Capitolul1.

Enuntul temei de casa

Subcapitolul 1.1 Comanda sociala

Subcapitolul 1.2 Tema de necesitate

Capitolul2. Analiza rolului functional al piesei

Subcapitolul 2.1 Functiile elementare

Subcapitolul 2.2 Determinarea proprietatilor de materiale necesare executiei piesei

Capitolul3. Caietul de sarcini

Subcapitolul 3.1 Sistem de notare

Subcapitolul 3.2 Ierarhizarea proprietatilor

Capitolul4. Alegerea materialului optim

Capitolul5. Stabilirea formei si tipului semifabricatului

Capitolul6. Prezentarea pe scurt a doua variante de proces tehnologic de la semifabricat la piesa finita

Capitolul7. Analiza tehnico-economica

Capitolul 1

Enuntul temei de casa

Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei"Capac de protectie a unui difuzor"

in conditii industriale.

1.1Comanda sociala

Sa se proiecteze un capac folosit la un difuzor,pentru al proteja.

1.2 Tema de necesitate

Sa se proiecteze un capac folosit la un difuzor,pentru al proteja

CAPITOLUL 2

ANALIZA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI

2.1 Functiil elementare

Protectia difuzorului,si anume protectia membranei care este destul de fina si necesita o sustinere

2.2 Proprietatile de material necesare executarii piesei

-Proprietatile functionale

mecanice - duritate (P1)

-Proprietati tehnologice
deformabilitate (P2)

-Proprietati economice

pretul de cost (P3)

Capitolul 3

Caietul de sarcini

Nr.crit

proprietate

unitate de masura

max

min

observatii

duritate

HB

>0.5

<0.02
deformabilitate

pretul de cost

Lei/kg

<500

>1000

3.1 Sistem de notare

Notarea proprietatilor se va face utilizand un sistem de notare cu 3 note , unde:

-nota 1 reprezinta calificativul "satisfacator"

-nota 2 reprezinta calificativul "bun"

-nota 3 reprezinta calificativul "foarte bun"

3.2 Ierarhizarea proprietatilor

P1

P2

P3
P1

P2

P3

Capitolul 4

Alegerea materialului optim

Urmeaza sa alegem materialul optim,cea ce nu este foarte usor.In urma analizei materialelor puse la
dispozitie trebuie ales acel material care are o structura ce implica cerintele cerute de rolul
functional.Deci trebuie ales acel material ce corespunde cerintelor de rezistenta si durabilitate a piesei in
conditiile unui pret de cost minim si al unei fiabilitati sporite.

Proprietatile unui material trebuie considerate ca o suma de relatii intre material si mediul inconjurator
in care va lucra.

Prezentam o clasificare a proprietatilor din punct de vedere al alegerii materialului optim si a

caracteristicilor acestuia :

Proprietati

Materiale

Duritate

deformabilitate
pret

tkdk

k=1

Tk

Tk

Tk

1. CuZn15

2.12 Cr130

3.Fc 300
N

6.Duraluminiu

FB

7.OL37

Pentru o alegere rapida a materialului se iau in considerinta cateva date referitoare la : conditiile de
executie,conditiile de exploatare,solicitarile din timpul exploatarii.Pentru alegerea materialului voi folosi
metoda de analiza a valorilor optime

Metoda presupune rezolvarea urmatoarelor etape :

1. stabilirea rolului functional al piesei , a tehnologicitatii constructiei si a conditiilor economice de

functionare ale acesteia ;

2. determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim ;

3. descompunerea factorilor analitici in elemente primare ;

4. aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un sistem de notare , in functie de valoare
fiecarei proprietati k acordandu-i-se o nota tk;

5. stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de datele rezultate din
etapele 1 si 3 acordand fiecarei proprietati k o pondere dk in stabilirea ponderi trebuie indeplinita
conditia : ;
6. alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul :

7. analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a
unui material cu alt material .

Tinand cont de proprietatile functionale (duritate) si de cele tehnologice(deformabilitate) la care se

adauga cele economice materialul ales pentru realizarea piesei este OL37

CAPITOLUL 5

Stabilirea formei si tipului semifabricatului

In vederea alegerii unei metode sau a unui procedeu tehnologic de realizare a unei piese se tine cont de
dezvoltarea industriei si de conditiile oferite. Procedeul tehnologic ales trebuie sa asigure o buna calitate
a pieselor, la un pret de cost cat mai scazut. Se face o analiza complexa a procedeelor tehnologice pentru
obtinerea unor rezultate finale mai avantajoase.

