Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

LUCRAREA NR. 4

DISPOZITIVE DE PRESARE LA RECE. CLASIFICARE,

CONSTRUCŢIE, FUNCŢIONARE

4.1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are ca scop cunoaşterea modului cum se clasifică dispozitivele de
presare la rece. De asemenea, se va studia denumirea corectă şi rolul funcţional al
elementelor componente active şi auxiliare.

4.2. CONSIDERAŢII TEORETICE

Atribuind dispozitivelor de presare la rece o denumire în deplină concordanţă
cu caracterul deformaţiilor specifice operaţiei ce o realizează, clasificarea acestora se
prezintă conform schemei următoare [10]:

simple;
-de ştanţare
(ştanţare)

combinate cu acţiune simultană;

cu acţiune succesivă;
cu acţiune simultan-
succesivă;
simple;
Dispozitive de
presare la rece -matriţare
combinate cu acţiune simultană;
cu acţiune succesivă;
cu acţiune simultan-
succesivă;
-de ştanţare
şi matriţare - combinate cu acţiune simultană;
cu acţiune succesivă;
cu acţiune simultan-
succesivă.

35
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

După cum se observă din schema de mai sus, dispozitivele cu care se

realizează în exclusivitate prelucrări de ştanţare se numesc ştanţe, iar dispozitivele cu
care se realizează în exclusivitate prelucrări de matriţare se numesc matriţe.
Dispozitivele cu care se realizează prelucrări de ştanţare şi matriţare nu pot fi
decât combinate, iar acestea nu se vor denumi nici ştanţe şi nici matriţe. Acestora li se
va spune întotdeauna dispozitive combinate de presare la rece ori dispozitive
combinate de ştanţare şi matriţare la rece.

4.3. DISPOZITIVE ŞI MATERIALE FOLOSITE

4.3.1. Dispozitive de ştanţare (ştanţe)
Dispozitivele de ştanţare se folosesc pentru executarea unor operaţii cum ar fi:
decuparea, perforarea, retezarea, crestarea, etc. Ştanţa simplă este destinată executării
unei singure operaţii, iar ştanţa combinată execută simultan, succesiv sau simultan-
succesiv două sau mai multe operaţii de ştanţare.
În fig.4.1 este prezentată o ştanţă de decupare perforare cu acţiune succesivă.
Ştanţa se compune dintr-un subansamblu mobil A, fixat prin intermediul cepului 1 pe
berbecul presei şi un subansamblu fix B, fixat cu bride şi şuruburi pe masa presei.
Subansamblul mobil se compune din placa de cap 16 (care se mai numeşte şi
placă superioară), pe care se montează cu şuruburile 2 şi ştifturi de centrare

Fig.4.1 Ştanţa succesivă pentru decupare - perforare

36
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

(nefigurate) placa port poanson 3. Între ele este montată placa de presiune 15, care este
confecţionată din oţel de scule pentru a prelua sarcinile de compresiune din poansoane
deoarece, placa de cap se execută din oţel de uz general sau fontă, materiale având un
preţ mai scăzut. În placa port poanson sunt montate poansonul pentru perforare 5 şi
poansonul pentru decupare 4.
Subansamblul fix se compune din placa de bază 9 (placă inferioară), pe care se
montează cu şuruburile 14 şi ştifturi de centrare (nefigurate), placa de tăiere 8, riglele
de conducere 10 şi placa de ghidare 13, care are rolul de a ghida poansoanele şi de a
scoate deşeul de pe acestea. În componenţa subansamblului fix mai intră jgheabul de
conducere 12, care împreună cu riglele 10 asigură trecerea corectă a benzii prin ştanţă
şi opritorul mobil 7 acţionat cu arcul lamelar 6.
Elementele componente active sau sculele ştanţei sunt poansoanele şi placa
activă motiv pentru care, acestea se execută din oţel de scule. Celelalte elemente
componente se numesc auxiliare.
Ştanţa realizează piesa executând o operaţie de perforare şi o operaţie de
decupare, aceste operaţii fiind executate succesiv prin deplasarea semifabricatului cu
un pas "p". Pentru realizarea pasului se împinge banda de material, puntiţa "a" ridică
opritorul 7, revine în poziţia iniţială datorită arcului lamelar 6, astfel că la tragerea
benzii puţin înapoi, aceasta se tamponează cu puntiţa de opritor, asigurându-se pasul
necesar.
În fig.4.2 este prezentată o ştanţă combinată de decupare şi perforare cu
acţiune simultană. Această ştanţă se compune din subansamblul fix B şi subansamblul
mobil A. Poziţia relativă corectă a acestora se asigură prin două coloane de ghidare 2.

