GEOSINTETICE

Geogrile

CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

 Geogrile - definitie
Geogrilele sunt geosintetice utilizate n
general pentru armarea pmntului, formate
dintr-o reea deschis regulat, cu deschideri
suficient de mari pentru a permite
ptrunderea materialelor cu care vin n
contact. Golurile au dimensiuni mult mai mari
dect nervurile (1 -10 cm).
Functie: armare
 Geogrile - utilizari
Armarea stratului de agregate din fundaia drumurilor;
Armarea stratului de balast la cile ferate;
Armarea umpluturilor, rambleelor, digurilor i barajelor;
Armarea mbrcminilor asfaltice;
Stabilizarea i reabilitarea pantelor instabile;
Structuri de sprijin (ziduri) din pmnt armat;
Gabioane;
Saltele pentru construcii realizate pe terenuri moi sau
umpluturi neomogene, n scopul mririi capacitii portante a
acestora.
 Geogrile - tipuri
reele octogonale de nervuri fixate prin noduri;
fii octogonale din polimeri, suprapuse printr-un
procedeu special de extrudere i etirare.
Monoaxiale si biaxiale
nervur
longitudinal

nervur nervur
longitudinal transversal

geogril monoaxial geogril biaxial

Geogrile tehnologii de fabricatie
Pentru a se obine un ansamblu monolit pornind de la o plac de
baz extrudat (care poate fi constituit din polietilen de nalt
densitate, poliester de nalt rezisten sau polipropilen), se
folosesc dou tehnici principale:

prin fante sau goluri: se practic fante sau se taneaz goluri

circulare n placa de baz i se etireaz, la temperatur controlat,
pe dou direcii (nti n sens longitudinal, apoi n sens transversal);
tehnologii care constau din producerea de benzi independente care
se dispun n reea, iar la noduri sunt sudate sau mpletite.

Geogrilele se pot realiza sub diverse forme de reea: ptrat,

dreptunghiular, alungit, romboidal.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de identificare

tipul structurii: monoaxial sau biaxial;

tipul nodurilor: continui integrate, sudate,
mpletite; nodurile continui integrate i cele
sudate sunt rigide, iar cele mpletite sunt
flexibile;
dimensiunea golurilor (variaz de obicei ntre 1
i 10 cm);
grosimea, t (n gama 2 - 20 mm);
masa pe unitatea de suprafa, A = 200
1 000 g/m2);
procentul de deschideri (40 - 95%);
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici fizice
Supletea (ASTM D 1388-96)
Din acest punct de vedere, geogrilele
pot fi grupate n dou categorii: Geotextil
L

- rigide (cazul polietilenei sau 41.5

polipropilenei) cu valori > 1 000

gcm;
- flexibile (cazul geogrilelor realizate
prin procedee de esere a firelor
din poliester) cu valori < 1 000
gcm.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la intindere
ncercarea pentru determinarea rezistenei la ntindere se realizeaz
pe una sau mai multe nervuri i pe noduri.
Nervura este supus unui efort axial de ntindere pn la rupere. n
cazul grilelor monaxiale, testul se realizeaz pe nervurile
longitudinale. Dac grila este biaxial, trebuie testate ambele
nervuri.
Cunoscnd caracteristicile la traciune a nervurilor i dimensiunile
golurilor, se poate calcula o rezisten global la ntindere. n
practic, se realizeaz ncercri pe mai multe nervuri simultan
pentru a obine o precizie mai mare.
Valorile rezistenei nodurilor variaz n general ntre 0.18 i 2.68 kN,
iar cele ale rezistenei nervurilor ntre 0.61 i 4.4 kN.
Geogrilele monaxiale au rezistene la ntindere ce pot varia ntre 23
i 370 kN/m sau mai mult.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere pe nervuri izolate sau noduri

ASTM D 6637
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere pe nervuri izolate sau noduri
Geogrila Rezistenta medie a Rezistenta medie a Eficienta nodului
nodului [kN] nervurii [kN] rez. nodului/rez.
nervurii [%]

1 1,12 1,16 97
2 1,86 2,04 91
3 2,60 2,49 104
4 1,31 1,33 99
5 2,14 2,17 99
6 2,68 2,77 97
7 0,57 0,61 93
8 0,72 0,75 96
9 1,44 1,51 91
10 1,02 1,03 99
11 1,38 1,49 93
12 1,96 4,16 47
13 0,29 4,40 7
14 0,18 1,42 13
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere incercarea pe banzi late SR EN ISO 10319:2008

