Student: Mihaescu Denisa Grupa: 2LF371 ITMI-IMC- ANUL 2

Procese Tehnologice Ingineresti

Procesul tehnologic - reprezintă ansamblul de operații mecanice, fizice, chimice, care prin
acțiune simultană sau succesivă transformă materiile prime în bunuri sau realizează asamblarea,
repararea ori întreținerea unui sistem ethnic.

Un proces este un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente
de intrare în elemente de ieșire.
Procesul de producție - cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru transformarea materiilor
prime și a semifabricatelor în produse finite, pentru satisfacerea necesităților umane.
Procesele tehnologice se clasifică după diferite criterii:
 după modul de folosire a utilajelor se deosebesc:
o procese tehnologice manuale,
o mecanizate,
o automatizate
o mixte;
 după scopul urmărit:
o de construire,
o de dezmembrare,
o de distrugere,
o de elaborare metalurgică,
o de încercare,
o de întreținere,
o de măsurare,
o de montare-demontare,
o de prelucrare,
o de recondiționare,
o de reparare,
o de transport;
 după procedeul caracteristic care intervine în cursul desfășurării operațiilor se disting:
o mecanice,
o termice,
o electrice,
o chimice,
o electrochimice,
o termochimice,
o biochimice.
Student: Mihaescu Denisa Grupa: 2LF371 ITMI-IMC- ANUL 2

Procesul de producție cuprinde diferite categorii de procese:

 procese tehnologice de bază,
 procese auxiliare,
 procese de servire
 procese anexe.
Procesele tehnologice de bază: sunt cele care contribuie direct la realizarea produselor finite, prin
transformarea intrărilor în ieșiri; acestea sunt "procese de transformare" care transformă resursele de
intrare în produse intermediare sau produse finite. În cazul produselor predominant mecanice, procesele
tehnologice sunt: elaborarea semifabricatelor (prin turnare, forjare, sudare, formare etc.), procese de
prelucrare, procese de asamblare, procese de control etc.
Procesele auxiliare și procesele de servire: asigură pregătirea, respectiv servirea proceselor de bază;
acestea includ de exemplu: transportul materialelor și produselor în procesul de producție, fabricarea
sculelor și dispozitivelor, repararea și întreținerea utilajelor tehnologice etc.
Procesele anexe: constau în valorificarea resurselor reziduale rezultate în producție: colectarea
deșeurilor, regenerarea emulsiilor etc.

Procese tehnologice componente ale procesului de

fabricatie
Procesul de fabricație este "totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiei
prime și a semifabricatelor în produse finite".
Procesul de fabricație este constituit din următoarele categorii de procese tehnologice.
Procesul de elaborare a semifabricatelor trebuie să asigure calitatea materialului și proprietățile
fizico-mecanice impuse. Obținerea semifabricatelor se poate realiza prin debitare din laminate,
turnare, deformare la cald (forjare liberă, matrițare), deformare la rece sau sudare.
Procesul tehnologic de prelucrare are ca funcție modificarea formei geometrice și a
dimensiunilor piesei de prelucrat, a stării suprafețelor (calității suprafețelor) materialului sau
semifabricatului, în scopul obținerii piesei finite - ca rezultat al prelucrărilor prin așchiere pe
mașini-unelte. Piesa este prelucrată prin așchiere, prin diferite procedee: strunjire, frezare,
rabotare, mortezare, găurire etc.
Procesul tehnologic de tratament termic și acoperiri de suprafață urmărește asigurarea
structurii necesare a materialului și a proprietăților fizico-mecanice impuse. Tratamentele
termice (călire, revenire, îmbătrânire etc.) sau termochimice (cementare, nitrurare etc.) aplicate
în acest scop se realizează în general după etapa prelucrărilor de degroșare a piesei.
Procesul tehnologic de asamblare este partea finală a procesului de fabricație prin care
se obțin complete de piese, subansambluri și ansambluri care formează produsul final.

