Laboratorul 1

Scoaterea din uz a elementelor mecanice

1.Introducere

 În timpul folosiri funcționării echipamentelor ,ca urmare a frecărilor dintre

suprafețe ,pot apărea schimbări ale caracteristicilor funcționale ale organelor de
mașini.Frecarea are ca efect desprinderea de micro-particule din materialul
organului de mașină,fenomen care pe termen lung conduce la scoaterea din uz al
acestuia.În consecință,orice îndepartare de material,după un anumit interval de
timp,după un anumit număr de cicluri de funționare,are ca urmare modificarea
dimensiunilor,a formei sau a jocurilor funcționale este cunoscută sub denumirea de
uzură.
 Uzura depinde de acțiunea unui număr mare de factori sau condiții precum
:caracteristicile materialului,calitatea suprafețelor,cantitatea și calitatea
lubrifiantului,tratamentul termic,regimul de exploatare,modul de solicitare,tipul
mișcării.
2.Clasificarea tipurilor de uzură

Uzura

Abrazivă De Contact

gripare

De Oboseală Corozivă

pitting exfolier cavitație chimică

electrochimică

De Impact Termică Amprentare

brinelarea
pătarea

arderea
 2.1.Uzura abrazivă
Este un proces mecanic care se manifestă prin uzarea suprafețelor mai moi de către
rugozitățile unei suprafețe mai dure sau de către particule cu duritate mai mare aflate libere în
lubrifiant.

2.2.Uzura de contact
Reprezintă fenomenul care apare datorită contactului dintre vârfurile rugozităților suprafețelor
în cazul unei ungeri deficitare sau creșteri locale de temperatură.
2.3.Uzura prin oboseală de contact(numită si pitting)
Este cea mai intâlnită formă de deteriorare a contactelor cu rostogolire,ce constă în apariția de
mici ciupituri pe suprafața pieselor cu mișcare de rostogolire.Pittigul ia naștere ca urmare a
încărcării ciclice a contactului hertzian,prin care se generează o stare de tensiuni în substrat
Exfolierea se datorează prin tratarea unor tratamente termice necorespunzătoare.
2.3.Uzura de cavitație
Reprezintă un proces de distrugere a suprafețelor metalice cu înlăturarea de material datorată
proceselor care apar prin interacțiunea acestora ca un fluid în care se produce cavitație
datorită prezenței unor zone cu presiuni negative.
3.Evaluarea uzurii

 Indicatorii absoluți-permit indepărtarea gradului de uzură prin evaluarea

grosimii stratului de uzură,a volumului de material îndeoărtat,sau a mesei uzate
și exprimarea acesteia în unități absolute de lungime,volum sau masă
 Indicatorii relatici-cei mai utilizați sunt intensitatea uzurii,respectiv viteza
medie de uzură;intensitatea uzurii permite evaluarea prin raportarea grosimii
stratului de material îndepărtatnla volumul piesei.
3.1.Controlul uzurii

 Metode micrometrice
 Metode cu amprentare
 Metode chimice
 Metode cu izotopi radioactivi
4.Alte cauze de scoaterea din uz
 Siguranța la solicitări statice
 Siguranța la oboseală
 Siguranța la deformații
 5. Referat

Poză

1)Identificarea piese
Denumire -placuta de frana

Rol funcționare -franare

Tehnologie de fabricație -turnare.

Material utilizat -cupru,otel,alama,toate inchegate cu o rasina

speciala
Tratamente aplicate -

2)Identificarea tipului de uzură și specificarea posibilelor cauze

Identificarea tipului de uzură/deteriorare -modificarea structurii;
-supraîncălzirea.
Cauze posibile -utilizarea excesivă;
-temperaturii foarte mari.
3)Stabilirea de măsuri de prevenire și ameliorare a uzurii pe viitor
Măsuri de prevenire -înlocuire material;
sau ameliorare a uzurii -folosirea la frecvențe reduse.

4)Stabilirea măsurilor de reparare/recondiționare a organului de mașină

Măsuri de reparare-recondiționare -se va înlocui piesa cu una nouă.

