Dispozitive-Proiect

Tema proiectului

Să se proiecteze un dispozitiv special în faza de documentație de execuție, pentru

prinderea piesei din figura de mai jos , la prelucrarea prin frezare a suprafeţelor marcate, în
condiţiile în care prelucrarea se realizează pe o maşină de frezat de tip FU 36x140, iar programul
anual de producţie este de 60.000 buc./an.

Fig.1 Schița piesei

Toleranțe generale ISO 2678-mk

Material OLC 45 STAS 880-80
 Dispozitive-Proiect

E1. Analiza temei de proiectare.Informare iniţială. Stabilirea datelor iniţiale

Această primă etapă are ca scop însuşirea documentaţiei constructive şi tehnologice pe

baza căreia urmează să se proiecteze dispozitivele.

F1.1 Analiza temei de proiectare

Din necesitatea utilizării piesei din desenul anterior, adică prelucrarea unui semifabricat,
s-aajuns la activitatea de proiectare aunui dispozitiv special pentru prinderea piesei.
Această piesă trebuie să fie prelucrată prin procedeul de frezarea suprafeţei care este
marcată în desen.
Piesa de prelucrat din tema de proiect prezinta urmatoarele caracteristici :
Precizia piesei: este dată de toleranţele generale pentru dimensiuni liniare şi unghiulare
care sunt prevăzute in standardul ISO 2768-mk .
La această piesă vom avea abateri de la paralelism a suprafețelor prelucrate de 0,02 mm
pentru suprafața laterală, respectiv 0,05 mm față de suprafata F pentru suprafața frontală.
Complexitatea piesei: Piesa are un grad de complexitate scăzut și aceasta se incadrează in
categoria reazemelor pentru suprafețe plane, ghidaj rigid sau mecanism auto-centrant într-un plan
de simetrie.
Tehnologicitatea piesei: Din analiza formei piesei si materialului de execuție si ținînd
cont de prelucrabilitatea acestuia, de existența elementelor reperului ce pot fi utilizate ca baze
de referință și de faptul că nu se caracterizează prin exigențe ridicate în ceea ce privește precizia
de realizare a diferitelor suprafețe sau a rugozitățiii acestora se constată că piesa are o
tehnologicitate redusă.
Din programul anual de producție specific de 60.000 bucăti pe an , rezultă că producția
este una de serie mijlocie și prin urmare se justifică conceperea și proiectarea unui dispozitiv de
complexitate medie .
Frezarea canalului se execută pe o masina de frezat FU 36 x 140 [1].
 Dispozitive-Proiect

1.2.Informarea inițială

Aceste studii bibliografice au o mare importanță pentru asigurarea reușitei proiectelor.

Acestă informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele în vigoare,
precum și de a obține, din literatura de specialitate, a unor soluții constructiv-func ționale, care ar
putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare, de a analiza critic aceste solu ții, în raport
cu condițiile impuse prin temă.

Nr. Sursa
soluţi Denumire soluţie şi reprezentare grafică Nr. fig. Nr.
e Pag.
(tab.) lucr.

1. 6.92 164 [2]

Fig. 1.1Mecanism cu fălci acționat cu filet

Fălcile 1 și 2 sunt apropiate printr-o mișcare de

translație obținută în urma rotirii manetei 7.
Îndepărtarea fălcilor la desfacerea manetei se
datorează arcului 3.Șurubul 6 blochează sistemul
în poziția de lucru, iar în pana 4 și știftul 5 preiau
rotirile fălcilor. Sistemul realizează egalizarea
forțelor de fixare.
 Dispozitive-Proiect

2. 9.52 b. 279 [2]

Fig. 1.2 Prinderea semifabricat-ului pe masa unei maşini

de frezat cu ajutorul acţionarii mecanohidraulice

3. 9.70 294 [2]

Fig. 1.3 Platou magnetic dreptunghiular

4. 14.13 377 [2]

Fig. 1.4 Menghină de centrare și fixare

Pe corpul 1 culisează fălcile 2 și 5 care împreună cu fălcile

9 fixate de acestea cu șuruburi formează două sănii.
Acționarea fălcilor se face cu un șurub stînga-dreapta care
are un joc axial mic (0,03 mm) datorită inelelor 6 și 7
ajustate la montaj, blocate cu știftutile 8. Această realizare
constructivă la care se adaugă condiții severe, cerute la
perpendicularitatea bacurilor schimbabile 3, pe ghidajele
corpului 1, asigură menghinei o precizie de orientare
ridicată .
 Dispozitive-Proiect

Fig. 1.5 Dispozitiv de frezat cu strîngere dublă

5. 14.80 410 [2]
Dispozitivul se compune din corpul 1 pe care este fixat
bacul 2 și din fălcile (bridele) mobile 4, 5 și 6. Piulița 7
apasă spre stânga prin 11 falca 4 și prin 8 falca 6.
Desfacerea fălcilor mobile este asigurată de arcuri. Forța
de așchiere trebuie neapărat orientată spre falca fixă 2,
deoarece neținînd cont de frecări, piesa are o poziție
orecum nedeterminată fiind împinsă spre dreapta cu forța
Q (falca 5) și prin stînga tot de forța Q (Q/2 falca 6, Q/2
falca 4).

