FACULTATEA S.I.M. SPECIALIZAREA: I.M.M.A.

PROIECT LA ALEGEREA MATERIALELOR Titlu: Capac de aluminiu turnat ATC SI5Cu1

Anul: I Grupa: 3771 Studenti: BADEA OANA DRAGAN ALINA

CUPRINS CAPITOLUL I I.1.Clasificarea materialelor folosite n industrie. Generaliti privind procesul de producie.3 I.2. Alegerea materialelor . Aspecte generale......6 I.3.Criterii utilizate la alegerea rationala a materialelor industriale 7 I.3.1.Criteriul functional..7 I.3.2. Criteriul tehnologic.8 1.3.3. Criteriul economic.8 CAPITOLUL II II.1 Rolul functional al capacului turnat in cochila..10 II.2 Solicitarile la care sunt supuse capacele de aluminiu11 II.2.1 Alegerea materialului in functie de disponibilitati..11 II.2.2 Solicitarile la care sunt supuse capacele de aluminiu..12 II.2.3 Influenta prelucrabilitatii asupra alegerii materialului.12 II.2.4 Influenta sigurantei de functionare asupra alegerii materialului..12 II.2.5 Alegerea materialului in functie de nocivitatea lui..13 II.2.6 Alegerea materialului influentata de proprietati..13 II.2.7 Alegerea materialului influentata de cost.14 CAPITOLUL III III.1 Tehnologia de executie a piesei turnate.15 CAPITOLUL IV

IV.1 Alegerea materialului pentru reperul capac de aluminiu.16 IV.2 Compozitie chimica 17 IV.3 Caracteristici mecanice.18 IV.4 Turnarea in forme metalice..18 IV.5 Tratamentul termic...19 CAPITOLUL V V.1 Alegerea tipului de aliaj in functie de pret,materiale,aprovizionare si timp livrare..20 V.2 Alegerea tipului de aliaj in functie de turnare,prelucrabilitate si proprietati21 V.3 Alegerea tipului de aliaj in functie de elaborare...21 V.4 Alegerea tipului de aliaj in functie de procedeul de turnare.22 V.5 Alegerea materialului in functie de densitate,contractie si temperaturile de solidificare,turnare si supraincalzire22 CAPITOLUL VI VI.1.Fluxul tehnologic pentru turnarea statica in cochila24 VI.2.Structura formelor turnate25

CAPITOLUL I
I.1.Clasificarea materialelor folosite n industrie. Generaliti privind procesul de producie. Pentru existena sa i pentru progresul societii omul creeaz n permanen bunuri materiale. n limbajul obinuit, rezultatul proceselor de munc n care omul acioneaz asupra obiectului muncii (materiale, piese etc.) cu ajutorul mijloacelor de munc ( scule, unelte, maini unelte) poart denumirea de produse. Noiunea de produs este foarte larg, ea cuprinznd mijloace de producie (maini, utilaje, scule, aparate, etc.), bunuri materiale naturale (minerale,vegetale,animale),bunuri de consum,etc. Tehnologia este tiina aplicativ care studiaz transformrile la care sunt supuse materiile prime, materialele i semifabricatele prin procesul tehnologic de lucru,avnd ca scop obinerea de produse, n condiii tehnico-economice optime. Obinerea unor produse, rezultatul desfurrii unui proces de fabricare, presupune supunerea materiei unui larg ir de transformri fizico-chimice pornind de la resursele naturale,care au,de cele mai multe ori,proprieti improprii utilizrii lor directe i ajungnd la maini i aparate, spre exemplu,care au proprieti bine definite funciei lor. Transforrile fizico-chimice efectuate asupra resurselor naturale se ncadreaz n procesele de extracie i au ca rezultat obinerea materialelor brute. Procesele exercitate asupra materialelor brute pentru obinerea unor produse fabricate,se numesc procese tehnologice de fabricare. n cazul mainilor i aparatelor, procesul de fabricare cuprinde: procese tehnologice de prelucrare; procese tehnologice de asamblare.