Privind posibilitatile de realizare a piesei se au in vedere urmatoarele:

-desenul piesei

-rolul functional al suprafetelor

-materialul ales, comportarea lui la prelucrare

-numarul de bucati ( productie anuala )

-utilajul de care dispune intreprinderea

Principalele procedee de obtinere a semifabricatelor metalice sunt urmatoarele:

-turnare

-deformare plastica

-taiere

Analizand preturile si toate posibilitatile am ajuns la concluzia ca se va cumpara tabla cu grosimea de 0.4
mm. Tabla va fi taiata pentru a obtine o forma rotunda adica un cerc cu diametrul mai mare ca a piesei
finite ,asfel ca in urma deformarii plastice sa se obtina o marime a circunferintei aproape de cea
necesara.tabla va fi taiata discuri cu diametrul de 240 mm(in urma analizei capacului de protectie am
reiesit la concluzia ca diametrul tablei din care a rezulta forma data este de aproximativ 215mm) Bucatile
de tabla de forma rotunda(forma de disc) se vor obtine prin procedeul de stantare. Dupa care piesele
obtinute se vor introduce la presa,si prin procedeul de deformare plastica si anume de matritare se va
obtine semifabricatul de forma dorita. Intreprinderea data avand la dispozitia ei utilaje pentru deformare
plastica si stantare.

Prelucrarea prin deformare plastica se bazeaza pe plasticitatea metalelor, adica pe capacitatea acestora
de a capata deformatii permanente sub actiunea unor forte exterioare. Facand abstractie de unele
pierderi tehnologice, inevitabile, prelucrarea prin deformare plastica reprezinta un procedeu de
prelucrare foarte avantajos in ceea ce priveste economia de metal.

Capitolul 6

Prezentarea pe scurt ,a doua variante de proces tehnologic,de obtinere a piesei finite.

Obtinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastica

Plasticitatea este proprietatea tehnologica a unui material de a suferi deformatii permanente sub
actiunea unor forte exterioare .
Ca urmare , obtinerea unei piese care sa corespunda unui anumit rol functional se face prin
redistribuirea de material in stare solida ( nu prin indepartarea de material ) in concordanta cu sistemul
de forte care actioneaza asupra materialului .

Cel mai vechi procedeu de deformare plastica este forjarea .

Forjarea este procesul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in introducerea in volumul de
material a unor stari tensionale care sa produca curgerea sa (a materialului ) . Aceste forte se aplica prin
lovire si/sau presare .

Forjarea este de doua feluri :

-libera , cand curgerea materialului se face liber sub actiunea unor forte de lovire:

-in matrita (matritare) , cand curgerea materialului este limitata cavitational , sub actiunea unor forte de
lovire si/sau presare .

Tinand cont de programa de fabricatie si de dimensiunile de gabarit relativ reduse procedeul de

deformare plastica ales va fi matritarea.

Matritarea reprezinta un procedeu de deformare plastica in cadrul caruia operatia de deformare se

executa in spatiu ingradit la o singura apasare. Spre deosebire de forjarea libera, matritarea este un
procedeu mult mai economic si cu productivitate ridicata. Matritarea prezinta urmatoarele avantaje:
calitatea suprafetei foarte buna, precizie dimensionala ridicata, permite obtinerea unor piese de
complexitate mare, consum redus de material, productivitate ridicata etc. Dezavantajele sunt legate in
special de costul ridicat al matritelor, greutatea limitata a pieselor care se pot obtine (0,01-100 daN),
necesitatea unor utilaje specializate etc. Alegerea modului de obtinere a unei piese, prin forjare libera
sau prin matritare este conditionata in primul rand de numarul de piese, un rol hotarator avandu-l
gabaritul si configuratia piesei. Piesele de dimensiuni mari se pot obtine numai prin forjare libera, cele de
dimensiuni medii si mici prin ambele procedee (depinde de numarul de bucati), iar cele de dimensiuni
mici si in productie de serie sau masa numai prin matritare. La productia de serie mica si unicate este
eficienta doar forjarea libera.
Matritare are loc in cavitatea unei scule denumita matrita, alcatuita de obicei din doua parti numite
semimatrite. Semifabricatul brut , debitat la dimensiunile necesare, incalzit la temperatura optima de
deformare asezat in locasul de deformare din semimatrita inferioara este apasat cu o forta mereu
crescanda, sub actiunea careia metalul se deformeaza pana la umplerea locasului matritei. Semimatrita
superioara se fixeaza pe berbecul ciocanului prin intermediul unei imbinari coada de randunica si al unor
pene, iar semimatrita inferioara se fixeaza in sabota ciocanului. In final rezulta piesa matritata bruta
prevazuta cu o bavura, care se indeparteaza printr-o operatie ulterioara, rezultand piesa finita. Matritele
pot fi inchise sau deschise. La matritarea in matrite inchise rezulta piese fara bavuri. In cazul obisnuit al
folosirii matritelor deschise, pentru a se umple complet locasul de matritare si pentru o precizie cat mai
ridicata este necesar ca volumul brut al piesei finite matritate sa fie mai mare decat volumul net al piesei
finite, surplusul de material fiind impins in canalul de bavura. Rolul bavurii fiind acela de a forta metalul
sa umple cavitatile matritei, de a colecta surplusul de metal care curge si de a atenua socul loviturii
semimatritei superioare asupra celei inferioare.

