor straine si a animalelor
salbatice. Se vor delimita si semnaliza caile de deplasare a vehiculelor si pietonilor.
Dimensiunile portilor de acces si a cailor de circulatie trebuie sa fie adaptate gabaritelor
mijloacelor de transport si utilajelor care vor deservi santierul astfel incat sa permita deplasarea
lor in siguranta.
Accesul in organizarea de santier se va face numai prin zonele amenajate si semnalizate. Se
interzice accesul în santier prin alte locuri si pe alte cai decât cele destinate pentru acces.
Controlul accesului personalului in perimetrul santierului este OBLIGATORIU. Accesul in santier
va fi permis numai persoanelor care TREBUIE sa desfasoare activitati in santier sau care au
primit acceptul de a vizita santierul.
Vizitatorii trebuie insotiti de catre o persoana autorizata din santier. Este obligatoriu un instructaj
specific al vizitatorilor inainte de intrarea in santier. Nici un vizitator nu va fi admis in santier fara
sa primeasca instruirea in ceea ce priveste securitatea si sanatatea. Vizitatorii trebuie sa poarte
echipament de protectie individual: casaca, pantofi corespunzatori, vesta cu vizibilitate mare si
orice alt echipament impus de riscurile existente in zonele in care vor intra.
Se va verifica zilnic de catre seful de santier :
- daca au aparut denivelari pe caile de acces
- daca s-au format acumulari de praf, zone alunecoase, noroi, balti
- daca semnalizarile de securitate au fost deplasate, rasturnate sau deteriorate.
Zonele de stationare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special. Autovehiculele si
utilajele vor stationa numai in zonele special prevazute.In timpul stationarii acestea vor avea in
mod obligatoriu motorul oprit si vor fi imobilizate adecvat.(cu frana de stationare sau cale de
blocare).
Nu se vor lasa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu cheile in
contact.
Este cu desavarsire interzisa manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de catre persoane
necalificate corespunzator.
Este interzisa iesirea din santier a autovehiculelor / utilajelor murdare de noroi.
4.2. Spatiile si facilitatile destinate organizarii de santier

Organizarea santierului trebuie sa satisfaca toate conditiile de igiena a muncii.
Este recomandabil ca locul facilitatilor sa fie plasat cat mai aproape de zona de lucru, dar sa nu
fie expuse riscurilor generate de lucarile executate, de manevrarea materialelor, utilajelor sau
mijloacelor de transport.
Toate facilitatile puse la dispozitia personalului (toalete, vestiare, loc pentru servit masa), trebuie
sa fie suficient de spatioase in raport cu numarul de lucratori.
Este obligatorie asigurarea apei potabile in cantitati suficiente in functie de numarul de
muncitori.
Sunt interzise orice fel de improvizatii electrice sau de alta natura pentru incalzirea hranei sau a
spatiilor si facilitatilor organizarii de santier.
Pagină 63
km 0+000 – km 12+462
In santier se va amplasa un avizier protejat, plasat intr-o locatie vizibila si accesibila pentru toti
muncitorii, unde trebuie afisate toate informatiile relevante in ceea ce priveste sanatatea si
siguranta. (telefoane de urgenta, reguli esentiale, amplasamentul punctelor de prim ajutor, a
mijloacelor antiincendiu, a spatiilor sociale, schema de evacuare etc.)
Se va asigura organizarea primului ajutor. Antreprenorul general se va asigura ca sunt
suficiente persoane instruite in acest sens.Se va organiza un punct de prim ajutor dotat cu toate
materiale necesare: medicamente, dezinfectante, targa pentru transportul ranitilor etc. Caile de
acces pana la punctul de prim ajutor trebuie sa fie suficient de largi si in permanenta libere
pentru a se asigura patrunderea ambulantelor.
4.3. Instalatiile electrice temporare