Prin prelucrare se modific starea sau compoziia materialului, forma, dimensiunile, rugozitatea i poziia reciproc a suprafeelor, iar prin asamblare se reunesc ordonat, ntr-un sistem tehnic, piesele care l compun. Din punctul de vedere al regsirii n produsul fabricat a materialelor,

se disting materiale de fabricaie sau materii prime care intr n oper parial sau total, i materiale auxiliare. Procesele tehnologice de fabricare urmresc diverse scopuri,funcie de ramura economic i de nivelul de prelucrare al materiei. n construcia de maini,procesele tehnologice de fabricare urmresc dou scopuri distincte : modificarea proprietilor fizico-chimice ale materialelor potrivit cerinelor; modificarea formelor i dimensiunilor suprafeelor potrivit scopului urmrit.

ntre aceste dou caractere pe care le prezint procesele tehnologice de fabricare exist o foarte strns interdependen ceea ce face ca n procesul de fabricare acestea s nu se poat separa. Procesele tehnologice de fabricare pot fi: de elaborare,care se efectueaz pentru extragerea metalelor din minereuri, pentru obinerea unor materiale metalice mai pure sau aliate printr-o serie specific de prelucrri; de confecionare,care se efectueaz pentru obinerea de materiale,semifabricate sau piese prin modificarea formei,dimensiunilor i calitii suprafeelor; de tratament, care se efectueaz pentru modificarea proprietilor fizico-chimice ale materialului n ntreaga sa seciune sau numai n zona de suprafa; de suprafaare, prelucrare ce se efectueaz pentru realizarea unui strat de suprafa cu proprieti fizico-chimice diferite de cele ale materialului de baz. Procesele tehnologice se realizeaz prin aplicarea diferitelor metode tehnologice. Metoda tehnologic este un mod sistematic i principal de prelucrare (prin turnare, tratament termic, deformare plastic, achiere, etc.) comun dintr-un punct de vedere esenial mai multor procedee tehnologice. Procedeele tehnologice privesc mijloacele prin care se aplic o metod tehnologic i difer funcie de utilajul tehnologic, mediul de lucru,etc. De exemplu, metoda tehnologic de prelucrare prin achiere cuprinde procedeele de prelucrare care au la baz acest mod principal de prelucrare cum ar fi: strunjirea, frezarea, rabotarea, broarea, rectificarea, etc. a cror diferen

const de cele mai multe ori n tipul de main-unealt utilizat, scule, etc. Procedeul tehnologic de fabricare este constituit din operaii care se realizeaz succesiv sau n paralel asupra materiei. Operaia este o parte ordonat, bine definit i limitat n timp, efectuat de un operator sau o formaie la un singur loc de munc, asupra unuia sau mai multor materiale aflate n prelucrare. I.2. Alegerea materialelor . Aspecte generale. In etapa concepiei unui produs se aleg materialele din care se execut acesta, n majoritatea cazurilor existnd posibilitatea de a alege ntre mai multe materiale.O alegere judicioas reclam cunotine temeinice ale regimului de ncrcare din exploatare i ale comportrii mecanice a diferitelor mrci de materiale. O proiectare economic reclam ns i utilizarea materialului celui mai ieftin, cu caracteristice minime, de durat sau de rezisten la solicitri variabile (ciclice), fapt ce se reflect n final n costul produciei. CONCLUZIE: n practica industrial se urmrete nu att utilizarea maxim, ci utilizarea optim a materialelor, ceea ce se poate realiza numai printr-o colaborare ntre elaborator, proiectant i tehnolog. Etapele principale de urmat n alegerea unui material corespunztor sunt indicate schematic n figura 1.

Fig. 1 Etapele urmarite la alegerea unui material

Totalitatea cerinelor,att n ceea ce privete funcionarea, exploatarea ct i prelucrarea formeaz matricea de proprieti. Ea trebuie s cuprind cerinele n form de proprieti msurabile pentru a putea alege materialul cel mai corespunztor dintre cele disponibile. Alegerea propriu-zis a materialului se va efectua prin compararea matricei de proprieti cerute cu matricea proprietilor materialelor disponibile. I.3.Criterii utilizate la alegerea rationala a materialelor industriale Cele mai importante criterii utilizate la alegerea raional a materialelor sunt: criteriul funcional; criteriul tehnologic; criteriul economic.