Configuraie de flci adaptat ncercrii geogrilelor

Epruveta trebuie s cuprind cel puin un rnd de noduri sau de elemente transversale,
cu excepia nodurilor sau elementelor transversale inute n flci
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

- aceleasi standarde ca pentru geotextile

ca
Ec 100 -Eficienta coeziunii
c
tan - Eficienta frecarii
E 100
tan

ca este coeziunea aparenta a ansamblului geogrila - alt material,

c - coeziunea pamantului,
- unghiul de frecare geogrila/material,
- unghiul de frecare interna al pamantului.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

Incercarea 1 Incercarea 2

Interfaa [] Eficienta [] Eficienta

E [%] E [%]
pamant/pamant 44 100 44 100
pamant/geogrila biaxiala nr.1 43 96 44 100

pamant/geogrila biaxiala nr.2 45 103 45 103

pamant/geogrila biaxiala nr.3 46 107 46 107

pamant/geogrila monoaxiala nr.1 35 72 37 78

pamant/geogrila monoaxiala nr.2 37 78 39 84

pamant/geogrila monoaxiala nr.3 42 93 43 96

 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

Transferul optim de eforturi tangentiale apare cand:

B GG 3,5d 50

BGG este latimea minima a deschiderilor geogrilei,

d50 este procentajul corespunzator la 50% dintre particulele de pamant.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere

Exist 3 mecanisme implicate n rezistena geogrilelor la ancorare:

- forfecare pe cele dou fee ale nervurilor longitudinale (superioar i inferioar)
(LRs);
- forfecare pe cele dou fee ale nervurilor transversale (TRs);
- rezistena pasiv pe partea anterioar a nervurilor transversale (TRb).

LRs
TRs
TRb
A
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere
Gradele de mobilizare a celor 3 componente depind de relaia efort - deformaie a
nervurilor longitudinale, de flexibilitatea i proprietile efort - deformaie ale
nervurilor transversale, ca i de configuraia nervurilor care poate mbunti gradul
de "ncletare" a agregatelor n gril
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)

Datorit faptului c toi polimerii din care sunt fabricate geogrilele

au lanuri moleculare lungi, moleculele fiind aranjate n zone
cristaline care alterneaz cu zone amorfe, comportarea acestora la
fluaj reflect gradul de cristalinitate.
Dac fora care provoac fluajul este de traciune, geogrila se
deformeaz n timp, ceea ce provoac o scdere a seciunii
transversale i o concentrare de eforturi care conduce la rupere
cnd este depit rezistena polimerului.
Comportarea la fluaj depinde n mare msur de temperatur.
Creterea temperaturii implic creterea vitezei cu care se
dezvolt fluajul.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)

Mecanismul fluajului nu este complet inteles in cazul polimerilor,

dar el implica alinierea lanturilor moleculare si alunecarea intre
lanturile adiacente.
Nici mecanismul de rupere in timp in materialele polimerice nu este
pe deplin inteles. Se poate considera ca materialul se deformeaza
prin fluaj pana cand efortul devine suficient de mare pentru a
produce microfisuri.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
Se pot observa trei faze distincte:
- fluajul primar - d/dt (viteza de deformatie) creste, intrucat curba
este convexa:
- fluajul secundar: d/dt constant;
- fluajul tertiar: d/dt creste, tinzand la infinit (curba este concava).
Deformaie
efort =
Fluaj Fluaj secundar Fluaj
primar Teriar

0 timp
Sistem tridimensional
pentru reprezentarea
caracteristicilor efort -
deformaie - timp pentru
geogrile

izocrone - n planul ;
descriu modificrile din
configuraia curbei - la diferite
momente de timp;
izodeformaii - n planul
- t; descriu modificarea n timp a
capacitii portante a materialului
la diferite nivele de deformare;
izoeforturi - n planul - t;
descriu modificarea n deformaia
materialului la diferite momente,
pentru diferite niveluri ale
efortului . Din aceste curbe se
pot deduce alte dou: curba
Sherby - Dorn (viteza de
deformaie funcie de deformaia
specific, ) i curba coeficienilor
de curgere lent.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
Deformatia totala