Procesul tehnologic de control și de încercare trebuie să asigure conformitatea

produsului în fiecare etapă succesivă a procesului de fabricație și ca produs final.
Procesul tehnologic de recepție a produsului finit. Recepția produsului finit are obiectivul de a
stabili dacă o unitate de produs ori un lot propus pentru livrare este acceptabil.
Student: Mihaescu Denisa Grupa: 2LF371 ITMI-IMC- ANUL 2

Sunt disponibile mai multe variante de verificare a produsului finit.

 inspecții și încercări de acceptare (recepție) pentru a se asigura că produsul finit este
conform condițiilor specificate.
 inspecție lot cu lot: se realizează inspecția produselor prezentate într-o serie de loturi de
produse finite, iar decizia de acceptare sau respingere se referă la loturile individuale de
produse.
Sistemul- process tehnologic de prelucrare
Considerând procesul tehnologic de prelucrare prin așchiere ca sistem, elementele de intrare
(input-uri) sunt: fluxul materialelor, fluxul de energie și fluxul informațiilor utilizate în procesul
tehnologic, iar elementele de ieșire (output-uri): piesele finite și informații la ieșire (abateri
tehnologice apărute la execuția operațiilor tehnologice).
Procesele tehnologice, fiind sisteme complexe, prezintă următoarele caracteristici sistemice:

 sunt multidimensionale, în sensul că sunt formate dintr-un număr relativ mare de

componente (operații și faze);
 posedă o structură ierarhică: în cazul general, orice PT poate fi considerat ca o totalitate
de sub-sisteme (operațiile),
 prezintă intercorelații multiple care se exprimă printr-un număr mare de legături între
sub-sisteme la același nivel ierarhic și prin interdependențe între diferitele niveluri
ierarhice ale sistemului-proces tehnologic;
 sunt multicriteriale: pentru unele sub-sisteme componente, soluțiile optime se pot adopta
pe baza mai multor criterii de optimizare;

Componentele procesului tehnologic de prelucrare.

Faza (secvența) de prelucrare este o parte componentă a operației care constă din prelucrarea
unei suprafețe sau a mai multor suprafețe simultan, cu o singură sculă așchietoare, respectiv cu
mai multe scule simultan, cu un anumit regim de așchiere și fără demontarea piesei între faze.
Trecerea de prelucrare este o parte a fazei, efectuată pe aceeași suprafață, prin care de pe
suprafață se îndepărtează un singur strat de material, printr-o singură deplasare a sculei în
raport cu piesa, în urma căreia se obține o anumită formă geometrică.
Mânuirea reprezintă un grup de mișcări ale unui operator, necesare desfășurării operației, fazei
sau trecerii, însă în cursul cărora nu se îndepărtează material (așchii).
Operațiile de prelucrare pot fi grupate în următoarele tipuri:
 operații de degroșare
 operații de semifinisare
 operații de finisare
 operații de netezire
Student: Mihaescu Denisa Grupa: 2LF371 ITMI-IMC- ANUL 2

Criterii de proiectare a proceselor tehnologice de

prelucrare
 criteriul tehnic;
 criteriul economic, acesta implica:
o alegerea judicioasa a semifabricatului
o alegerea variantelor optime de metode si perocedee de prelucrare
o alegerea judicioasa a mijloacelor de fabricatie

 criteriul social;
 criteriul tehnologic.

Proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare

Proiectarea sau selectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanică se realizează
în anumite etape interdependente, în care se selectează procedeele de prelucrare, mașinile-
unelte, sculele și dispozitivele, parametrii operaționali ai fiecărei operații de prelucrare prin
așchiere.
METODE:
Metoda generală de elaborare manuală se bazează pe analiza desenului de execuție al
piesei (desen de definire) și a caietului de sarcini de producție, urmând alegerea
semifabricatului, stabilirea traseului tehnologic și a structurii operațiilor de prelucrare, selectarea
mașinilor și a echipamentelor tehnologice (scule, dispozitive, verificatoare - SDV-uri) pentru
fiecare operație, concepția proceselor tehnologice de control asociate procesului de prelucrare
Metoda prin variante (metoda derivativa). Căutarea procesului tip se face în baza de
date memorată anterior, prin cifra de cod a noii piese, bazată pe forma sa geometrică și
caracteristicile de prelucrare
Metoda generativă realizează generarea automată a unui proces de prelucrare pe baza
unor reguli logice de prelucrare care ar fi respectate de un proiectant tradițional de procese
pentru fabricarea piesei considerate.

ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU

În procesele tehnologice de prelucrări mecanice, elementele de structură ale sistemului
sunt condiţionate de generarea suprafeţelor pe maşinile-unelte: modificarea formei,
dimensiunilor, poziţiilor relative, aspectului suprafeţelor ce compun piesa care se prelucrează.
În acest context, se stabilesc interdependenţe între suprafeţele ce se prelucrează,
obţinându-se variante posibile de lucru pe baza teoriei grafurilor. Stabilirea variantelor fazelor de
prelucrare depinde în principal de forma şi dimensiunile piesei, ale semifabricatului şi de tipul
maşinii-unelte utilizate. În cazul proiectării unui proces tehnologic complex (piesă cu mai multe
suprafeţe legate între ele prin dimensiuni şi prelucrare mecanică în mai multe faze de lucru),
stabilirea succesiunii operaţiilor, aşezărilor şi fazelor de prelucrare devine o problemă
laborioasă, care se rezolvă prin metodele cercetării operaţionale – teoria grafurilor
Student: Mihaescu Denisa Grupa: 2LF371 ITMI-IMC- ANUL 2

Pentru a elimina dificultăţile parcurse la explorarea grafurilor, adică consultarea

(vizitarea) vârfurilor sau muchiilor grafului respectiv, în cadrul lucrării se utilizează produsul
informatic Microsoft Project, dedicat activităţior de proiectare, urmărire şi optimizare a
proiectelor de orice tip.

Arborele tobei de manevră reprezintă un organ de maşină de mare răspundere în

cadrul unei instalaţii de foraj, deoarece avarierea lui prezintă pe lângă pericolul unor accidente
grave umane, şi pe acela al pierderii sondei. Siguranţa în funcţionare a arborelui tobei de
manevră impune: dimensionarea şi proiectarea bazată pe metode de calcul care permit
considerarea tuturor situaţiilor ce intervin în funcţionare, un proces de execuţie riguros pentru a
obţine caracteristicile de calitate impuse prin documentaţia de execuţie, un proces tehnologic de
control defectoscopic, dimensional de calitate pentru a evita neconcordanţele.

Din punct de vedere al procesului tehnologic de prelucrare mecanică a arborelui

tobei de manevră apar următoarele aspecte:
 suprafeţele ce se prelucrează sunt reperezentate într-o măsură foarte mare prin
suprafeţe de revoluţie exterioare;
 suprafeţele de revoluţie interioare necesită o tehnologie complexă deoarece lungimea
alezajului poate ajunge până la 1500 mm iar diametrul ce se prelucrază este de 40 mm;
 dimensiunile de gabarit (lungimea circa 4800 mm, diametrul circa 350 mm) impun o
bază materială deosebită pentru elaborarea procesului tehnologic de prelucrare
mecanică;
 metodele şi mijloacele de control sunt cele universale, dar impun dispozitive specializate
datorită dimensiunilor agabaritice;
 operaţiile de prelucrarea mecanică acoperă un domeniu larg, pornind ierarhic de la cele
de degroşare, până la rectificarea de finisare;
 stabilirea succesiunii operaţiilor, aşezărilor şi fazelor care se desfăşoară într-o ordine
determinată, logică şi care implică ierarhizarea într-o structură arborescentă cu o durată
precizată (data de început a fazei şi data de sfârşit) a constituit suportul necesar de a
conduce procesul de prelucrare mecanică prin intermediul produsului informatics
Microsoft Project.
Student: Mihaescu Denisa Grupa: 2LF371 ITMI-IMC- ANUL 2

BIBLIOGRAFIE:

1. ASRO (2006).SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și

vocabulary -Răduleț, Remus (sub red.) (1963). Lexicon tehnic român, vol.13, Ed. Tehnică, București
2. Popa, Marcel D. (coordonare generală) (2004). Dicționar enciclopedic. Vol.V. Ed. Enciclopedică,
București -Statistică.Vocabular și simboluri. Partea 2. Controlul statistic al calității
3. Țvetkov, V.D. (1979). Sistemno-strukturnoe modelirovanie i avtomatizația proektirovania
tehnologhiceskih proțessov (Modelarea sistemică-structurală și automatizarea proiectării proceselor
tehnologice). Misk, Izd. "Nauka i Tehnika", 261 p.
4. Drăghici, George (2005). Concepția proceselor de prelucrare mecanică. Editura POLITEHNICA,
Timișoara. ISBN 973-625-224-8
5. Agullo, Michel (2000). Optimisation en fabrication. Cépaduès-Éditions, Toulouse-France, ISBN 2-
85428-518-2
6. Wikipedia- Procese Tehnologice
7. DOC – Procese Tehnologice
8. old.unitbv.ro –Capitolul 7. Procese Tehnologice.