I.3.1.Criteriul functional Criteriul funcional trebuie s aib n vedere tipul solicitrilor(ntindere,compresiune, ncovoiere,torsiune),modul de acionare a sarcinilor n timp (static sau dinamic)precum i condiiile de funcionare (temperaturi joase, nalte etc.). Referindu-ne la tipul solicitrii,reamintim c unele materiale au caracteristici diferite (rezistene admisibile diferite) atunci cnd se trece de la o solicitare la alta: ntindere, compresiune etc. De exemplu, fontele au valori mari ale rezistenei la compresiune,ns valori mici ale rezistenei la ntindere.

I.3.2. Criteriul tehnologic Criteriul tehnologic are n vedere proprietile materialelor utilizate, proprieti care trebuie s asigure rezistena materialului la solicitrile la care va fi supus. Proprietile materialelor pot fi: a) proprieti de exploatare; b) proprieti tehnologice. 1.3.3. Criteriul economic In toate etapele de proiectare, la alegerea materialului mai trebuie avut n vedere i criteriul economic, urmrindu-se costul materialului i faptul c este sau nu este deficitar. In funcie de caracterul produciei (de mas, de serie mare sau mic), raportul dintre costul materialului i cel al prelucrrii,variaz. n producia de mas,datorit automatizrii i mecanizrii proceselor de producie, costul prelucrrii devine mic fa de cel al materialului.Cu toate acestea, este nerecomandabil s se ncerce reducerea cheltuielilor de producie prin folosirea unor materiale mai ieftine, de calitate inferioar, deoarece rezultatele mecanizrii i automatizrii produciei sunt condiionate de utilizarea unor materiale omogene, att dimensional ct i din punctul de vedere al proprietilor tehnologice. n producia de serie mic, ponderea materialului n costul piesei este mic n raport cu costul prelucrrii,acesta din urm nglobnd munca de cea mai nalt calificare.In aceste condiii se constat c este rentabil s se foloseasc, cnd este cazul, materiale mai costisitoare, dar de calitate superioar.

CAPITOLUL II
Piesa supusa analizei poarta denumirea de capac turnat in cochila. II.1 Rolul functional al capacului turnat in cochila Capacul turnat in cochila poate fi folosit la: Masini de ansamblat in vid; Compresoare industrial de aer; Pompe utilizate in industria petroliera; Pompe pentru lichide; Pompe de aer; Pompe pentru irigatii un agricultura

Capacul turnat din aluminiu are rol functional de protectie. In tabelul 2.1 sunt prezentate principalele solicitari la care este supusa piesa realizata. Se noteaza de la 1 reprezentand minim pana la 3 reprezentand maximul solicitarii. Solicitare Intindere Compresiune Incovoiere Coroziune Oboseala Uzare

Pondere

Tabelul 2.1

In tabelul 2.2 sunt notate de asemenea tot de la 1 la 3 ponderea prelucrabilitatii piesei turnate.

Def. Prelucrabilitate Pondere Aschiere 3 Turnare 3 plastica 0 T.termic 0

Tabelul 2.2 II.2 Solicitarile la care sunt supuse capacele de aluminiu Capacele turnate in cochila pot fi supuse la solicitarilor mecanice statice si dinamice si procesului de coroziune datorat mediului in care lucreaza. In vederea obtinerii produsului capac turnat,, propunerea pentru materialul din care va fi realizat este un aliaj pe baza de aluminiu. In vederea alegerii materialului din care va fi confectionat capacul de aluminiu se vor avea in vedere cateva criteria principale: II.2.1 Alegerea materialului in functie de disponibilitati Disponibilitatea este condiionat de existena materiilor prime i a materialelor ct i de productorii materialului respectiv. Pe piaa internaional disponibilitatea este consecina direct a raportului cerere-ofert i cu implicaie asupra preului de vnzare. Materialele considerate strategice se vnd n restricii i speculaii. Pe plan intern valorificarea resurselor proprii are o importan capital de unde i preocuparea permanent i susinut a nlocuirii materialelor din import ct i a celor deficitare. n caz de necesitate se prefer import de materii prime celor de semifabricate i produse finite. Spre exemplu baza de materii prime, gaze naturale, a condiionat dezvoltarea rapid a industriei chimice i diversificarea produselor.