Procedeul 1

Se ia piesa semifabricat si se incalzeste la temperatura necesara deformarii plastice.

Se introduce intre matrite si se da o lovitura.Pentru procedeul de matritare se va folosi urmatoarea

forma:

ce va fi fixata pe partea superioara a matricei.

Se extrage piesa din matrita, cu ajutorul unui extractor construit dintr-o tija care intra pe dedesubt in
cavitatea inferioara a matritei.

Piesa obtrinuta in urma matritarii urmeaza a se prezenta la stantare.

Stantarea se realizeaza prin trecerea succesiva a semifabricatului prin mai multe calibre ale aparatului de
stantat intr-o ordine prestabilita, fiecare calibru este montata pe alt utilaj (ciocan sau presa), permitand o
productivitate foarte mare.
Piesa se stanteaza, definindu-i-se forma rotunda, si orificiul din interior.

Piesa este introdusa in aparatul de stantare si consecutiv se fac gaurile laterale, in numar de 8.

Se executa cele doua gauri mai mici, diametral opuse.

Procedeul 2

Piesa obtinuta in urma matritarii se prelucreaza in continuare cu ajutorul echipementului de obtinere a

jeturilor pulsatorii.Taierea cu jet de apa este o prelucrare "curata" de inlta precizie la foarte inalta
presiune(250.400 Mpa).

Se taie, definindu-i-se forma rotunda si orificiul din interior, consecutiv se fac cele 8 gauri laterale si apoi
se executa cele 2 gauri mai mici, diametral opuse.

Nr.

Crt.

Denumirea

Operatiei

Schita Operatiei

Masina Unealta

S.D.V.-uri

Semifabricat
laminat

Cilindri de laminare

menghina

subler

Matritare

Matrite

forme

Stantare

Aparat de stantat

Fisa film
Capitolul 7

Analiza tehnico- economica

Analiza economica

a procedeului de taiere cu jet de apa

Efecte economice ale Echipementului de obtinere a jeturilor pulsatorii:

-rea la dispozitia industriei romanesti a unei tehnologii noi, moderne, de varf la nivel mondial;

-btinerea unei suprafete curate, fara a mai necesita interventii ulterioare de corectie;

-roductivitate mare obtinuta prin mecanizarea integrala a operatiilor;

-ehnologie nepoluanta cu respectarea normelor de protectie a mediului;

-e usureaza cu peste 80% munca umana;

-rodusul si tehnologiile aferente se adreseaza si IMM-urilor, rezultatele permitand recuperarea invetitiei

in maxim unul, doi ani;

-eturile pulsatorii la inalta presiune reprezinta o solutie tehnica de obtinere a unor efecte superioare in
cea ce priveste calitatea taierii si forta (putere - peste 20%) marita a jetului la aceasi presiune comparativ
cu cele continui prin introducerea componentei pulsatorii.

Se vor folosi urmatoarele notatii :

stiind ca un lot are 10.000 de bucati :

CT =cost total;

CF =cost fix;

CV =cost variabil.

CF/buc = 3.000 lei CT/lot=230.000.000 lei

CV/buc =20.000 lei CF/lot=30.000.000 lei

CV/lot=200.000.000 lei

Luand in considerare cheltuelile mari pentru echipementului de obtinere a jeturilor pulsatorii

cheltuielile de stocaj s = 600 lei/buc rezulta si stiind ca un lot are 10.000 bucati:

C = CF/lot /n+CV/lo+sn ;

Din formulele anterioare se poate calcula numarul de bucati rentabile pentru procedeul respectiv:
nop=( CF/lot /s)1/2=223 buc

Deci costul total pentru 5.000 de bucati este :

CT = CF/lot + CV/buc * n = 30.000.000 + 20.000 * 5.000 = 130.000.000. lei

Analiza economica a procedeului de taiere prin stantare

CF/buc = 5000 lei CT/lot=150.000.000 lei

CV/buc =10.000 lei CF/lot=50.000.000 lei

CV/lot=100.000.000 lei

Luand in considerare cheltuielile de stocaj s= 600 lei/buc rezulta:

C = CF/lot /n+CV/lo+sn ;

Din formulele anterioare se poate calcula numarul de bucati rentabile pentru procedeul respectiv:
nop=( CF/lot /s)1/2=289 buc

Deci costul total pentru 5.000 de bucati este :

CT = CF/lot + CV/buc * n = 50.000.000 + 10.000 * 5.000 = 100.000.000. lei

Graficul celor doua procese tehnologice:

Rezulta ca procedeul de fabricatie prin stantare este mai eficient din punct de vedere economic.