5)Identificarea cod/simbol organului de mașină în vederea efectuării unei comenzi

Cod/sombol OM -RD PL M1.5cZ028
80.004.113

Laborator 2
-Studiul solicitării roată-curea-
1.Elemente teoretice

 Pentru a putea transmite mișcarea de rotație și momentul de torsiune între doi

arbori prin intermediul unei curele de transmisie ,sunt necesare cel puțin două roți
de curea,o roată conducătoare(motoare) și una condusă.
 Transferul mișcării de rotație și a momentului de torsiune între cei doi arbori,ce au
liniile axelor paralele,are loc prin intermediul frecării dintre roată și curea,putând fi
necesare una sau mai multe curele.Numărul de curele utilizat la înfășurarea peste
roțile de curea montate pe cei doi arbori,este în funcție de valoarea momentului
necesar de transmis și tipul curelei utilizate.
 Frecarea,în regim uscat,obținută la contactul dintre elementul
flexibil,pretensionat,(cureaua) (și) roata de curea ,presupune existența unei forțe de
apăsare inițiale.
 Ca urmare a acestei solicitări,în orice secțiune a curelei apar forțe interioare numite
tensiuni.
Știind că momentul este definit ca produsul dintre forță și brațul forței, se poate scrie relația
(1),în care F este forța de frecare utilă,sau altfel spus forța transmisă prin ramurile
curelei.Această forță mai poate fi definită ca diferența dintre forța din ramura motoare și forța
din ramura condusă conform celei de-a doua forme a relației (1).
2𝑀𝑡1
𝐹= (1)
𝐷1

Forțele 𝐹1 și 𝐹2 din cele două ramuri ale curelei le putem exprima cu relațiile (2) respectiv
(3),funcție de forța necesară de transmis și forța inițială de pretensionare.
𝐹
𝐹1 =𝐹0 +2 (2)
𝐹
𝐹2 =𝐹0 -2 (3)

Prin rezolvarea sistemului de ecuații format din relațiile (2) și (3), rezultă relația (4) pentru
calculul forței inițiale de pretensionare 𝐹0 .
(𝐹1 +𝐹2)
𝐹0 = (4)
2

Dacă aplicăm formula lui Euler din teoria firelor subțiri,conform căreia legătura dintre cele
două forțe din ramurile curelei este dată de o relație de forma (5),care ține cont de coeficientul
de frecare dintre suprafețe µ și unghiul de înfășurare β ,obținem pentru ecuațiile (2) și (3)
forma din ecuațiile (6) respectiv (7) .
𝐹1 =𝐹2 *𝑒 µ𝛽 (5)
𝑒 µ𝛽
𝐹1 =F*𝑒µ𝛽 −1(6)
1
𝐹2 =F*𝑒µ𝛽 −1 (7)

Utilizând relațiile (4) ,(6) și (7) se poate explicita forța de pretensionare 𝐹0 funcție de forța
necesară de transmis prin ramurile curelei conform relației (8).
𝐹
𝐹0 = 𝑒µ𝛽+1
(8)
2( µ𝛽
𝑒 −1)

Unghiul de rotație al roții de curea 𝑎𝑟 , se va determina cu relația (9) , în care 𝑎𝑡𝑡 reprezintă
valoarea totală a unghiului descris de tambur, 𝑖𝑧 reprezentând raportul de transmitere al
angrenajului.
α=𝑖𝑧 𝛼𝑡𝑡 (9)
La rândul sau 𝛼𝑡𝑡 este definit cu relația (10), în care 𝛼𝑡 reprezintă valoarea unghiului
tamburului efectuată în cadrul rotației curente,iar n reprezintă numarul de rotații complete
efectuate.
𝛼𝑡𝑡 =2πn+𝛼𝑡 (10)
Cea de-a cincea coloană a tabelului prezintă unghiul de înfășurare β , care poate fi evaluat ca
diferența dintre π radiani și unghiul de rotație al roții de curea conform relației (11).
β=π-𝛼𝑟 (11)
Forța preluată de lamela elastică se va calcula cu relația (12), în care 𝐹𝑒 reprezintă forța
elastică,Δ-deformația lamelei;K-constanta lamelei elastice.
𝐹𝑒 =Δ*K (12)
Forța transmisă prin curea este proporțională cu forța de frecare,aceasta din urmă
dtereminându-se cu relația (13).
𝐹𝑓 =𝑚𝑓 *g – Δ *K (13)