1, T2

1, T1
T1 > T2

log - timp

Pentru = constant, deformatia care era asteptata sa apara dupa timpul t2 la

temperatura T1, va apare mai devreme, la t1 < t2, dac temperatura creste de la T1 la
T2 > T1. Rezulta ca fluajul poate fi accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si, in general, ale
materialelor geosintetice, sunt necesare incercari de laborator pe termen foarte lung,
ceea ce implica costuri mari. De aceea, este importanta punerea la punct a unor
modele care sa permita extrapolarea datelor obtinute din incercari pe termen scurt.
Un astfel de model, descris de Soong si Koerner (1998), este modelul reologic al
lantului Kelvin:

1
n t
t 0
E0
1 e i

Ei
E1 i 1

- deformatia,
0 1
E2 t - timpul,
0 - deformatia elastica, E0
n Ei - modulul de elasticitate al resortului "i",
En
i - vscozitatea amortizorului "i".

 Proiectare pe functii
- Coeficienti partiali

Functie de armare

1
Tadm Tult
FSDI FSFL FSDC FSDB

Tadm este rezistena la ntindere admisibil, care va fi utilizat n proiectare,

Tult este rezistena la ntindere ultim obinut din ncercri,
FSDI este un coeficient parial de siguran ce ine cont de degradarea din
timpul instalrii,
FSFL este un coeficient parial de siguran ce ine cont de apariia
fenomenului de fluaj,
FSDC este un coeficient parial de siguran ce ine cont de degradarea
chimic,
FSDB este un coeficient parial de siguran ce ine cont de degradarea
biologic.
 Proiectare pe functii
- Coeficienti partiali

Utilizare Factori pariali de siguran

FSDI FSFL FSDC FSDB
Drumuri nepavate 1,1 - 1,6 1,5 - 2,5 1,0 - 1,5 1,0 - 1,2
Drumuri pavate 1,2 - 1,5 1,5 - 2,5 1,1 - 1,6 1,0 - 1,2
Ramblee 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
Pante 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
Ziduri de sprijin 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
mbuntirea capacitii 1,2 - 1,5 2,0 - 3,0 1,0 - 1,6 1,0 - 1,3
portante

(Koerner)
 ARMAREA FUNDATIILOR
DRUMURILOR NEPAVATE
Aceleasi metode ca la geotextile
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
- Initial s-au folosit plase de sarma, dar au aparut dificultati
de punere in opera legate de corecta tensionare a
armaturii.
- Geogrilele sunt usoare si suficient de rezistente la
temperaturi inalte pentru a putea fi utilizate la armarea
mixturilor asfaltice. In plus fata de plasele metalice,
geogrilele prezinta avantajul de a fi inerte din punct de
vedere chimic.
- Incorporarea geogrilelor in asfalt duce la imbunatatirea
comportarii in exploatare prin marirea rezistentei la
fisurile transmise si la formarea fagaselor in straturile de
suprafata
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
Incarcarea data Incarcarea data
de roata de roata
Fisura transmisa Strat de suprafata
Asfalt Geogrila Geogrila

Pavaj existent
Dale de beton
Teren de fundare
Rost

a) fisurare prin transmitere b) formarea fagaselor

Incarcarea data
de roti
Geogrila
Utilizarea geogrilelor la
Strat de uzura reduce aparitia fagaselor pavaje noi
Asfalt reduce aparitia fisurilor
Agregat reduce aparitia fagaselor
Teren de fundare
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
fara armatura Distanta de la centrul dalei (mm)
6
225 150 75 0 75 150 225
Deformatia permanenta (mm)

cu armatura

Deformatia permanenta (mm)

-10 cu armatura
4

0
fara armatura
2
10

0
20
103 104 105
Numarul de treceri
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE

Incercarile au fost realizate pe o grinda din beton asfaltic avand dimensiunile 525 x 150
x 100 mm si un rost la baza de 10 mm. A fost aplicata o sarcina ciclica ce a variat intre
1,3 si 8,3 kN.
-geogrila amplasata in partea inferioara a grinzii: nu s-a constatat nici o fisura dup
250 000 de cicluri.
-geogrila amplasata intre 1/2 si 3/4 din grosimea grinzii: a aparut o fisura foarte mica,
care s-a dezvoltat de trei ori mai lent decat o fisura de aceeasi lungime in cazul grinzii
nearmate.
-grinda nearmata fisura a fost mai lata si s-a dezvoltat practic pe toata lungimea dalei.
ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
Pentru a obtine o imbunatatire a
comportarii asfaltului la
dezvoltarea fisurilor transmise de
la rosturi si la oboseala, geogrila
trebuie plasata cat mai aproape
de partea inferioara a stratului de
asfalt.