[3]
6. 3.62 109

Fig. 1.6 Mecanism cu bride L rotitoare și cu pîrghii

asticulate pentru fixare simultană în doua puncte
 Dispozitive-Proiect

7. 3.110 123 [3]

Fig. 1.7 Mecanism cu pîrghie și excentric

Pîrghia se poate retrage în lungul canalului A pînă

vine in contact cu șurubul.

8. 3.111 123 [3]

Fig. 1.8 Mecanism cu pîrghie articulată și șurub

Șurubul este oprit să se rotească de știftul 1 care lunecă

în canalul din corp.
 Dispozitive-Proiect

9. 3.113 124 [3]

Fig. 1.9 Mecanism cu bridă L și excentric

Excentricul 1 este articulat de tija 2 care antrenează brida.

10. 3.115 124 [3]

Fig.1.10 Mecanism cu bridă L și șurub

11. 3.122 124 [3]

Fig.1.11 Mecanism cu pîrghie articulată,reglabilă și șurub

Pîrghia este articulată pe șurubul reglabil 2. Știftul 1

împiedică rotirea șurubului de acționare.
 Dispozitive-Proiect

12. 3.155 137 [3]

Fig. 1.12 Mecanism cu pîrghii articulate și șurub pentru

fixare

13. 3.208 153 [3]

Fig. 1.13 Mecanism cu șurub și bride L

14. 3.209 153 [3]

Fig. 1.14 Mecanism cu pîrghii și șurub

 Dispozitive-Proiect

15. 3.211 153 [3]

Fig. 1.15 Mecanism cu pîrghii articulate și excentric

16. 5.26 263 [3]

Fig. 1.16 Menghină pneumatică

Se notează cu 1 corpul, 2 falca mobilă, 3 falca fixă, 4

camera pneumatică, 5 și 6 pîrghii de amplificare legate
prin articulații de falca mobilă, 8 tija camerei pneumatice,
9 arcuri, 10 șurub . La coborîrea tijei 8 pîrghiile 5 și 6
articulate de tijă sînt aduse în poziția orizontală și trag
falca mobilă 2 spre falca 3 pînă la strîngerea piesei.
Readucerea în poziție inițială se realizează cu arcurile 5.
Pentru reglarea menghinei se stabilește șurubul 10 și se
deplasează falca 2 în poziția necesară .
 Dispozitive-Proiect

111.6.1.
17. 240 [4]
1

Fig. 1.17 Corpuri dispozitive (plăci de bază)

111.10.1
18. 245 [4]
3

Fig. 1.18 Corpuri dispozitive (plăci de bază)

111.6.1.
19. 240 [4]
4

Fig. 1.19 Dispozitiv de prindere cu bridă si șurub

 Dispozitive-Proiect

111.10.1
20. 245 [4]
4

Fig. 1.20 Corpuri dispozitive (plăci de bază)

111.10.1
21. 245 [4]
7

Fig. 1.21 Corpuri dispozitive (plăci de bază)

 Dispozitive-Proiect

F.1.3 Stabilirea datelor iniţiale

Nr. Date (informații) inițiale Scheme (schițe,desene),valori etc. Sursa

crt.
1. Date legate de piesa
1.1 Rolul funcțional în ansamblu -reazem pentru suprafețe plane,
din care face parte -ghidaj rigid, [1]
-mecanism auto-centrant într-un plan de simetrie.
1.2 Formă si complexitate Piesă prismatică, de complexitate relativ scazută
1.3 Grupa(familia) tehnologică -clasa 1 [1]
-familia 0
-grupa 0
1.4 Material Oțel carbon de calitate-OLC 45
– compoziție chimica :
C  0, 42  0,5%

Mn  0,5  0,8%
 [1]
Si  0,17  0,37%

S  0,02  0,045%

P  0,04%

AS  0,05%

– proprietăți fizico – mecanice:
 Dispozitive-Proiect

R po =360  N/mm2
 


R m =610  N/mm 2

 

A =18%
5

σ c =420  N/mm 2

σ r =620÷760  N/mm 2

σ o =430  N/mm 2

HB  190  210

 parametrii tratamentului termic:

680  700o C
 recoacere la în cuptor;

840  870o C
 mormalizare la în aer;

820  850o C
 călire la
1.5 Marca OLC 45
 Dispozitive-Proiect

1.6 STAS În tema de proiectare este indicat ca material pentru piesă :

OLC 45 STAS 880-88 România
C45 EN-1 European
1652- C45 DIN Nr. 17200 Germania [9]
AF65 sau XC45 AFNOR Franța
060A47 BS9701449 Marea Britanie
C45, 1C45 UNI Italia
G4051- S45C JIS Japonia
1045 AISI/SAEASTM SUA