În poziția finală când β=180,(𝐹𝑒 =𝐺𝑡 ), pe când (𝐹𝑓 =0). Această măsuratoare este foarte
importantă deoarece reprezintă măsuratoarea de etalonare, necesară pentru determinarea
constantei elastice a lamelei, relația de calcul folosită fiind dată de relația (14).
𝑚 ∗𝑔
K=𝛥 𝑡 (14)
𝑚𝑎𝑥

Masa Nr. de Unghi de Unghi de Unghi de Deformația Forța Forța de

totală a rotații rotație rotație înfășurare lamelei elastică frecare
sistemului tambur tambur roată
de corpuri
𝑚𝑡 n 𝛼𝑡𝑡 𝛼𝑟 β Δ 𝐹𝑒 𝐹𝑓
(kg) (-) (grade) (grade) (grade) (mm) (N) (N)
0 0,01 0,071 N 52,89 N
1 0,03 0,21 N 52,76 N
2 0,14 0,99 N 51,98 N
3 0,23 1,63 N 51,34 N
5,4 kg 4 0,41 2,92 N 50,05 N
5 0,64 4,56 N 48,71 N
6 0,9 6,14 N 46,83 N
7 64,8֯ 2,20֯ 0,94֯ 1,26 8,98 N 43,99 N
8 1,52 10,83 N 42,14 N
9 1,45 13,90 N 39,07 N
10 2,48 17,68 N 35,29 N
11 2,99 21,31 N 31,66 N
12 3,46 24,66 N 28,31 N
13 4,32 30,80 N 22,17 N
14 5,02 35,79 N 17,18 N
15 7 49,91 N 3,06 N

CONCLUZII:
a) Cureaua transmite forța tangențială roții pe întreg unghiul de înfășurare?
Cureaua transmite forță tangențială roții pe întreg unghi de înfășurare.
b)Care este valoarea unghiului pe care se transmite efort între cele două elemente?
Valoarea unghiului care transmite efort între cele două element este unghiul de rotație roată și
este 2,20֯
c)Cum variază forța transmisă cu unghiul de înfășurare ?
Forța transmisă variază treptat cu unghiul de înfășurare.
d)Care este valoarea coeficientului de frecare?
Valoarea coeficientului de frecare este 7,42.
e)Care este valoarea masei utilizată la încărcarea pentru atingerea capacității portant maxime?
Valoarea masei utilizate la încărcarea capacității portante este 5,4 kg.

Laborator 3
-Studiul geometric al danturii roților dințate cilindrice-
1.Introducere
 Un angrenaj este format dintr-o pereche de roți dințate,una conducătoare iar
cealaltă condusă,care permite transmiterea mișcării de rotație și a momentului de
torsiune între cei doi arbori care susțin aceste roți,asigurând un raport de
transmitere constant.
 Angrenajele se clasifică după mai multe criterii,precum:
 după tipul angrenării ,avem angrenaje interioare sau exterioare;

 după direcția dinților,putem avea angrenaje cu dantură dreaptă,înclinată,curbă

sau în V;
  după forma roților dințate ce formează angrenajul ,distingem angrenaje
cilindrice,conice ori melcate;

 după forma profilului danturii se pot întâlni angrenaje cu profil

evolventic,cicloidal sau în arc de cerc;

 Transmiterea mișcării are loc în cazul angrenajelor cu roți dințate prin

contactul flancurilor,cu rostogolire relativă,fără alunecare.

Elementele constructive definitorii ale danturii roților dințate sunt prezentate în continuare.
Așadar,orice roată dințată prezintă un număr întreg de dinți z. Fiecare dinte este delimitat de
două flancuri drept și stâng. În cazul angrenajului format din două roți dințate,fiecare cu un
număr cunoscut de dinți 𝑧1 și 𝑧2 , se poate scrie relația raportului de transmitere i a
angrenajului, sub forma relației (1).
 𝑧
I=𝑧2 (1)
1

Parametri dimensionali ai cremaliereisunt : înălțimea dintelui h;înălțimea capului dintelui ℎ𝑎