Fig.4.2. Ştanţă combinată de decupare şi perforare cu acţiune simultană

37
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

Subansamblul fix B se prinde pe masa presei cu bride cu şuruburi. El se

compune dintr-o placă de bază 1, în care coloanele 2 se asamblează presat şi sunt
limitate de inelele de siguranţă 21, pentru a nu se ridica în timpul funcţionării ştanţei.
Scula combinată 4 (poanson pentru decupare şi placă de tăiere pentru perforare), se
asamblează pe placa de bază l prin intermediul ştifturilor de centrare 20 şi şuruburilor
22. Placa 5 serveşte la aşezarea benzii, în ştanţă şi la eliminarea acesteia de pe scula
combinată 4. Pentru eliminarea benzii, placa 5 este acţionată de trei pachete de arcuri
disc 3, limitarea cursei asigurându-se cu şuruburile 19. Ghidarea benzii se face de către
două ştifturi 23, iar pasul este asigurat cu un opritor mobil 18, acţionat de un arc
lamelar.
Pentru a preveni montarea subansamblului superior rotit cu 180° faţă de
poziţia corectă, cele două coloane de ghidare vor avea diametre diferite.
Subansamblul mobil A se compune dintr-o placă de cap 12, în care sunt
asamblate presat bucşele de ghidare 16. Pe placa de cap se asamblează prin ştifturile
24, placa de presiune 11, placa port poanson 9, împreună cu poansonul de perforare 8
şi placa de tăiere 7. Cepul 13 serveşte la centrarea şi fixarea subansamblului mobil pe
berbecul presei.
La coborârea berbecului presei, are loc simultan, decuparea şi perforarea.
Decuparea se realizează între placa tăietoare 7 şi scula combinată 4 (care în acest caz
are rol de poanson), iar perforarea se realizează între scula combinată 4 (care în acest
caz are rol de placă tăietoare) şi poansonul 8. Deşeul rezultat la perforare se elimină
prin cădere liberă.
Concomitent cu revenirea berbecului în poziţia iniţială se realizează scoaterea
benzii de pe scula combinată 4 de către placa mobilă 5 şi, către sfârşitul cursei
berbecului, eliminarea piesei dintre poansonul (8) şi placa tăietoare (7).
Eliminarea piesei se asigură de către traversa presei prin tija 14, placa 15, tijele 10 şi
eliminatorul 6.

4.3.2. Dispozitive de matriţare (matriţe)

Dispozitivele de matriţare, adică matriţele, se folosesc pentru executarea
operaţiilor de matriţare cum sunt îndoirea, ambutisarea, fasonarea şi altele. În
majoritatea cazurilor în producţie se folosesc matriţe simple, fiind rare cazurile când
două sau mai multe operaţii de matriţare se realizează cu o matriţă combinată.
Frecvent în producţie se întâlnesc matriţe simple de ambutisare. În figura 4.3
este prezentată o astfel de matriţă. Această matriţă se compune dintr-un subansamblu
mobil A, montat pe berbecul presei şi un subansamblu fix B, prins pe masa presei.
Semifabricatul plan se aşează deasupra plăcii de ambutisare 3. La coborârea
părţii mobile a matriţei, inelul de reţinere 4 presează materialul datorită forţei
dezvoltate de arcurile 5, aşezate pe tijele împingătoare 6. Poansonul 10 cu ajutorul
căruia se face deformarea piesei, este fixat în placa port poanson 7.
Ghidarea matriţei se face cu bucşele de ghidare 8 şi coloanele 2 fixate în placa
de cap 9 respectiv, în placa de bază 1.
Alimentarea matriţei se face cu semifabricate individuale, decupate anterior la
un diametrul D, evacuarea pieselor are loc prin cădere liberă sub masa presei.