In schimb, pentru micsorarea

fagaselor produse de roti, cea
mai eficienta pozitie a geogrilei
este in stratul asfaltic de uzura.
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
In scopul imbunatatirii capacitatii portante, geogrilele pot fi
utilizate in doua moduri:
ca armaturi continui (un strat sau mai multe, cu straturi
granulare intre ele);
ca saltele tridimensionale sub ramblee (Capitolul
geocompozite)
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

q capacitatea portanta
p - tasare

-Imbunatatire clara a
capacitatii portante la
deformatii mari
- Prezenta armarii cu
geogrile diminueaza sau
chiar elimina tasarile
diferentiate (mai curand
decat o crestere globala a
capacitatii portante)
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui
Metoda de calcul este bazata pe teoria boltilor pentru calculul eforturilor verticale
datorate existentei unei zone cu cavitati (in cazul studiat data de existenta tasarilor
diferentiate).

z 2 R 1 e 0,5 H / R qe 0,5 H / R

z efortul vertical
- greutatea volumica a pamantului de deasupra zonei de tasare,
R - raza zonei afectate de tasari diferentiate,
H - inaltimea total deasupra zonei de tasare,
q - suprasarcina ce actioneaza la suprafata terenului
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

Tnec z R - Rezistenta necesara la tractiune a geogrilei

2y B
0,25 B - latimea golului provocat prin tasare,
B 2y y - adancimea golului
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

Abace
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Atunci cand o panta etansata (cu geomembrana, geocompozit bentonitic
sau argila compactata) este acoperita cu pamant, se pune problema
stabilitatii acestuia fata de etansare.
Cazuri:
- stratul de colectare a levigatului este amplasat deasupra unei
geomembrane, geocompozit bentonitic si/sau argila compactata, de-a
lungul laturilor unui depozit de deseuri, inaintea punerii in opera a
deseurilor;
- acoperirile minerale finale plasate deasupra unei geomembrane,
geocompozit bentonitic si/sau argila compactata pentru inchiderea
depozitelor de deseuri, dupa punerea in opera a deseurilor pana la
inaltimea permisa
ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Acoperire minerala T

Etansare de suprafata
Deseuri Geomembrana

Geogrila
T
Drenaj

Deseuri Etansare de baza

Geomembrana

Geogrila
ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE

Stabilitatea acoperirilor
minerale varianta
nearmata

Metoda penei
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE Stabilitatea acoperirilor
minerale varianta
nearmata
b b 2 4ac
Fs Metoda penei
2a

a G A N A cos cos
b G A N A cos sin tan N A tan Ca sin cos sin C G P tan
c N A tan Ca sin 2 tan
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
Notaii:
G greutatea penei active
A
PANTE
GP greutatea penei pasive,
NA fora normal pe baza penei active,
NP fora normal pe baza penei pasive, Stabilitatea acoperirilor
C fora de coeziune a penei pasive de-a minerale varianta
lungul planului de cedare, nearmata
Ca fora de adeziune dintre
geomembran i pmntul din pana activ, Metoda penei
EA reaciunea de pe pana activ datorat
penei pasive,
EP reaciunea de pe pana pasiv
datorat penei active,
L lungimea pantei,
- unghiul pantei fa de orizontal,
- greutatea volumic a stratului mineral,
- unghiul de frecare intern al stratului
mineral,
h grosimea stratului mineral
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Acoperire
Pana activa , , c
h
WA Stabilitatea acoperirilor
T minerale varianta
Geomembrana

Ca Ranforsare armata
tg
N A

Pana pasiva WP
EA EP NA Metoda penei
NPtg
C L
h
NP
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE Stabilitatea acoperirilor
minerale varianta
armata
a WA N A cos T sin cos
WA N A cos T sin sin tan Metoda penei
b

AN tan C A sin cos sin C WP tan
c N A tan Ca sin 2 tan

WA h 2 L 1
tan
N A WA cos
h sin 2

h 2
Ca ca L h WP
sin sin 2
ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
 ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Realizarea rambleelor de cale ferat pe teren de baz cu capacitate portant

redus
 ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c.f. existent i creterea capacitii

portante a platformei
 ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Creterea capacitii portante a unei platforme c.f. de debleu utiliznd geogrile

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Rambleu

Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Debleu

Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

STRUCTURI DE SUSTINERE SI
PANTE DIN PAMANT ARMAT

Vezi cursul de Lucrari de sustinere