;înăltimea piciorului dintelui ℎ𝑓 ;jocul piciorului dintelui c ;sunt descriși matematic prin
relațiile (2-6),cu precizarea că relațoa (6) prezintă valoarea unghiului de presiune de
referință,notat cu 𝛼0 , cărui valoare este standardizată.
h=ℎ𝑎 +ℎ𝑓 (2)

ℎ𝑎 =m (3)
ℎ𝑓 =1,25m (4)

c=0,25m (5)
𝛼0 =20֯ (6)
Unde m reprezintă modulul normal al danturii care de asemeni are valori standardizate
conform STAS 822-82.
Un pas parecare al danturii 𝑝𝑦 reprezintă distanța dintre două puncte situate la aceeași
înălțime pe flancurile neomoloage a doi dinți consecutivi. Se poate observa că suma dintre
lățimea unui gol și grosimea unui dinte pe cercul de rostogolire reprezintă chiar pasul de
angrenare p, dat relația (7)
P=𝑠𝑑 +𝑒𝑑 (7)
Un alt element geometric omportant îl reprezintă pasul diametral pentru care se utilizează
uzual denumirea de modul m.Aceasta reprezintă raportul dintre diametrul de divizare d și
numarul de dinți z ai roții sau raportul dintre pasul danturii pe cercul de rostogolire p și 𝜋
radiani , așa cum arată relația (8).
𝑑 𝑝
𝑚𝑛 = = (8)
𝑧 𝜋

În cazul roților fără deplasări de profil, diametrul de picior al roții dințate se determină cu
relația (9) , iar diametrul de cap cu relația (10).
𝑑𝑓 =d-2ℎ𝑓 (9)

𝑑𝑎 =d+2ℎ𝑎 (10)
În cazul roților dințate cilindrice cu dinții înclinați modulul frontal se calculează cu relația
(11).
𝑚𝑓
𝑚𝑓 =𝑐𝑜𝑠𝛽 (11)

unde β este unghiul de înclinare al danturii.

Pentru determinarea modulului normal,inițial este calculat un modul aproximativ cu relația
(12), care mai apoi se standardizează conform STAS 822-82.
2𝐴0
𝑚𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥 =(𝑧 (12)
1 +𝑧2)
Pentru determinarea distanței de referință dintre axe este utilizată relația (13).
𝐴0 =0,5𝑚𝑓 (𝑧1+𝑧2 ) (13)

Numărul de dinți peste care se face măsurătoarea , se calculează cu relația (14) pentru dinții
drepți, sau cu relația (15) pentru dinți înclinați , valoarea obținută rotunjindu-se prin lipsă sau
adaos la o valoare întreagă, funcție de valoarea mantisei.
𝛼
𝑛1,2=𝑧1,2(180)+0,5 (14)
𝛼
𝑛1,2=𝑧1,2 (180𝑐𝑜𝑠𝑡 2 𝛽) (15)

Denumire operație/mărime Relația Valori măsurate/calculate

Număr dinți roată I - 45
Număr dinți roată II - 28
Raportul de transmitere (1) 0,622
Distanța de referință dintre axe - 400 mm
Modulul aproximativ (12) 1,758 mm
Modulul normal standardizat Tavel 2 1,75
Modulul frontal (β≠0) (13) 14,939mm
Unghiul de înclinare a danturii(β≠0) (11) 1,758 mm
Distanța dintre axe (STAS) Tabel 1 400 mm
Înălțimea capului dintelui (3) 1,75 mm
Înălțimea piciorului dintelui (4) 1,25 mm
Jocul piciorului dintelui (5) 0,25 mm
Înălțimea dintelui (2) 3,5 mm
Pasul de angrenare (8) 0,039 mm
Diamtrul de divizare (8) 0,039 mm
Diametrul de cap (10) 2,1 mm
Diametrul de picior (9) 1,4 mm
Număr dinți peste care se face (14)/(15) 1,142/0,8
verificarea
Lungimea oeste dinți roata I(măsurată) - 1,45mm
Lungimea peste dinți roata II(măsurată) - 1,45 mm
Lungimea peste dinți roata I(calculată) (16) 0,947 mm
Lungimea peste dinți roata II (calculată) (16) 0,947