Pentru evitarea si prevenirea accidentelor generate de electrocutarea prin atingere directa sau
indirecta se vor respecta prevederile HG 1146 / 2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea echipamentelor de munca.
Instalatiile electrice temporare trebuie sa indeplineasca toate conditiile de siguranta in
exploatare. Instalatiile electrice temporare vor fi montate si intretinute numai de catre electricieni
autorizati. Inainte de a fi date in exploatare si apoi periodic (cel putin o data pe an) vor fi
verificate si se vor emite buletine PRAM. Conductorii electrici vor fi protejati astfel incat sa nu fie
calcati sau agatati de utilajele. (prin ingropare, introducere in tuburi metalice sau suspendare la
o inaltime suficienta).Este strict interzisa trecerea cu utilaje sau mijloace de transport peste
cablurile electrice sau depozitarea de materiale peste cablurile electrice.
4.4. Aprovizionarea cu materiale si depozitarea acestora

Depozitarea materialelor se va face numai in spatiile special destínate. Aestea trebuie alese
tinandu-se cont de riscurile pe care le implica manipularea si depozitarea materialelor, inclusiv
un eventual impact asupra mediului. (contaminari ale solului, aerului, apei etc)
Materialele care pot fi deteriorate din cauza apei trebuie sa fie protejate si nu trebuie depozitate
direct pe pamant.
Substantele chimice vor fi depozitate in spatii separate, in functie de incompatibilitatile
specificate de producator.
Materialele care prezinta pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilena,
vopsele, diluati etc.) vor fi depozitate separat, nu vor fi expuse direct razelor solare,departe de
surse de caldura sau foc deschis. Se vor asigura impotriva rasturnarii, caderii, rostogolirii.
Se vor asigura spatii suficiente pentru descarcarea si manipularea in conditii de siguranta a
materialelor grele si/sau voluminoase.
In spatiile de depozitare se vor amplasarea mijloace de stingere a incendiilor compatibile cu
tipul de materiale stocate.(oxigen, acetilena, diluanti,vopsele, amorse, materiale plastice etc.)
Este recomandata evitarea stocarii in cantitati mari a carburantilor sau a altor substante
inflamabile in santier. In cazul in care se va impune stocarea de carburanti sau alte substante
inlfamabile (solventi, degresanti, vopsele nitro etc.) in cantitati mari se vor aplica reguli speciale
de depozitare. Carburantii vor fi stocati numai in cisterne speciale, omologate si instalate de
societati autorizate. Se va asigura semnalizarea corespunzatoare “PERICOL DE FOC”,
“FUMATUL INTERZIS”.
Nu se vor depozita carburanti sau alte materiale volatile (ex. solventi) in spatii inchise. ( magazii,
containere pentru organizarea de santier etc.)
4.5. Asigurarea evacuarii deseurilor si a curateniei

Intregul perimetru al santierului trebuie sa fie pastrat in ordine si intr-o stare satisfacatoare de
curatenie. Antreprenorul general va pune la dispozitie un numar suficient de containare
Pagină 64
km 0+000 – km 12+462
selective (pentru metale, plastic, gunoi menajer) si va asigura evacuarea deseurilor pe toata
durata lucrarilor. In acest scop se va incheia un contract cu o societate specializata.
4.6. Masuri de protectie colectiva si individuala