10

Considerand ca a fost ales un aliaj pe baza de aluminiu care va fi turnat intr-o turnatorie de aluminiu din Brasov, putem confirma faptul ca exista furnizori de aluminiu si aliaje pe baza de aluminiu atat in Brasov cat si in tara. II.2.2 Alegerea materialului in functie de destinatie Alegerea celui mai potrivit material pentru confecionarea piesei sau agregatului n care se va regsi se poate face numai dup o analiz detaliat a condiiilor concrete de exploatare n care s se considere toi factorii de influen momentan i de durat. Pentru piesa capac turnat in cochila aliajul de aluminiu este optim datorita urmatoarelor caracteristici: este un metal usor; Rezistent la conditiile de exploatare unde se pot lua in considerare: actiunile mecanice, actiunea coroziva,durabilitate in timp. II.2.3 Influenta prelucrabilitatii asupra alegerii materialului Tehnologiile de prelucrare i ndeosebi comportrile materialului la diferite solicitri,ct i influena prelucrrii asupra proprietilor i costului prelucrrii, trebuie s fie bine cunoscute oriicrui proiectant i tehnolog. n alegerea materialului un criteriu conductor este i problema toleranelor ce pot fi aplicate funcie de prelucrabilitatea acestora. Aliajul de aluminiu poate fi turnat in conditii foarte bune prin diferite procedee de turnare: turnare in amestec de turnare, turnarea static in cochila sau turnare sub presiune. II.2.4 Influenta sigurantei de functionare asupra alegerii materialului La alegerea materialelor se au n vedere modificrile n timp a proprietilor acestuia n condiii date de exploatare sub influena factorilor mediului (radiaii, temperatur, presiune, ageni corozivi etc.), care conduc la afectarea siguranei n exploatare (funcionare) i trebuie avute n vedere la proiectare.

11

II.2.5 Alegerea materialului in functie de nocivitatea lui Cunoscnd efectele nocive ale unor substane este necesar s se evite folosirea acestora sau s se reduc efectele lor pn la limita siguranei n exploatare. Nu se cunosc efecte nocive ale aluminiului datorita turnarii. In timp aliajul de aluminiu poate oxide, neexistand un pericol major. Aliajul de aluminiu nu este un material inflamabil,exploziv sau radioactive. In turnatorie unde se executa piesa noastra capac de aluminiu, se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si cele de protectia mediului. II.2.6 Alegerea materialului influentata de proprietati Alegerea trebuie fcut pe baza unui complex de proprieti din care principalele sunt cele mecanice, termice, chimice,electrice i tehnologice ct i intercondiionarea reciproc. Proprieti ca rezistena la rupere, rigiditatea sau starea suprafeei condiioneaz utilizarea cu precdere a materialelor dar, n anumite situaii alegerea poate fi hotrt de proprieti cum ar fi:conductivitate termic sau electric, rezistena la oc termic, refractaritate .a.m.d. Indicatorii de calitate pentru a caracteriza materialele trebuie:s permit comportarea materialelor, s poat fi utilizai in calculele de proiectare, s poat fi determinai n condiii uzinale.Din aceast cauz numai pentru aprecierea(caracterizarea)comportrii la solicitrile mecanice s-au elaborat o serie de ncercri mecanice diferite, caracterizate prin tipul deformaiilor, modul de aplicare al sarcinilor,temperatura de ncercare, mediul n care au loc etc. Dintre aceste ncercri, ncercarea static de rupere la traciune are cea mai larg rspndire datorit simplitii metodicii de ncercare,dar i faptului c pune la dispoziie mrimi ce pot caracteriza uneori suficient un material. Aliajul de aluminiu a fost ales in vederea obtinerii piesei capac turnat din aluminiu in cochila in urma analizei proprietatilor mecanice,termice,chimice,tehnologice cat si interconditionarea reciproca. Proprietatile mecanice determina comportamentul metalelor la actiunea solicitarilor mecanice si statice de: intindere,incovoiere,compresiune,forfecare,rasucire,penetrare.