𝐿1,2=𝑚𝑛 cos(𝛼0 )*(π(𝑛1,2-0,5)+𝑧1,2inv(𝛼0 )) (16)

Laborator 4
-Studiul deformației de încovoiere a arborilor-

1.Elemente teoretice
Cunoașterea valorilor deformațiilor la încovoiere este importantă la dimensionarea arborilor
din condiții de rigiditate dar și pentru alegerea corectă a rulmenților. Arborii sunt elemente
constructive care au rolul de susținere a altor organe de mașină dar și de transmitere a mișcării
de rotație și momentului de torsiune, din acest motiv aceștia fiind folosiți în cadrul
transmisiilor.Principalele solicitări la care pot fi supuși arborii sunt cele de încovoiere
respectiv torsiune.Din acest motiv arborii trebuie dimensionați astfel încât ; să poată prelua
încărcările exterioare,să funcționeze la turații diferite de cea de rezonanță, să aibă forme
adecvate ca să preîntâmpine fenomenul de oboseală al materialului și să fie suficient de rigizi
pentru a limita deformațiile flexionale și torsionale.Astfel,principalele verificări care se fac
asupra arborilor sunt cele de rezistență, la oboseală,vibrații și deformații.
 Deformațiile iau naștere ca urmare a acțiunii sarcinilor exterioare ce solicită arborele la
încovoiere,conducând la curbarea fibrei medii.Calculul deformațiilor flexionale constă în
determinarea săgeții f și a unghiului de înclinare în reazeme ᶿ. Calculul acestor mărimi se
paote realiza prin utilizarea unei metode studiate la rezistența materialelor precum metodele
energetice:Ritz,Galerkin,Rayleigh,Mohr-Maxwell, sau a unei metode numerice de
calcul,carefolosește discretizarea cu ajutorul elementelor finite sau a elemnetelor de frontieră.
Calculul săgeții mai poate fi realizat prin intermediul unor metode grafice precum procedeul
lui Verșceaghin sau aplicarea formulelor din tabelele literaturii de specialitate pentru diferite
cazuri particulare.
Dacă se dorește determinarea săgeții prin intermediul metodei grafice, trebuie de știut că
acesta se poate utiliza doar pe intervale cu secțiunea constantă,fiind necesar ca metoda să se
aplice asupra unui arbore echivalent.
Procedeul lui Vereșceaghin se poate aplica doar în cazul în care diagrama unitară de momente
este liniară.Pentru a putea explicita integrala lui Mohr,se imparte diagrama în intervale în care
evoluția momentului este liniară.Centrele de greutate se vor calcula pentru fiecare interval
astfel obținut al diagramei 𝑀î . Din acest motiv procedeul lui Vereșceaghin este preferat
atunci când diagrama de momente efective poate fi împărțită cu ușurință în suprafețe simple,la
care se cunosc ariile și poziția centrelor de greutate. Din aceste considerente, pentru a se
obține suprafețe simple,este recomandat ca trasarea diagramelor să se realizeze prin aplicarea
principiului suprapunerii efectelor.
Dacă în urma acestei metode rezultă deformații negative (săgeți sau înclinarea ) , înseamnă că
deformația are loc în sens contrar forței sau cuplului unitar ce acționează în punctul de interes.
În literatura de specialitate se găsesc și tabele cu relații pentru determinarea săgeții și a
unghiul de înclinare,pentru un arbore cu două reazeme,funcție de cazul de încovoiere.
Condiția de rezistență la rigiditate ( deformații ) este sătisfăcută dacă sunt îndeplinite
inegalitățile:
2 3
 Pentru funcționarea normală a rulmenților 𝑓𝑚𝑎𝑥 ≤( ..... )* l (mm) iar unghiurile de
104 104
−3
înclinare în reazeme ᶿ𝑚𝑎𝑥 ≤10 (rad) ;
 Pentru repartizarea uniformă a sarcinii pe lungimea dintelui, în cazul folosirii arborelui
în cadrul unei transmisii cu roți dințate, trebuie satisfăcute condiția
𝑓𝑚𝑎𝑥 ≤(0,01 ....0,02)*𝑚𝑛