38
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

Fig.4.3. Matriţă simplă pentru ambutisare

4.3.3. Dispozitive combinate de ştanţare şi matriţare

Dispozitivele combinate de ştanţare şi matriţare la rece servesc pentru
executarea unor operaţii combinate de ştanţare şi matriţare. Acestea pot fi cu acţiune
simultană , succesivă şi simultan- succesivă. Dată fiind natura diferită a deformaţiilor
la operaţiile de ştanţare şi matriţare care se combină, dispozitivele aferente nu se vor
denumi niciodată ştanţe sau matriţe ci numai dispozitive combinate de ştanţare şi
matriţare la rece.
În figura 4.4 se prezintă secţiunea axială în plan vertical a unui dispozitiv
combinat de decupare şi ambutisare a unor piese cilindrice cu flanşă.
Poziţia relativă corectă a subansamblului superior mobil în raport cu
subansamblul fix se asigură prin două coloane de ghidare 11. Coloanele de ghidare
sunt asamblate presat în placa de bază 1 şi formează un ajustaj alunecător cu bucşele
de ghidare 9, presate în placa superioară 10 (denumită şi placă de cap).
Subansamblul inferior se fixează pe masa presei cu bride şi şuruburi, iar
subansamblul superior mobil se montează pe berbecul presei, prin intermediul cepului
16.
Semifabricatul sub formă de bandă, se aşează în dispozitiv pe suprafaţa
frontuală a plăcii de tăiere 6. Pasul benzii este asigurat de opritorul fix 8.
La coborârea berbecului presei, are loc în prima fază, decuparea între scula
combinată 15 (care în acest caz are rol de poanson şi este asamblată pe placa de cap 10
prin intermediul plăcii suport 12 prin ştifturi de centrare 13 şi şuruburi 14) şi placa

39
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

tăietoare 6. În continuarea cursei active a berbecului presei, se realizează ambutisarea

între aceeaşi sculă combinată 15 (care în acest caz are rol de placă activă) şi poansonul
19 asamblat pe placa de bază 1. Inelul 4 de reţinere, acţionat prin trei tije 2, de la perna
pneumatică a presei, apasă semifabricatul pe suprafaţa frontală a sculei combinate 15
cu o anumită presiune q, prevenind cutarea (ondularea) flanşei acestuia.

Fig.4.4. Dispozitiv combinat de decupare şi ambutisare

La cursa de retragere a berbecului, concomitent, se realizează eliminarea piesei

de pe poansonul 19 de către inelul de reţinere 4 şi scoaterea benzii de pe scula
combinată 15 de către placa 7, acţionată de arcurile 20 şi aşezată pe tijele 21. Către
sfârşitul cursei berbecului, are loc eliminarea piesei din scula combinată 15, de către
traversa presei, prin intermediul tijei 17, cu eliminatorul 18. Piesa, care după eliminare
rămâne în locaşul din bandă, va fi antrenată de aceasta, la avansarea prin dispozitiv,
realizându-se îndepărtarea ei.
Placa de tăiere 6, placa suport 5, sunt asamblate pe placa de bază 1 prin
intermediul ştifturilor 3 şi a şuruburilor 22.

4.4. MODUL DE LUCRU

Se vor studia, pe baza schemelor prezentate în lucrare, structura şi
funcţionarea dispozitivelor de presare la rece. În continuare se va face identificarea
câtorva dispozitive existente în laborator, pregătite pentru a fi demontate şi studiate.
Se va preciza tipul lor conform terminologiei şi clasificării prezentate anterior. În

40
 Teodor Socaciu, Tehnologia presării la rece

acelaşi timp se vor identifica elementele componente şi se va preciza rolul lor

funcţional.
Se va executa demontarea şi montarea unora din dispozitivele de presare la
rece existente în laborator.

4.5. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR.

CONCLUZII
Se va realiza schiţa de ansamblu a dispozitivului de presare la rece la care s-a
executat demontarea şi montarea. Schiţa va cuprinde şi denumirea corectă a
elementelor componente.

41