Lucrarea 2

ANALIZA CONSTRUCTIVĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A DISPOZITIVELOR DE

PRESARE LA RECE

2.1 Clasificarea dispozitivelor de presare la rece

Dispozitivele de presare la rece sunt cunoscute sub denumirea de ştanţe sau matriţe. Ştanţele
sunt utilizate pentru realizarea operaţiilor de tăiere după un contur deschis (retezare şi crestare) sau
după un contur închis (decupare şi perforare ). Matriţele sunt folosite la operaţiile de matriţare prin
care se realizează numai deformarea semifabricatului, fără divizarea acestuia (îndoire, ambutisare,
răsfrângerea marginilor etc.).
În cazul operaţiilor combinate de ştanţare şi matriţare folosirea denumirii de ştanţă sau matriţă
nu este conformă cu conţinutul acestora. De aceea, se recomandă utilizarea denumirii generale de
dispozitiv combinat de ştanţare şi matriţare, care se particularizează în funcţie de operaţiile pe care
le execută ( de exemplu, dispozitiv combinat de decupare şi ambutisare).
Dispozitivele de presare la rece se prezintă într-o mare diversitate din punct de vedere
constructiv şi funcţional. Clasificarea acestora se poate face în funcţie de mai multe criterii [1,2].
După modul de funcţionare, dispozitivele de presare la rece se clasifică astfel:
- simple;
- combinate.
Dispozitivele simple au un singur post de lucru şi realizează prelucrarea pieselor printr-o
operaţie simplă de presare, care se execută la o cursă dublă a culisorului presei. Cu ajutorul
dispozitivelor combinate se execută piese complexe, prin asocierea mai multor operaţii simple –
faze – la o singură cursă de lucru a culisorului. Asocierea acestor operaţii se poate realiza în trei
moduri: simultan, succesiv sau simultan-succesiv.
Dispozitivele combinate cu acţiune simultană sunt prevăzute cu un singur post de lucru, iar
piesele se obţin la o cursă a culisorului de lucru. Fazele de prelucrare se pot realiza toate în acelaşi
timp sau una după cealaltă.
Dispozitivele combinate cu acţiune succesivă sunt prevăzute cu mai multe posturi de lucru,
semifabricatul se deplasează succesiv de la un post de lucru la altul, iar piesa se obţine după două
sau mai mute curse ale culisorului presei. La fiecare post de lucru se execută numai o fază de
prelucrare, adică o operaţie simplă de presare la rece.
Dispozitivele combinate cu acţiune simultan-succesivă sunt dispozitive cu acţiune succesivă,
dar la cel puţin un post de lucru, se execută o operaţie simultană.
După modul de ghidare a sculelor, dispozitivele de presare pot fi:
- fără ghidare;
- cu placă de ghidare;
- cu coloane de ghidare;
- cu ghidare combinată.
După modul de limitare a avansului benzii, dispozitivele de presare la rece se clasifică astfel:
- cu opritor fix;
- cu opritor mobil;
- cu opritor lateral;
18 Tehnologia presării la rece

- cu cuţit de pas.
După direcţia de deplasare a sculei mobile, dispozitivele de presare la rece sunt de două
tipuri:
- cu sculă mobilă deplasabilă în aceeaşi direcţie cu cea a culisorului presei;
- cu sculă mobilă deplasabilă în direcţie diferită de cea a culisorului, de obicei la 90°.

2.2 Funcţiile dispozitivelor de presare la rece

Dispozitivele de presare la rece trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

1. ghidarea şi limitarea avansului semifabricatelor sub formă de banzi sau poziţionarea
semifabricatelor individuale în raport cu elementele active ale dispozitivului;
2. realizarea operaţiilor de presare la rece şi obţinerea pieselor la forma şi dimensiunile
prescrise;
3. eliminarea piesei şi a deşeurilor din dispozitiv.

2.3. Structura dispozitivelor de presare la rece

Structura unui dispozitiv de presare la rece este prezentată în figura 2.1 [4]. Acesta este
alcătuit dintr-un subansamblu inferior fix, SF, care se asamblează pe masa presei cu bride sau
şuruburi şi un subansamblu superior mobil, SM, care se fixează în culisorul presei prin intermediul
cepului CF.
Poziţia corectă a celor două subansambluri în timpul funcţionării dispozitivului se asigură prin
intermediul unui sistem de ghidare SG. În practică, cel mai utilizat sistem este cel format din
coloane şi bucşe de ghidare.