Nr. Distanț Lungime Forța de Săgeata Săgeata Înclinar

troso Diametru Lungime a până a totală a încărcar experimental teoretică ea în
n la pârghiei e ă punctel
palpato e de
r reazem
1 17 mm 6 mm 21
460 mm

2 21 mm 49 mm 21

3 24 mm 40 mm Lungime 191 N 4768 N 24

232 a 2080 g
4 29 mm 40 mm mm brațului 29
pârghiei
5 39 mm 60 mm 39

6 52 mm 9 mm 49 mm 52

7 27 mm 22 mm 24

8 17 mm 6 mm 21

dE=24,52m 𝑙𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 =230m 𝑓𝑚𝑎𝑥 =19

m m 1N

Laborator 5
-Studiul fecării în cupla șurub-piuliță-
1.Elemente teoretice
Asamblările cu șuruburi sunt unele din cele mai folosite asamblări demontabile.Principalul
element al acestei asamblări o constituie filetul .Acesta are aspectul unei nervuri elicoidale
exterioare în cazul unui șurub respectiv interioare în cazul unei piulițe. Filetele se diferențiază
în primul rând de profilul lor. Astfel pot fi întâlnite filete cu
profil:triunghiular,ferestrău,dreptunghiular,pătrat ori rotund.
 Strângerea piuliței unui șurub sub acțiunea unei forțe axiale F , poate fi asimilată cu
deplasarea unui corp de greutate G , identică ca valoare cu forța axială aplicată F , ce se
deplasează pe un plan înclinat, al cărui unghi β față de orizontală este egal cu unghiul de
înclinare al spirei filetului.Astfel, forța H necesară pentru împingerea corpului pe planul
înclinat, este proporțională cu forța necesară de transmis între piuliță și șurub , notată cu F
,aceasta dând naștere momentului la cheie.
Din sistemul de forțe stabilit în cupla elicoidală șurub-piuliță , este posibil determinarea
relațiilor dintre acestea , prin aproximarea piuliței cu un corp ce se deplasează pe plan , urcând
la înșurubare și coborând la deșurubare.
Considerând un corp oarecare aflat pe un plan înclinat,asupra căruia nu acționează forțe
exterioare , acesta va începe a se deplasa uniform pe plan , la atingerea unei anume valori a
unghiuluic ϕ , sau altfel spus când componenta tangențială a forței de greutate 𝐺𝑡 va fi egală
dar de sens contrar cu forța de frecare 𝐹𝑓 , Astfel spunem că acea valoare a unghiului ϕ la care
începe alunecarea liberă a corpului care poartă numele de unghi de frecare .
Astefel coeficientul de frecare µ poate fi explicitat din condția de alunecare liberă , funcție de
unghiul ϕ de înclinare a planului la care se începe alunecarea . Condiția de alunecare liberă ,
în care forța de frecare are forma si expresia coeficientului de frecare µ funcție de unghiul de
frecare.
În cazul desfacerii piuliței , sau a coborârii corpului pe planul înclinat , forța de frecare își
schimbă sensul .
În funcție de profilul filetului , momentele necesare strângerii sau desfacerii unei piulițe au
expresii diferite . Astefel pentru filetul pătrat (suprafața plană) .

Masa ϕ K 𝐻𝑖𝑛𝑠 𝐻𝑑𝑒𝑠 µ 𝐹𝑓

(kg) (mm) (N/mm) (N) (N) (N)

Etalonare 5,4 kg 0,2

Încercarea sus 1 0,7 303,19
înșurubare
Încercare sus 1 1,25 1894,95
deșurubare
Încercare jos 1 5,4 kg 0,7 1061,17
înșurubare
Încercare jos 1 1,75 2652,93
deșurubare 1515,96
Încercare sus 2 1,5 2273,44
înșurubare
Încercare sus 2 2 3031,92
deșurubare 5,4 kg
Încercare jos 2
înșurubare
Încercare jos 2
deșurubare
 Laborator 6
-Rulmenți , construcție ,simbolizare-
1.Elemente teoretice
Rulmenții sunt organe de mașină des utilizate în tehnică pentru susținerea și ghidarea
corpurilor cu mișcare de rotație asupra cărora acționează diverse încărcări . Rulmenții sunt
lagăre cu rostogolire care se montează de obicei pe fusul unui arbore și carcasă conținând
eventual unele elemente de fixare și etanșare.
Aceste organe de mașină reprezintă un ansamblu de sine stătător a cărui părți componente
sunt :
 Inel exterior;
 Inel interior;
 Colivia;
 Corpuri de rostogolire;