12

Proprietatile mecanice sunt: rezistentamecanica,elesticitatea,plasticitatea,tenacitatea,duritatea,ecruisarea,fragilitatea,curgerea, rezistenta la oboseala,rezilienta. II.2.7 Alegerea materialului influentata de cost Datorit faptului c rolul funcional poate fi ndeplinit de mai multe materiale, rmne ca cel mai universal criteriu de alegere a materialelor s fie criteriul economic,exprimat prin cost n valoare absolut sau relativ. Tehnologic,acest criteriu se concretizeaz n analiza indicatorilor de prelucrabilitate i respectiv siguran n exploatare (funcionare) a materialelor supuse opiunii. Reducerea costului prelucrrii este condiionat de proprietile tehnologice (prelucrabilitatea) ale materialului, ct i de caracterul produciei, aceasta n primul caz, n cel de al doilea intervin probabilitatea funcionrii fr defecte ct i durabilitatea n exploatare. Tehnologic, acest criteriu s-a concretization analiza urmatoarelor aspect:costuri de turnare a aliajului de aluminiu;costuri de prelucrabilitate mecanica;costuri ale interventiilor pe perioada de garantie.

13

CAPITOLUL III
III.1 Tehnologia de executie a piesei turnate La proiectarea unei piese, constructorul de maini trebuie s rezolve corect urmtoarele probleme:alegerea just a tehnologiei de fabricare (turnare, forjare,sudare); dimensionarea corect a piesei din punct de vedere al realizrii ei prin turnare, al prelucrrii pe maini unelte i al funcionrii n exploatare. n cazul turnrii n amestec de formare piesele obinute pot prezenta abateri dimensionale,defecte de turnare,o rugozitate mare,necesitatea unui numr mare de prelucrabiliti ce pot conduce la un numr mare de piese rebutate. Turnarea sub presiune realizeaz piese de dimensiuni foarte exacte i cu un grad nalt de netezime a suprafeelor ceea ce conduce la utilizarea imediat a acestor piese,fiind prelucrate mecanic doar unde este necesar. Pentru a putea executa piesa capac de aluminiu prin procedeul T.S.P este necesar s externalizm producia acestui reper deoarece firma nu deine utilaje de turnare sub presiune,ceea ce ar conduce la creterea preului/ bucat. n urma analizei care s-a fcut pentru alegerea procedeului de turnare pentru reperul capac de aluminiu s-a ajuns la urmtoarele concluzii: Reperul va fi turnat n atelierul de turnare static in cochil; Cochila poate fi realizat n colaborare cu o firm de prelucrari mecanice preul fiind amortizat de numrul mare de piese ce pot fi turnate; Aliajul de aluminiu poate fi elaborat n cuptoarele care se gasesc n dotarea firmei; Prelucrarile mecanice ulterioare se pot executa pe utilajele din atelierul de prelucrri prin aschiere; Din statistica firmei,procentul de rebut la acest procedeu de turnare este sczut; Sunt respectate normele de protecie a mediului i protecia muncii; Se va asigura activitatea pe trei schimburi; Atelierul de proiectare va asigura documentaia tehnic penru obinerea miezurilor necesare;

14

Piesele vor fi controlate din punct de vedere al aspectului, dimensional,chimic i metalografic n baza crora se vor face certificate de calitate.

Se pot executa pe lun un numar de 6700 de piese pe un flux tehnologic bine stabilit: aprovizionare,elaborare,turnare,prelucrare mecanic,control, n care activitatea se va desfura n trei schimburi cu un numr de 36 de personane. Numrul de piese care a fost comandat pentru acest reper asigur o activitate continu pe o perioad de 10 luni, o pies ieind de la producie n aproximativ 5- 6 minute.

