Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Imbunatatirea rigiditatii sistemului tehnologic:acesta se poate face prin reazeme suplimentare suporti
port scula rgigizi .etc care sa reduca lungimea in consola apinolei respective sa elimine jocul din
lagarul axului principal.
Introducerea in sistemul tehnologic M.D.S.P. a unor elemente elastic care sa preia o parte a energiei
vibratorii determinand in acest fel o reducere a amplitudinii vibratiilor(unn caz tipic,prelucrare cu
cutite avand support cu gat de lebada )
Im. 2
Suprotul elastic reduce amplitudinea vibratiilor de la o val Y1 masurate pe suportul port scula
la o val Y3 masurat la varful sculei,reducerea este proportionala cu reducerea suportului.totusi aceasta
solutie are si dezavantaj care consta in micsorarea rigiditatii:forte de aschiere mai reduse,parametrii de
aschiere cu valori mai mici care se preteaza in special la prelucrari de finisare
Prelucrarea cu cutite intoarse: im.3. presupunem cazul strunjirii cu avans transversal la care se
recomanda prelucrarea cu cutite intoarse (cazul operatiilor de retezare) G-greutatea arborelui;Fz-forta
principal de aschiere
Arborele principal se sprijina in lagarul stang.
Aceasta fixare se face a.i. sensul componentei Fz sa fie in permanenta acelas cu sensul si
directia greutatii G .Acest lucru se intampla intotdeauna daca G >= Fz.
Daca conditia nu este indeplinita exista pericolul ca in functie de raportul acestor forte sa
existe modificari de pozitie ale arborelui principal in lagarul sau consituind o sursa de vibratie fortata
in system.Contracararea acestei vibratii se poate face prin micsorarea parametrilor tehnologici in asa
fel incat G > Fz,ce inseamna reducerea productivitatii precum si modificarea geometriei functionale a
sculei ceea ce conduce in mod implicit la modificarea fortei de aschiere.
Prelucrarea cu cutite incovoiate cu fateta.Asa ca reducerea efectului vibratiilor se poate obtine sip rein
folosirea unor cutite cu geometrie speciala.Un astfel de cutit incovoiat cu fateta este reprezentat mai
jos: Im3. Reducerea efectului vibratiilor se datoreaza in principal unghiului de degajare negative al
fatetei f care este 0.8-1 mm,acest unghi de degajare Gama f impune o deformare suplimentara a
aschiei si implicit determina o preluare a energiei vibratorii a sistemului.Reducerea amplitudinii
vibratiilor se poate face cu pana la 50% dar procesul de buzare a sculei aschietoare va fi mai intens.
Statistic
Analitic
Cea statistica se bazeaza pe analiza unui lot de prelucrari sau reglari a masinii printro
metodologie specifica.Cu acesta se determina abaterea medie patratica SIGMA se calculeaza valoarea
lui 6 SIGMA si se compara cu tolerant ape care dorim sa o realizam.In functie de raportul celor doua
valori se iau decizii privind prelucrarea pe acel sist tehnologic
Cea analitica de determinare a errorii toatale se tine seama de errorile elementelor produse de
cei n factori ce actioneaza asupra preciziei.Parte din cei n factor ice actioneaza asupra preciziei au
actiune aleatoare ,ceilalti avand o actiune sistematica.
Printre cei sistematici sunt
Eroarea totala de prelucrare se determina prin insumarea algebrica a factorilor sistematici
respective insumarea probabilistica a factorilor aleatori cu ajutorul relatiei:
Valoarea obtinuta se compara cuclasele de precizie conform standardelor ISO apreciind clasa
de precizie ce poate fi realizata in aceste conditii pe sistemul tehnologic analizat.
Cap 5. LANTURI DE DIMENSIUNI SI ELEMENTELE LOR COMPONENTE.
5.1 Generalitati si clasificare:
O insiruire de dimensiuni in contur inchis determina un lant de dimensiuni.Lantul de
dimensiuni format din n elemente cuprinde n-1 elemente component :1 element resultant (de
inchidere),cel mai simplu lant este reprezentat mai jos: Im.5
D,d reprezinta elementele component
J - elemental resultant
Un lant de dimensiuni poate fi realizat din elemente liniare sau unghiulare,de altfel,lanturile
de dimensiuni pot fi clasificate dupa natura elementelor constitutive si structural or,scopul
acestora,dupa complexitate
-
1. Cu cat numarul de elemente component ale lantului de dimensiuni este mai mare cu atat
toleranta acestuia va trebui sa fie mai mica ,pentru a determina o toleranta impusa
elementului resultant de catre conditiile de functionalitate sau cele tehnologice.
2. In proiectarea lanturilor de dimensiuni constructive,tehn, montaj vom avea in vedere ca
elementele care concur la realizarea lantului de dimensiuni sa fie cat mai mic pentru a
avea cat mai putine tolerante care se aduna.
Metode de rezolvare a lanturiler de dimensiuni
Metoda algebrica.
Cu privire la rezolvare a lanturilor de dimensiuni se folosesc trei metode:
-
Landa I coef de imprastiere care poate fi determinat prin masurarea valorilor uni lot de
marimi sau prin cunoasterea de la inceput a legii de distributie a rezultatelor experimentale
Landa R coefficient de imprastiere relative a elementului resultant avaNd valori in fct de
legea de distributie care este de obicei o functie de tipulGAUSSLAPLACE
Maxim si minim:
Se utilizeaza cand se determina elemental resultant cunoscand elementele cmponente ale
lantului de dimensiuni sau in cazul in care se cunoaste elemental resultant si celelalte
elemente component si se cere determinarea precisa a unui element component a lantului de
dimensiuni.
Cunoscand lantului de dimensiuni R=X1+ X2 se determina
Rmax=X1min+X2min;Rmin=X1min+X2min
Analog in cazul scaderii se poate scrie
R=X1-X2
Rmax=1min-X2max
Rmin=X1min-x2min