Corpurile de rostogolire sunt uniform repartizate între cele două inele,prevăzute cu căi de
rulare , prin intermediul coliviei . Unele variante mai pot prezenta capace de etanșare metalice
sau din material plastic.
Rulmenții sunt utilizați în diverse aplicații unde se impune preluarea de sarcini radiale,axiale
sau radial-axiale. Din acest motiv rulmenții se găsesc intr-o mare varietate constructivă din
punct de vedere al formei corpurilor de rostogolire și a inelelor . Rulmenții se pot clasifica în
funcție de forma corpurilor de rostogolire și de capacitatea de preluare a sarcinii după cum
este prezentat în continuare.
După direcția sarcinii preluate identificăm rulmenții:
 Radiali

 Axiali

 Radial-Axiali

După forma corpurilor de rostogolire putem avea rulmenți echipați cu :

 Bile sferice
 Role cilindrice

 Role conice

 Role butoi

 Role lungi și subțiri de tip ac

Corpurile avantaje și dezavantaje ale acestor organe de mașină în comparație cu lagărele cu
alunecare sunt sintetizate în continuare.
o Avantaje:
 Nu uzează fusul ;
 Pot funcționa în regim de porniri și opriri repetate cu pierderi prin frecare mici;
 Asigură randament ridicat;
 Necesită o cantitate mică de lubrifiant;
 Asigură un joc mic;

o Dezavantaje:
 Nu pot funcționa la turații sau sarcini foarte mari;
 Au cost de producție relativ ridicat;
 Se pot monta doar pe la capetele arborilor;
 Produc zgomot și vibrații la turații ridicate;
 Prezintă sensibilitate la șocuri
Rulmenții au multe tipuri de dimensiuni constructive și necesități de interschimbabilitate au
făcut un proces de standardizare. Această reglementare a fost realizată prin intermediul
ISO,adoptate și în România prin intermediul STAS-urilor.
Simbolul prefixelor – este format din litere conform indicațiilor producătorului de rulment;
Simbolul sufixelor – este format din lietre,împărțit în patru grupe;
Simbolul serie de rulment poate fi dat prin cifre sau litere:
 N,NN – face referire la rulmenții radiali cu role cilindrice pe unul respectiv două
rânduri cu inel exterior fără umăr de sprijin al rolelor;
 NU,NNU – face referire la rulmenții radiali cu role cilindrice pe unul respectiv
două rânduri cu inel interior fără umăr de sprijin al rolelor;
 NUP – face referire la rulmenții radiali cu role cilindrice pe un rând cu inel interior
cu umăr și șaibă;
 NJ – face refrire la rulment radial cu role cilindrice pe unrând cu ambele inele
prevăzute cu umăr;
Prelucrarea datelor:
 Rulment 6307 N - este un rulment cu un singur rând de bile ;diametrul interior este
de 35 mm și cel exterior este de 80 mm ; sarcina dinamica-33,5 kn;sarcina statica-19,1
 kn;
turatia limita in unsoare-6000 rpm;


 Rulment 6208 NR - este un rulment cu capac de protecție pe ambele părții;este pe
un singur rând de bile;având diamtrul interior de 40 mm și diametrul exterior de 80
mm; arcina dinamica-29,1 kn;sarcina statica-17,8 kn;turatia limita in unsoare-9300
rpm;


 Rulment 2210 NU - este un rulment radial oscilant cu bile pe două rânduri ;
diametrul interior este de 50 mm și diametrul exterior find de 90 mm; arcina dinamica-
22,70 kn;
sarcina statica-8,10 kn;turatia limita in unsoare-4 000 rpm;

 Rulment 6302 ZR - este un rulment de tip radial cu bile pe un rând cu joc; are
protecție pe ambele parții cu un capac ; diametrul interior find de 15 mm și cel exterior
find de 42 mm ; sarcina dinamica-11,4 kn ;sarcina statica-5,45 kn ;turatia limita in
unsoare-17000 rpm ;