15

CAPITOLUL IV
IV.1 Alegerea materialului pentru reperul capac de aluminiu In urma analizei facute care a cuprins utilizarea reperului comandat,solicitarile la care este supus,criteriile de alegere a materialului,propunerea aliajului din care se toarna reperul,alegerea procedeului de turnare si stabilirea personalului si a programului de lucru, atelierul de proiectare a stability calitatea aliajului din care va fi turnat reperul capac de aluminiu, si anume ATC Si5Cu1. Aliajele Al-Si-Cu Aluminiul este cel mai rspndit metal n scoarta terestr, iar dintre toate elementele chimice este al treilea ca rspndire, dup oxigen si siliciu.Denumirea de aluminiu vine de la latinescul ,,alumen care este folosit pentru a denumi substante astringent. Aluminiul pur nu are multe intrebuintari din cauza slabelor calitati mecanice. De aceea s-a cautat a se corecta aceste imperfectiuni, prin aliaje,adica prin adaosuri de alte metale, care sa-l faca rezistent la solicitarile mecanice sau de alta natura. Cele mai importante aliaje sunt acelea care contin Cu,Si,Mg,Zn. Dintre avantajele aliajelor de Al fac parte:greutatea specifica mica 2.5-3 gf/cm3, conductivitate electrica si termica inalte,caracteristici mecanice superioare,rezistenta mare la coroziune si prelucrabilitate prin aschiere buna. Produsele de aluminiu se pot clasifica in doua catagorii:produse fasonate(lucrate) si produse turnate. Aliajele de aluminiu care sunt potrivite pentru turnatorie contin pana la15% Si,plus cantitati mici de metale precum Cu,Fe,Zn.Printre articolele turnate din asemenea aliaje usoare se numara blocurile de cilindrii de motor si componentele precum motoare si fuzelaje de aeronave.Aluminiul se toarna bine fiind maleabil si ductile. Aliajele Al-Si(siluminuri) sunt cele mai intrebuintate avand proprietati foarte bune de turnare si caracteristici mecanice satisfacatoare.

16

Aliajele Al-Cu au proprietati mecanice superioare.In aer uscat,Cu nu se oxideaza, are rezistenta buna la tractiune,celelalte proprietati mecanice fiind reduse. Cuprul este foarte maleabil si ductile,se prelucreaza usor la rece si la cald. IV.2 Compozitie chimica Compozitia chimica a aliajelor ATC Si5Cu1 este urmatoarea:

Compozitia chimica Marca aliajului ATC Si5Cu1 STAS 201/2-80 1.0-1.5 5.0 - 6.0 0.3-0.6 0.2- 0.5 rest 0.8 0.5 0.2 0.3 Cu Si Mg Mn Al Fe Zn Pb Ni Impuritati %

IV.3 Caracteristici mecanice Caracteristicile mecanice ale aluminiului tehnic sunt: Deformat la rece Nerecopt Rezistena Rm, MPa Limita la curgere Rp0,2, MPa Alungirea la rupere A, % Duritatea HB 90...120 25...18 24...32 70...90 35...25 24...15 150...250 120...240 7...3 40...55 17 Deformat la rece Recopt 80...110 50...80 40...32 15...25

Proprieti mecanice

Turnat

Laminat

IV.4 Turnarea in forme metalice Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje: excluderea operatiilor de formare, cu toate aspectele legate de acestea atat in ceea ce priveste consumul de materiale, cat si forta de munca, investitii,suprafete sau depozite; imbunatatirea indicelui de scoatere a m etalului ca urmare a micsorarii consumului de aliaj lichid la reteaua de turnare, maselote si adaosuri de prelucrare; Solicitrile mecanice ale cochilelor sunt reduse, importante devenind solicitrile termice datorate nclzirilor i rcirilor repetate ca urmare a turnrilor succesive. Se pot turna piese mici si medii Piesele au o structura fina, uniforma si omogena

Dintre dezavantajele care limiteaza extinderea procedeului se pot enumera: cost ridicat al matrielor care face ca procedeul s fie economic numai n cazulunor producii de serie; efectele negative ale contractiei aliajului si rezistenta mare a formei care seopune acestei contractii; se impun deci atat anumite conditii laconstructia piesei, cat si calitati ale aliajului din care se realizeaza turnarea; fluiditate mic a aliajelor lichide n cazul turnrii n forme metalice ca urmare a conductibilitii termice mari a formei de turnare; Cele mai utilizate materiale sunt fonta cenuie sau aliat,i oelurile carbon sau aliate, care n afara unor caracteristici mecanice i de uzur trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s suporte temperaturi nalte i variaii mari de temperatur, fr a prezenta fisuri, corodri sau dilatri excesive; s aib proprieti bune de prelucrabilitate; s asigure o bun conductibilitate termic.

Formele metalice se executa din fonta cenusie si are urmatoarea compozitie chimica: C% = 3.1 3.3 % 18

Si% = 1.6 2.2 % Mn% = 0.6 0.8 % P% = 0.25 % max S% = 0.12 % max. Formele metalice pot fi cu suprafaa de separate vertical,orizontal i cu suprafee de separaie variate. Pentru reperul capac de aluminiu a fost adoptat o form metalic cu plan de separaie orizontal i s-a inut cont de : grosimea peretelui piesei; poziionarea miezului din amestec; razele de racordare interioare a colurilor piesei; unghiul de nclinare a pereilor interiori ai piesei.