Pentru fiecare operaţie simplă de presare

la rece (decupare, ambutisare, perforare, etc.)
dispozitivul este prevăzut cu câte un set de
elemente active - poanson şi placa activă -
dintre care unul este fix (EAF ), iar celălalt
este mobil (EAM).
Elementele active se fixează pe placa de
bază ( PB) şi pe cea superioară ( PS) cu
şuruburi şi se centrează cu ştifturi (v. fixarea
EAF pe placa de bază PB) sau prin
intermediul unor plăci de fixare PF (v. fixarea
EAM pe placa superioară PS).
Subansamblul inferior are în
componenţa lui şi sistemele pentru ghidarea
benzii şi limitarea avansului acesteia sau
pentru poziţionarea semifabricatelor
individuale (SGP).
La cursa de coborâre a culisorului
presei, elementele active mobile vin în contact
Fig.2.1 Schema structurală a unui dispozitiv
cu semifabricatul şi, împreună cu elementele
de presare la rece
active fixe, realizează deformarea acestuia,
 Lucrarea 2. Analiza constructivă şi funcţională a dispozitivelor de presare la rece 19

obţinându-se piesa şi, în unele cazuri, deşeuri. După prelucrare, atât piesa cât şi deşeurile, ca urmare
a deformaţilor elastice ale materialului, rămân blocate pe elementele active ale dispozitivului, fiind
necesară eliminarea acestora. La cursa de ridicare a culisorului presei, în prima fază, sistemele SEi
realizează eliminarea piesei şi a deşeurilor (când este cazul ) din subansamblul inferior, iar spre
sfârşitul acesteia, sistemele SEs elimină piesa din subansamblul superior.
După eliminare, piesa şi deşeurile sunt îndepărtate din zona de lucru a dispozitivului de către
operator sau prin cădere liberă.

2.4 Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop cunoaşterea, din punct de vedere constructiv şi funcţional, a

dispozitivelor de presare la rece, familiarizarea studenţilor cu denumirile elementelor componente
ale ştanţelor şi matriţelor şi formarea abilităţilor privind montarea şi demontarea acestora.

2.5 Ştanţă combinată de decupare-perforare cu acţiune simultană

În figura 2.2 se prezintă secţiunea axială în plan vertical a unei ştanţe combinate de decupare -
perforare cu acţiune simultană [3,4]. Dispozitivul se compune din cele două subansambluri, unul
inferior A, fix, care se montează pe masa presei cu bride şi şuruburi şi unul superior B, mobil, care
se fixează în culisorul presei prin intermediul cepului 17. Poziţia relativă corectă a celor două
subansambluri se asigură prin sistemul de ghidare alcătuit din coloanele de ghidare 19 şi 20,
asamblate presat în placa de bază 1, şi bucşele de ghidare 22 şi 23, asamblate presat în placa
superioară 15. Bucşele de ghidare formează un ajustaj alunecător cu coloanele de ghidare.
Coloanele de ghidare sunt asigurate, în timpul funcţionării dispozitivului, prin intermediul inelelor
de siguranţă 30 şi 31. Una dintre coloanele de ghidare are diametrul diferit faţă de cealaltă (de
obicei cu 1 sau 2 mm ) pentru a preveni montarea subansamblului mobil rotit cu 180 0 faţă de poziţia
corectă.
Pastilele de pâslă 18 au rolul de a înmagazina lubrifiantul necesar ungerii sistemului de
ghidare. Acesta se scurge treptat printr-un orificiu care străpunge diametral coloanele de ghidare şi
ajunge în zona de contact cu bucşele de ghidare.
Canalele circulare executate la partea superioară a coloanelor de ghidare au rolul de a reţine
lubrifiantul, împiedicând scurgerea rapidă a acestuia din zona de ghidare. Totodată, aici se
depozitează şi impurităţile care pătrund în zona de ghidare, prevenindu-se astfel uzura rapidă a
elementelor de ghidare.
Prin canalul C, practicat în placa superioară se completează, din când în când, cu ajutorul unei
pompe de mână, rezerva de lubrifiant din pastilele de pâslă. De asemenea, prin canalul C este
eliminat aerul din alezajul bucşelor de ghidare, pentru a preveni formarea unei “perne de aer” în
timpul funcţionării presei.
Bucşele (24, 25) şi ( 26, 27) asamblate pe coloanele de ghidare au un dublu rol:
- reglarea poziţiei culisorului la punctul mort inferior. Poziţia corectă a culisorului se obţine
atunci când între aceste bucşe şi bucşele de ghidare 22 şi 23 există o distanţă, a = 2...4 mm;
- suspendarea subansamblului mobil în timpul transportului şi depozitării dispozitivului în
magazie. În acest scop bucşele superioare 24 şi 25 se vor roti cu 1800 faţă de cele inferioare 26 şi 27
şi astfel subansamblul mobil va fi suspendat la o anumită înălţime, încât între acesta şi
subansamblul inferior să rămână o distanţă de minim 2...3 mm.
20 Tehnologia presării la rece

Semifabricatul S, sub formă de bandă, se introduce în dispozitiv peste placa 6, fiind ghidat
prin intermediul a două cepuri de ghidare 8. Limitarea avansului benzii se realizează prin
intermediul opritorului mobil 7, acţionat de către arcul elicoidal 5.
La coborârea culisorului presei se realizează simultan cele două faze ale operaţiei combinate:
decuparea semifabricatului din bandă, între placa activă 11 şi scula combinată 3, care, în acest caz,
are rol de poanson de decupare şi perforarea unei găuri în zona centrală a piesei, între poansonul 9
şi scula combinată 3, care are rol de placă activă.