Orice lucrator sau alt participant la procesul de munca care desfasoara activitati în
cadrul santierului are urmatoarele obligatii generale:
1) Sa lucreze numai daca este apt pentru lucru, în caz contrar este interzisa desfasurarea
oricarei activitati si are obligatia sa nu înceapa sau întrerupa lucrul la aparitia starii
necorespunzatoare de sanatate pentru desfasurarea activitatii.
2) Sa nu consume bauturi alcoolice sau alte substante interzise in santier si sa nu se prezinte
la lucru sub influenta acestora.
3) Sa utilizeze grupurile sanitare cu atentie, pentru a nu le murdari.
4) Sa nu arunce resturi in incinta santierului, indiferent de natura lor. (sticle, hartii, etc.)
5) Sa se deplaseze numai pe caile de acces si circulatie stabilite în incinta santierului.
6) Sa nu indeparteze sau sa deterioreze nici un fel de semnalizari si protectii colective
(acoperirile de goluri, balustrade de protectie etc.).
7) Sa nu recurga la improvizatii pentru acces sau lucru la inaltime.
8) Sa respecte semnificatia semnalizarilor de securitate.
9) Sa nu blocheze, nici macar temporar, caile de circulatie prin depozitarea de materiale,
echipamente sau scule.
10) Sa verifice inaintea pornirii orice echipament de munca si sa-l porneasca numai dupa ce s-a
convins ca poate fi utilizat în conditii de siguranta.
11) Sa nu intervina la echipamente sau instalatii cat timp acesta se afla în functiune si / sau nu
sunt decuplate de la sursele de energie.
12) Sa nu stationeze in apropierea zonelor periculoase. (raza de manevra a utilajelor si
mijloacelor de transport, zone cu pericol de cadere de la inaltime sau cadere de obiecte de
la inaltime etc.)
13) Sa poarte in permanenta echipamentul individual de lucru si echipamentul individual de
protectie minim obligatoriu: casca de protectie, incaltaminte de protectie, vesta avertizoare
14) Sa nu stationeze în raza de actiune a macaralelor sau a altor dispozitive de ridicat, sub
sarcini suspendate, sub cupele excavatoarelor si incarcatoarelor, sub sau in benele
autobasculantelor
15) Sa opreasca imediat echipamentul, sa-l decupleze de la sursele de energie si sa anunte
imediat persoana care îi conduce/coordoneaza activitatea in cazul in care apar zgomote
suspecte, miros de fum, vibratii neobisnuite etc.
16) Sa nu fumeze în afara locurilor special amenajate.
17) Sa utilizeze echipamentele de munca numai pentru operatiile pentru care au fost proiectate
si numai in conditiile precizate in Cartea tehnica/Manualul de utilizare/Instructiunile de
utilizare.
18) Sa nu efectueze operatiuni pentru care nu este instruit, in cazul unei defectiuni.
19) Sa nu permita persoanelor neautorizate sa utilizeze sau sa intervina la echipamentul pe
care il utilizeaza.
20) Sa aiba in permanenta o conduita civilizata, sa nu adreseze jigniri celorlalti lucratori, sa nu
genereze sau sa se lase antrenat in altercatii, actiuni de bravada, farse etc.
Pagină 65
km 0+000 – km 12+462
Pentru lucrarile cu grad ridicat de periculozitate (activitati care presupun lucrul cu foc deschis
sau care pot genera scantei, manipularea / ridicarea unor materiale grele si/sau voluminoase)
se va adopta OBLIGATORIOU sistemul PERMISELOR DE LUCRU.
Executantii nu vor incepe activitatile decat dupa ce si-au insusit metodologia permiselor de lucru
si toti cei implicati au fost informati referitor la permisul de lucru pentru lucrarea care urmeaza
sa se execute si au inteles exact cerintele acestuia.