IV.5 Tratamentul termic Pentru reperul capac de aluminiu turnat prin procedeul de turnare static in cochil cu plan de separaie orizontal din aliajul ATC Si5Cu1 i n urma analizei fcute din punct de vedere al utilizrii, solicitrii,alegerii materialului nu se impune s se aplice tratament termic de clire n scopul punerii n soluie urmat de o mbtrnire artificial. Caracteristicile mecanice obinute dup turnare sunt suficiente i corespund aciunilor mecanice la care este supus capacul.

19

CAPITOLUL V
Optimizarea alegerii materialelor Materialul optim din punct de vedere ethnic si economic este acela pentru care valoarea notei finale obtinute este cea mai mare.Notarea s-a facut de la 1 la 5. Alegerea optima din punct de vedere tehnic si economic a materialului pentru reperul capac de aluminiu s-a realizat si prin acordarea unor punctaje corespunzatoare factorilor de influenta. Astfel au fost analizati mai multi factori: V.1 Alegerea tipului de aliaj in functie de pret,materiale,aprovizionare si timp livrare Cost transport Pret material Fonta turnata Oteluri turnate Aliaje pe baza de Cu Aliaje pe baza de Al 4 4 4 4 4 3 4 2 3 3 5 3 3 2 3,25 5 3 3 2 3,25 Timp Transport(distanta) livrare + aprovizionare Nota medie

20

V.2 Alegerea tipului de aliaj in functie de turnare,prelucrabilitate si proprietati Rezistenta la coroziune Costuri de aprov. Elab. Turnare. Prelucr.

Elaborare

Turnare

Prelucrabilitate

Propr. Mecanice

Nota medie

Fonta turnata Oteluri turnate Aliaje pe baza de Cu Aliaje pe baza de Al

2,66

2,83

3,5

3,83

V.3 Alegerea tipului de aliaj in functie de elaborare Utilaje de elaborare Fonta turnata Oteluri turnate Aliaje pe baza de Cu Aliaje pe baza de Al Temperatura Costuri de de elaborare elaborare

Nota medie

1,33

1,33

2,66

21

V.4 Alegerea tipului de aliaj in functie de procedeul de turnare Turnare statica in cochila TSP

Turnare in ADF

Temperatura de turnare

Cost al op. de turnare

Nota medie

Fonta turnata Oteluri turnate Aliaje pe baza de Cu Aliaje pe baza de Al

1,4

1,4

2,6

V.5 Alegerea materialului in functie de densitate,contractie si temperaturile de solidificare,turnare si supraincalzire. contractia liniara la solidificare 0,9-1,1 1,3 Temp. de turnare 680-760 680-790 Temp. max, de supraincalzire 710 820

Aliajul

Densitatea la 20

Temp. de solidificare

ATC SI5Cu1 2,67 ATC SI6Cu4 2,77 ATC Si12CuMgNi

580-630 510-605

2,72

1,2

520-665

650-750

800

22

Concluzii In urma prelucrarii datelor obtinute in tabelele anterioare si a optimizarii alegerii materialului atat din punct de vedere tehnic cat si economic avem urmatoarele concluzii: Materialul din care se executa piesa capac de aluminiu este un aliaj pe baza de aluminiu; Alierea secundara a aluminiului cu siliciu conduce la imbunatatirea prorietatilor de turnare prin cresterea fluiditatii si reducerea tendintei de fisurare la cald; Alierea aluminiului cu cupru diminueaza efectul coroziunii intercristaline S-a adoptat turnarea statica in cochila; Aliajele pe baza de aluminiu pot fi achizitionate la preturi bune de la colaboratori cunoscuti; Costuri mari de energie Piesele turnate in amestec de formare pot prezenta abateri dimensionale;