Fig. 2.2. Ştanţă combinată de decupare şi perforare simultană

După prelucrare, atât piesa cât şi deşeurile rămân blocate pe sculele ştanţei, din cauza
deformaţiilor elastice ale materialului. Eliminarea acestora se realizează la cursa de retragere a
culisorului presei. Piesa, blocată între poansonul 9 şi placa activă 11, este eliminată, spre sfâşitul
cursei de ridicare a culisorului, de către eliminatorul 10, acţionat prin intermediul tijelor 12, plăcuţei
14 şi tijei centrale 16, de la traversa mobilă din culisorul presei.
Deşeul din bandă, rezultat în urma operaţiei de decupare, este eliminat de către placa 6,
acţionată, prin intermediul tijelor 29, de perna pneumatică a presei sau de un sistem elastic cu
arcuri. Arcurile 28 au rolul de a menţine placa 6, împreună cu tijele 29, în poziţia lor superioară,
 Lucrarea 2. Analiza constructivă şi funcţională a dispozitivelor de presare la rece 21

după ce ştanţa este demontată de pe presă, pentru a preveni deteriorarea tijelor în timpul
transportului şi depozitării.
Deşeul rezultat la operaţia de perforare se elimină prin cădere liberă, prin alezajele sculei
combinate 3 şi al plăcii de bază 1, şi ajunge pe placa 2. De aici, din când în când, operatorul
împinge aceste deşeuri, cu ajutorul unei tije, prin canalul D, în partea din spate a presei.
Placa de sprijin 21 are rolul de a preveni imprimarea poansonului în materialul plăcii
superioare 15, care este confecţionată dintr-un material cu rezistenţă scăzută (fontă, oţel laminat
sau oţel turnat).

2.6 Dispozitiv combinat de decupare şi ambutisare simultană

Dispozitivul combinat de decupare şi ambutisare prezentat în figura 2.3 este alcătuit [4], ca şi
în cazul precedent, din cele două subansambluri, unul inferior, fix şi unul superior, mobil, a căror
poziţie relativă corectă în timpul lucrului se asigură prin sistemul de ghidare format din coloanele
de ghidare 19 şi 20 şi bucşele de ghidare 23 şi 24.
Semifabricatul S, sub formă de bandă, se introduce în dispozitiv peste placa activă de
decupare 7, fiind ghidat prin intermediul plăcii 9, prevăzută în acest scop cu un canal G. Degajarea
D, executată în placa 9, are rolul de a ghida banda pentru a fi introdusă cu uşurinţă în canalul G.
Limitare avansului benzii se realizează prin intermediul opritorului fix 8, asamblat presat în
placa activă de decupare.
La coborârea culisorului presei se realizează, în prima fază, decuparea semifabricatului din
bandă, între placa activă 7 şi scula combinată 11, care, în acest caz, are rol de poanson de decupare.
În continuarea cursei active a culisorului se realizează ambutisarea piesei între scula combinată 11,
care are rol de placă activă, şi poansonul 3.
Inelul de reţinere 6, acţionat prin intermediul tijelor 4 de la perna pneumatică a presei sau de
la un sistem elastic cu arcuri, presează semifabricatul pe suprafaţa frontală a plăcii active de
ambutisare 11, pentru a împiedica ondularea acestuia în procesul de deformare.
La cursa de retragere a culisorului presei, inelul de reţinere elimină piesa de pe poansonul de
ambutisare. Totodată, banda din care a fost decupat semifabricatul este eliminată de pe scula
combinată 11, fiind reţinută de către placa 9. Către sfârşitul cursei culisorului, piesa este eliminată
din alezajul sculei combinate prin intermediul eliminatorului 10, acţionat prin tija centrală 17 de la
traversa mobilă a piesei (nefigurată). După eliminare, piesa cade în locaşul din bandă de unde a fost
decupat semifabricatul. Operatorul trage de bandă spre înapoi, antrenează piesa şi o deplasează prin
canalul E al plăcii 9, până când aceasta cade pe un jgheab colector, care le conduce în lada pentru
piese.
Scula combinată 11 este asamblată pe placa superioară 15 prin intermediul plăcii portsculă 13,
care se fixează prin şuruburile 12 şi se centrează cu ştifturile 22. Placa de sprijin 14 are rolul de a
preveni imprimarea sculei combinate în materialul plăcii superioare.

2.7 Modul de lucru

Se vor identifica elementele componente şi funcţionarea dispozitivelor de presare la rece pe

baza schemelor prezentate în figurile 2.2 şi 2.3. În acest scop, se vor demonta dispozitivele
respective, identificându-se elementele componente şi rolul funcţional al acestora, după care se va
realiza asamblarea acestora.
22 Tehnologia presării la rece

Fig. 2.3. Dispozitiv combinat de decupare şi ambutisare

Bibliografie

1. Ciocârdia, C., Tehnologia presării la rece. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1991
2. Iliescu, C. Cold-Pressing Technology. Elsevier, 1990
3. Iliescu, C., Neagoe, I.ş.a. Tehnologia presării la rece. Îndrumar pentru lucrări practice,
Universitatea “ Transilvania”din Braşov, 1994
4. Neagoe, I., Proiectarea tehnologiilor şi a dispozitivelor de presare la rece. Editura Lux
Libris, Braşov, 2005