Executantii vor prezenta autorizatiile pentru persoanele care urmeaza sa execute activitati care
necesita astfel de autorizatii: electricieni, sudori, macaragii, legatori de sarcina, operatori utilaje.
Antreprenorul general va lua masuri pentru prevenirea caderii oricarui muncitor de pe santier
sau persoana care se deplaseaza in zonele din vecinatatea santierului prin instalarea in toate
zonele periculoase, inaintea inceperii lucrului, a unuia sau mai multor mijloace de protectie
colectiva-dispozitive de siguranta: balustrade solide, stabile si vizibile, protectii rezistente si
stabile pentru goluri, pasarele si treceri (podete) rezistente, stabile si prevazute cu balustrade,
schele si/sau platforme de lucru dotate cu toate elementele de siguranta necesare si verificate
de o persoana calificata.
Toti lucratorii care participa la manipulari de materiale sau echipamente trebuie instruiti cu
privire la metodele de ridicare si transport manual in siguranta a incarcaturilor.
Fiecare angajator trebuie sa asigure muncitorilor echipamentul Individual de Protectie (EIP), si
sa-si instruiasca personalul pentru folosirea si intretinerea adecvata a acestuia, conform
legislatiei aplicabile. Echipamentele de siguranta trebuie sa aiba comercializarea EC si sa se
supuna standardelor aplicabile.
Este interzisa trecerea cu sarcini suspendate in utilajele de ridicat pe deasupra zonelor in care
se afla lucratori sau alte persoane.
Se va asigura indepartarea tuturor persoanelor din raza de actiune a macaralelor inaintea
inceperii manevrelor de ridicare. Legatorul de sarcina care coordoneaza manevra nu va
semnaliza inceperea manipularii pana nu s-a asigurat ca in raza de actiune a macaralei nu se
mai afla nici o persoana.
Toate utilajele si aparatele de ridicat trebuie sa fie verificate in mod periodic conform legislatiei
si manualului de utilizare de catre organele competente (ISCIR).
Se va elabora un plan de semnalizare care va fi pus in aplicare inainte de inceperea lucrarilor.
Se vor reface sau inlocui imediat toate dispositivele de semnalizare deteriorate.
Daca in zona se afla linii electrice aeriene exista risc de accident - arc electric-electrocutare,
incendiu daca se incalca distantele minime de siguranta fata de liniile electrice aeriene sau
daca se intra in contact accidental in timpul manevrarii sau operarii utilajelor, descaracarii sau
manipularii unor materiale metalice lungi.
In vederea actionarii eficiente in caz de accident, explozie, incendiu, pericol grav si iminent la
nivelul santierului se va stabili un punct de intalnire a personalului de pe santier in caz de
alarma. Acesta va fi cunoscut de catre toti lucratorii.Inainte de evacuarea santierului, muncitorii
trebuie sa opreasca toate motoarele masinilor, sa stinga echipamentul ce produce flacari si sa
ia toate masurile necesare de siguranta pentru prevenirea vreunui accident.
Fiecare accident sau incident va fi raportat si inregistrat.
Antreprenorul general si fiecare subantreprenor este obligat ca pentru toate activitatile care
urmeaza sa le execute sa identifice si sa evalueze toate riscurile potentiale de accidentare si
imbolnavire profesionala. In Planul propriu fiecare executant va identifica si evalua riscurile
specifice activitatilor pe care le va desfasura si va stabili masurile esentiale care trebuie
adoptate pentru reducerea riscurilor cel putin la nivelul minim acceptabil.
Pagină 66
km 0+000 – km 12+462
III. BREVIARE DE CALCUL