23

CAPITOLUL VI
VI.1.Fluxul tehnologic pentru turnarea statica in cochila Turnarea reprezint metoda tehnologic de fabricaie a unei piese prin solidificarea unei cantiti determinate de metal lichid, introdus ntr-o cavitate de configuraie i dimensiuni corespunztoare unei forme de turnare.Turnarea este o metod de semifabricare a pieselor, supuse ulterior prelucrrilor mecanice prin achiere pentru a fi aduse la condiiile tehnice finale. n practic, se constat c din punctul de vedere al greutii, 5070% din totalitatea pieselor utilizate n construcia de maini se obin din semifabricate turnate. n funcie de materialele utilizate, structura pieselor turnate este aproximativ: 8% din oel, 73% din font cu grafit lamelar; 5% din font cu grafit nodular; 7% din font maleabil; 7% aliaje neferoase. n general, fabricaia pieselor turnate, din punctul de vedere al terminologiei, a ntocmirii documentaiei tehnologice etc., este reglementat prin standarde. Cochilele sunt forme metalice in care se introduce metalul lichid exclusive sub actiunea fortelor gravitationale. Cochilele pot avea unul sau mai multe planuri de separate. Prin acest procedeu se pot turna si piese cu configuratie interioara folosind miezuri metalice.Alimentarea cu metal lichid a cochilelor se asigura printr-o retea de turnare plasata in planul de separate. Pentru evacuarea gazelor sunt folosite canale de aerisire cu diamentrul de 0.2 - 0.5 mm. Fazele tehnologice necesare realizrii unei piese turnate in cochila sunt urmtoarele: 1. Pregatirea cochilei. Se ansambleaza cochila, eventual cu miezuri si se acopera suprafetele care intra in contact cu metalul lichid cu un strat de material refractar de 0.1-2 mm. 2. Turnarea metalului lichid 3. Constituirea iesei turnate 4. Dezbaterea prin dezmenbrarea cochilei 5. Indepartarea retelei de turnare si debavurarea

Prin turnare se pot obine piese orict de complicate, lucru care nu este posibil prin nici un alt proces tehnologic (laminare, forjare, matriare, sudare etc.), piesa turnat avnd dimensiuni 24

foarte apropiate de cele ale piesei finite.Dac la fabricarea unei piese de complexitate medie achiile reprezint75% din masa piesei n cazul pieselor forjate liber i 50% n cazul forjrii n matri, la piesele turnate din oel aceast pierdere de material reprezint cca 3040%, iar la cele din font numai 20%.

Modelul mpreun cu cutia de miez, sau cutiile de miez dac sunt mai multe miezuri,formeaz garnitura de model.Cu ajutorul cutiei de miez se realizeaz miezul, iar cu ajutorul modelului se obine cavitatea n form. Forma asamblat pentru turnare se execut n cazul formelor temporare din amestec de formare, realizat pe baz de nisip cuaros i liant. O form de turnare se compune din dou semiforme. Miezul se fixeaz n form cu ajutorul mrcilor miezului. Mrcile miezului se introduc n locaul mrcii n aa fel nct s nu fie posibil deplasarea miezului n timpul asamblrii formei sau n timpul turnrii. Aliajul lichid se introduce n cavitatea formei prin reeaua de turnare format din plnia de turnare, piciorul plniei,colectorul de zgur i alimentatoare. Aerul din form i impuritile antrenate de aliajul topit se evacueaz prin rsufltoare.La aliajele cu contracie mare la solidificare se folosesc maselote cu rolul de a alimenta piesa cu aliaj lichid n timpul solidificrii.Dup solidificare i rcire, piesa turnat se scoate din form, se cur de nisip i se obine astfel piesa brut. La unele piese, anumite suprafee nu se pot obine destul de netede din turnare,fiind supuse prelucrrilor mecanice. Partea ce se ndeprteaz se numete adaos de prelucrare. VI.2.Structura formelor turnate Partile componente ale formelor de turnare sunt: reteaua de turnare,cavitatea formei si maselotele Reteaua de turnare reprezinta ansamblul canalelor care servesc la introducerea metalului lichid in forma. Ea are ca scop sa asigure umplerea rapida a formei fara distrugerea acesteia sis a favorizeze racirea uniforma si dirijata a piesei turnate Cavitatea formei asigura obtinerea piesei turnate la configuratia si dimensiunile dorite.

25

Maselotele sunt rezervoare de metal lichid amplasate corespunzator sub forma de prelungiri ale piesei turnate. Rolul lor principal consta in alimentarea cu metal lichid a cavitatii formei pe durata racirii si solidificarii.

26