A. LUCRARI DE DRUMURI
1. DIMENSIONARE STRUCTURII RUTIERE - SISTEM RUTIER
ELASTIC
1.1. Introducere
Metodele de dimensionare a structurilor rutiere folosite in prezent in tara noastra, sunt
urmatoarele:
 pentru structuri rutiere suple si semirigide noi, metoda cuprinsa in Normativul pentru
dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica), indicativ PD 177
- 2001;
 pentru structuri rutiere rigide noi, cu imbracaminte din beton de ciment, metoda de
dimensionare cuprisa in Normativul de dimensionare a structurilor rutiere rigide, indicativ
NP 081 - 02;
Metoda analitica de dimensionare a structurii rutiere suple, se bazeaza pe stabilirea unei
alcatuiri a structurii rutiere, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare si
verificarea starii de solicitare a acesteia sub actiunea traficului de calcul, astfel incat sa se
indeplineasca urmatoarele criterii de dimensionare:
 deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase;
 tensiunea de intindere admisibila la baza stratului de balast stabilizat (in cazul
structurilor rutiere semirigide);
 deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul patului drumului;
1.2. Descrierea metodei de dimensionare
Dimensionarea sistemului rutier comporta realizarea urmatoarelor etape:
a) Etapa 1: Stabilirea traficului de calcul. Acesta se bazeaza pe un studiu de tratic si
furnizeaza volumul de trafic estimat pentru perioada de perspectiva, Traficul este
exprimat in osii standard de 115 kN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum;
b) Etapa 2: Evaluarea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Caracteristicile
de deformabilitate ale pamantului de fundare se stabilesc in functie de tipul pamantului,
de tipul climateric al zonei in care este situat drumul si de regimul hidrologic al
complexului rutier;
c) Etapa 3: Alcatuirea sistemului rutier. Modul de alcatuire al structurilor rutiere
suple este conform reglementarilor tehnice din tara noastra, in functie de clasa
tenhnica a drumului.
Se recomanda adoptarea unor structuri rutiere tip, conform normelor tehnice in
vigoare (au fost aplicate grosimile minime ale straturilor bituminoase conform AND 605 –
2013, rev. 2014);
d) Etapa 4: Verificarea sistemului rutier la solicitarea osiei standard. Structura
rutiera supusa analizei este caracterizata prin grosimea fiecarui strat rutier si prin
caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere si ale pamantului
de fundare.
Veriticarea structurii rutiere la solicitarea osiei standard comporta calculul deformatiilor
specifice si al tensiunilor in punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o
stare de solicitare maxima.
Pagină 67
km 0+000 – km 12+462
Calculele se efectueaza cu programul CALDEROM;
e) Etapa 5: Verificarea comportarii sub trafic a sistemului rutiere. Verificarea
comportarii sub trafic a sistemului rutier are drept scop compararea valorilor calculate
ale deformatiilor si tensiunilor specifice cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietatilor
de comportare a materialelor.
Se considera ca un sistern rutier poate prelua solicitarile traficului corespunzator
perioadei de perspectiva, daca sunt respectate concomitent urmatoarele criterii:
o criteriul deformatiei specifice de intindere admisibile la baza straturilor
bituminoase este respectat daca rata de degradare prin oboseala (RDO) are o
valoare mai mica sau egala cu RDO admisibil:
RDO ≤ RDO adm, unde RDO = Nc / Nadm
RDO adm = 0.90 (Drumuri nationale principale si strazi)
unde:
Nc - traficul de calcul, în milioane osii standard de 115 kN;
Nadm - număr de solicitări admisibil, în milioane, care poate fi preluat de
straturile bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.
Pentru drumuri cu trafic mai mic de 1 m.o.s
Nadm = 24,5 x 108 x r -3,97 (m.o.s)
Pentru drumuri cu trafic mai mare de 1 m.o.s:
Nadm = 4,27 x 108 x r -3,97 (m.o.s)
o criteriul tensiunii de intindere admisibile la baza straturilor din
agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici este
respectat daca:
r ≤ adm
unde:
r - tensiunea oizontala de intindere la baza straturilor stabilizate, calculata
cu programul CALDEROM;
adm - tensiunea de intindere admisibila:
adm = Rt (0,60 - 0,056 x log Nc)
o criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de
fundare, este respectat dacă deformatia specifica verticala de compresiune la
nivelul pamantului de fundare este mai mica sau egala cu deformatia specifica
verticala admisibila:
εz ≤ εzadm
unde:
εz deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul
pământului de fundare, calculată cu programul CALDEROM;
εz adm deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul pământului de
fundare.
Pentru drumuri cu trafic mai mic de 1 m.o.s:
εzadm = 600 Nc-0,28
Pentru drumuri cu trafic mai mare de 1 m.o.s.:
Pagină 68
km 0+000 – km 12+462
εzadm = 329 Nc - 0,27
f. Etapa 6: Structurile rutiere rezultata in baza sadisfacerii Etapei 4 si 5, se
verifica la acţiunea fenomenului de înghet – dezghet, conform prevederilor
STAS 1709.
1.3. Dimensionarea structurii rutiere
1.3.1. Datele de intrare

Studiul geotehnic efectuat in zona proiectului, faza ET+SF, a stabilit urrnatoarele:
- pamantul de fundare este constituit din pamanturi tip praf argilos, praf nisipos argilos,
argilă și argilă grasă.. Tipul de pamant preponderent este P5, foarte sensibile la inghet
– dezghet – conform STAS 1709/1-90 si 1709/2-90;
- conditii hidrologice “defavorabile” / „mediocre” - conform STAS 1709/2-90 pct. 3.2.;
- regimul hidrologic este 2b;
- perioada de perspectivă: 15 ani;
- traficul de calcul (inclusiv Pp): 0.3348m.o.s. (trafic mediu spre greu [la sf. perioadei de
perspectiva])
- tipul climateric al zonei este I / II;
- I5/30 med = 584 oC x zile (pentru sisteme rutiere nerigide, clasa de trafic mediu);
- Z584 = 89.22 – rotund 90 cm cm (P5 – praf argilos, praf nisipos argilos, etc)
1.3.2. Structura rutiera propusa
1.3.2.1. Sector Km (0+000 – 3+420), Km (7+660-12+462)

Structura rutiera propusa in cadrul Expertizei Tehnice si a SF aprobat de catre Beneficiar, este
dupa cum urmeaza:
 4 cm strat de uzura din BA 16 / BAR 16 ;
 6 cm strat de legatura din binder BAD20 ;
 15 cm strat de fundatie din piatra sparata;
 15 cm strat de fundatie din balast;
 20 cm strat stabilizat cu lianti hidraulici rutieri, realizat din scarificarea, completarea
si repartizarea zestrei existente pe intreaga platforma a drumului, inclusiv pe zona
casetelor de largire;
 Teren de fundare: P5 (E= 70 MPa)
1.3.2.1.1. Rezultatele obtinute in urma rularii programul Calderom 2000
DRUM: DJ 208F
Sector omogen: Km (0+000 – 3+420), Km (7+660-12+462)
Parametrii problemei sunt
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Datorita faptului ca programul de calcul Calderom nu poate utiliza mai mult de 5 straturi in
dimensionarea structurilor rutiere, pentru straturile de mixturi asfaltice se va folosi modulul de
Pagină 69
km 0+000 – km 12+462
elasticitate dinamica mediu ponderat (3231 MPa) si grosimea totala a pachetului de mixturi
asfaltice in grosime de 10 cm.
Parametrii structurii rutiere introduse in calcul vor fi urmatorii:
Stratul 1: Modulul 3231. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm
Stratul 4: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIAL RADIALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef
.0 -10.00 .952E+00 .229E+03 -.314E+03
.0 10.00 -.302E-02 .229E+03 -.865E+03
.0 -25.00 .952E-01 .268E+03 -.479E+03
.0 25.00 .232E-01 .268E+03 -.748E+03
.0 -60.00 .409E-01 .185E+03 -.253E+03
.0 60.00 .955E-03 .185E+03 -.434E+03
1.3.2.1.2. Verificarea comportarii sub trafic a sistemului rutiere.
o criteriul deformatiei specifice de intindere admisibila la baza straturilor
bituminoase
RDO ≤ RDO adm (1.00 - drumuri judetene si comunale)  0.32 < 1.00
RDO = Nc / Nadm  0.3348/1.049 = 0.319
Nadm = 4,27 x 108 x r -3,97 (m.o.s) = 1.049 m.o.s.
fundare
εz ≤ εzadm  434 < 815
εz - deformatia specifica verticala admisibila la nivelul pământului de
fundare, calculata cu programul CALDEROM;
εzadm = 329 Nc - 0,27= 815 microdef
1.3.2.1.3. Concluzie
Structura rutiera elastica propusa pentru realizarea modernizarii DJ 208F, sector Km (0+000 –
3+420), Km (7+660-12+462) sadisface criteriul de verificare a capacitatii portanta sub actiunea
traficului de calcul, urmand a se realiza verificarea sub actiunea fenomenului de inghet –
dezghet.
1.3.2.2. Sector Km (3+420 – 7+660)

Structura rutiera propusa in cadrul Expertizei Tehnice si a SF aprobat de catre Beneficiar, este
dupa cum urmeaza:
 4 cm strat de uzura din BA 16 / BAR 16 ;
 6 cm strat de legatura din binder BAD20 ;
 8 cm strat de baza din AB31.5 ;
Pagină 70
km 0+000 – km 12+462
 15 cm strat superior de fundatie din piatra sparata;
 20 cm strat inferior de fundatie din balast;
 20 cm strat de forma din pamant stabilizat cu lianti hidraulici
 Teren de fundare: P5 (E= 70 MPa)
1.3.2.2.1. Rezultatele obtinute in urma rularii programul Calderom 2000
DRUM: DJ 208F
Sector omogen: Km (3+420 – 7+660)
Parametrii problemei sunt
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Datorita faptului ca programul de calcul Calderom nu poate utiliza mai mult de 5 straturi in
dimensionarea structurilor rutiere, pentru straturile de mixturi asfaltice se va folosi modulul de
elasticitate dinamica mediu ponderat (3954 MPa) si grosimea totala a pachetului de mixturi
asfaltice in grosime de 18 cm.
Parametrii structurii rutiere introduse in calcul vor fi urmatorii:
Stratul 4: Modulul 121. MPa, Coeficientul Poisson .420 si e semifinit
R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIAL RADIALA VERTICALA
cm cm MPa microdef microdef
.0 -18.00 .826E+00 .150E+03 -.187E+03
.0 18.00 .226E-01 .150E+03 -.433E+03
.0 -33.00 .433E-01 .128E+03 -.241E+03
.0 33.00 .191E-01 .128E+03 -.317E+03
.0 -53.00 .305E-01 .120E+03 -.193E+03
.0 53.00 .342E-03 .120E+03 -.285E+03
1.3.2.2.2. Verificarea comportarii sub trafic a sistemului rutiere.
o criteriul deformatiei specifice de intindere admisibila la baza straturilor
bituminoase
RDO ≤ RDO adm (1.00 - drumuri judetene si comunale)  0.07 < 1.00
RDO = Nc / Nadm  0.3348/5.624 = 0.060
Nadm = 4,27 x 108 x r -3,97 (m.o.s) = 5.624 m.o.s.
fundare
εz ≤ εzadm  285 < 815
Pagină 71
km 0+000 – km 12+462
εz - deformatia specifica verticala admisibila la nivelul pământului de
fundare, calculata cu programul CALDEROM;
εzadm = 329 Nc - 0,27= 815 microdef
1.3.2.3. Concluzie
Structura rutiera elastica propusa pentru realizarea modernizarii DJ 208F, sector km Km (3+420
– 7+660) sadisface criteriul de verificare a capacitatii portanta sub actiunea traficului de calcul,
urmand a se realiza verificarea sub actiunea fenomenului de inghet – dezghet.
Pagină 72
km 0+000 – km 12+462
2. VERIFICAREA SUB ACTIUNEA FENOMENULUI DE INGHET

– DEZGHET
2.1. Sector km Km (0+000 – 3+420), Km (7+660-12+462)
Pagină 73
km 0+000 – km 12+462
2.2. Sector Km (3+420 – 7+660)
Pagină 74
km 0+000 – km 12+462
IV. CAIETE DE SARCINI

1. CAIETE DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR
1.1. Caiete de sarcini generale
Caiete de sarcini generale se referă la lucrări curente în domeniul construcţiilor şi care se
elaborează pentru toate obiectivele de investiţii.
Acestea se prezinta separat in Volumul 02.2 (A, B)
1.2. Caiete de sarcini – Lucrari de drumuri
1.2.1. Lucrari de terasamente
1.2.2. Straturi de forma
1.2.3. Fundatii din balast
1.2.4. Fundatii din piatra sparta
1.2.5. Dispozitive de scurgere și evacuarea apelor de suprafatã
1.2.6. Imbracaminti si straturi de baza bituminoase din mixturi asfaltice executate la cald
1.2.7. Indicatoare rutiere
1.2.8. Marcaje rutiere
1.3. Caiete de sarcini – Lucrari de podete
1.3.1. Podete
1.4. Caiete de sarcini – Lucrari de poduri
1.4.1. Poduri
1.5. Caiete de sarcini – Lucrari de consolidare
1.5.1. Cconsolidarea terasamentelor
Pagină 75
km 0+000 – km 12+462
V. LISTE DE CANTITATI
1. LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI
Acestea se prezinta separat in Volumul 02.3 si Volumul 02.4
Aceste volume cuprind toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor şi conţine:
- centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
- centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);
- listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3);
- listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4 –
nu este cazul);
- fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor tehnologice, inclusiv dotări (formularul F5 –
nu este cazul);
- listele cu cantităţi de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier)
VI. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

PUBLICE
Graficul general de realizare a investiţiei publice reprezintă eşalonarea fizică a lucrărilor de
investiţii / intervenţii.
1. GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI -

CONTRACTULUI
Durata de realizare a contractului de executie este de 18 luni de la inceperea lucrarilor, dupa
cum urmeaza
- 2 luna pentru obtinerea avizelor / acordurilor / autorizatiilor necesare realizarii organizarii
de santier;
- 1 luna pentru realizare organizare de santier;
- 15 luni pentru realizarea lucrarilor de constructii;
- 36 luni ani perioada de garantie de buna executie a contractului pentru construcţiile
încadrate în categoria de importanţă C;
*Durata contractului nu include perioada de timp friguros, respectiv 15 noiembrie – 15 martie.
Pagină 76

01 - Volumul 02.1 - PT+DE DJ 208F - Rev 00 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 - Volumul 02.1 - PT+DE DJ 208F - Rev 00 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN

DJ 208F: HECI (INTERSECŢIE DJ 208) –

PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE &

SC SEARCH CORPORATION SRL

Contract 7527 din 11.10.2017

OBIECTIV: Modernizare drum judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) –

OBIECT: Proiect tehnic de executie si detalii de executie “Modernizare drum judeţean

Lista si semnatura proiectantilor

Nr. Crt. Numele şi prenumele Functia Semnatura

Florin RADUCU Vicepresedinte Proiectare

Dana FODOR Director Departament Proiectare

SC Search Corporation SRL

3 Constantin BOBARU Sef Proiect

Christian Claudiu ANTIPA

5 Ovidiu VADEANU Inginer proiectant podete

6 Victoria ENACHE Inginer proiectant poduri

7 Liviu BUCUR Inginer proiectant poduri

8 Octavian Stoicescu Inginer proiectant consolidari

Asocierea SC Best Consulting & Design SRL - SC Search Corporation SRL

OBIECTIV: Modernizare drum judeţean DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) – Tătăruşi

3 Memoriu tehnic general, memoriu tehnic de 73 A4

5 Program de inspectii pe faze determinante - A4

Fundatii de piatra sparta 14 A4

Dispozitive de scurgere și evacuarea apelor 32 A4

Imbracaminti și straturi de baza bituminoase 46 A4

C. Lucrari de Poduri & Hidro

8 Liste de cantitati de lucrari & Antemasuratori: xx A4

10 Plan de Securitate si sanatate in munca A4

II. Parte Desenata

2 Plan de situatie, si profil 42 A3

3 Profile transversale tip 23 A3

4 Plan de situatie pentru 21 A3

5 Profile transversale curente 312 A3 VOLUMUL 04.A2

Sant trapezoidal protejat 1 A3

Amenajare accese la drumurile 1 A3

Semnalizare provizorie pe timpul 1 A3

II. Parte Desenata

1 Vedere plana si Sectiune longitudinala: 8 A3

B2. Detalii comune lucrari de podete

Planuri cofraj radiere podet si aripi 1 A3

Planuri armare radiere podet si aripi 1 A3

Planuri cofraj si armare timpane monolite tip aval si 1 A3

Planuri cofraj si armare camera de cadere tip 1 A3

Parapet metalic tip N2 la podete tubulare  1 A3

Podet dalat L=3,00m cu elevatii prefabricate tip L1 1 A3

Dala prefabricata tip D3 1 A3

Elevatie prefabricata tip L1 1 A3

Aripa prefabricata tip A1 1 A3

Detalii realizare hidroizolatii podet dalat 1 A3

Parapet metalic tip N2 la podete dalate L=3,00m 1 A3

II. Parte Desenata

1 Plan de Incadrare in Zona, Sc. 1: 25.000 1 A3

C1. Pod 1 - Pod peste paraul Posta km 3+572

5 Detaliu reparare betoane 1 A3

C2. Pod 2 - Pod peste paraul Satului km 4+861

7 Plan cofraj culee 1 A3

8 Plan cofraj placa de suprabetonare 1 A3

9 Plan armare culee 1 A3

10 Plan armare placa de suprabetonare – 1 A3

11 Plan armare placa de suprabetonare – 1 A3

12 Detaliu reparare betoane 1 A3

14 Parapete pietonal –Dispozitie generala 1 A3

15 Parapete pietonal – Detalii de uzinare 1 A3