1.7 Dimensiuni (marime;gabarit) l=40mm L=80mm h=40mm -

(înainte de prelucrare)
1.8 Coordonatele centrului de
masă (greutate)

A1 = l x L = 40 x 80 = 3200 mm2
[1]
Fig. 1.21 A 2 =l xL = 10 x 15 = 150 mm2
A 1 ∙ X 1−A 2∙ X 2
XG = A 1−A 2 =
 Dispozitive-Proiect

A 1 ∙30− A 2∙ 55
YG = A 1− A 2 = 29,19

ZG = 20
G ( XG ; YG ; ZG ) = G ( 40 ; 29,19 ; 20 )
1.9 Masa

m=ρ∙V
ρ=7.8 g/mm3 m=1492,920 [g] = 1,492 [Kg]
V=191400 mm3
[1]
V=40∙40∙80=128000 mm3
V=10∙15∙40=600 mm3
V piesă =128000-600=127400 mm3

2. Date legate de sculă

2.1 Tip Freză cilindro-frontală cu coadă conică Freză disc cu dinti drepti
2.2 Notare (conform STAS) STAS 1694/80 STAS 2215/2 DIN 885
 Dispozitive-Proiect

2.3 Schița

[5],[6]

Fig. 1.22 Freză deget Fig. 1.23 Freză disc

2.4 Dimensiuni de gabarit D= 12 mm D = 63 mm
l = 21 mm d = 22 mm
L = 80 mm B = 14 mm
Lc =16 mm z = 16 dinți
z = 2 dinți f = 3 mm

2.5 Dimensiunea parții active D=ϕ 12 mm B = 14 mm

 Dispozitive-Proiect

2.6 Parametrii geometrici ai parții Unghiul de atac k = 90 °ω = 15 ° γ= 15 ° α = 20°

active
3. Date legate de
masina-unealtă
Vedere generală a maşinii de
frezat FU 36x140

[1]

Fig. 1.24 Freză FU 36X140

Caracteristici generale
Suprafaţa mesei 360-1400mm
Suprafaţa mesei 360 – 1400mm
Nr. canalelor T 3
Lăţimea dintre canalele T 18mm
Distanţa dintre canalele T 80mm
[1]
Cursa longitudinală Automată 900mm
Cursa transversală Automată 300mm
Cursă verticală Automată 420mm
Distanţa dintre axa arborelui Minim 30mm
 Dispozitive-Proiect

principal şi suprafaţa mesei Maxim 50mm

Distanţa dintre ghidajele Minim 222.5mm
batiului şi mijlocul mesei Maxim 542.5mm
Distanţa dintre axa arborelui 160mm
principal şi braţ
Conul arborelui principal ISO-50
Gama de turaţii a arborelui 32;40;50;63;80;100;125;160;200;250;315;400;500;630;800;1000;1250;1600 rot/min
principal
Gama de avansuri 19;24;30;38;48;60;65;75;118;150;190;235;300;375;475;600;750;950 mm/min
longitudinale si transversale
Avansuri verticale 1/3mm/min din avansurile longitudinale
Avansul rapid longitudinal si 2300mm/min
transversal
Avansul rapid vertical 765 mm.min
Unghiul de rotire a mesei în ±45o
plan orizontal
Puterea electromotorului 7.5KW
principal
Turaţia electromotorului 1500rot/min
principal
Puterea electromotorului 2.2KW
pentru avansuri
Turaţia electromotorului pentru 1500rot/min
avans
Puterea electromotorului 0.15KW
pentru răciri
Turaţia electromotorului pentru 3000rot/min
răciri
Greutatea maşinii 3300Kg
Dimensiuni de gabarit L = 1968mm
l = 2375mm
 Dispozitive-Proiect

H = 1792mm
Caracteristici generale ale
capului de frezat vertical

[1]

Fig. 1.25 Cap de frezat vertical

Conul arborelui principal ISO 50

Unghiul de rotire al capului în ±90o
plan orizontal
Dimensiuni de gabarit (LxlxH) 465x300x525
 Dispozitive-Proiect

Masa netă (KG) 145 KG

 Dispozitive-Proiect

4. Date legate de verificatoare

(mijloace de măsurare și
control)

Fig. 1.26 Șubler digital

- ecran digital;
- unități de măsură: metric sau angloxaxon (mm/inch);
- cursa de măsurare 0 - 150 mm/0 - 6";
- rezoluție: 0,01 mm/0,001 inci;
- acuratețe: 0,02 mm/0,001 inch (100-150 mm);
- măsoară interiorul, exterior si adâncimea;

[7]

Fig. 1.27 Comparator cu cadran

Cu ajutorul ceasului comparator se poate verifica/măsura:

-Abaterile de la paralelism a suprafețelor rectificate;
-Planeitatea suprafețelor;
-Abaterile de la cilindricitate;
-Bătăile radiale sau frontale.
DATE TEHNICE
 Dispozitive-Proiect

Intervalul măsurat: 0 ÷ 10 mm
Valoare diviziune cadran rotitor: 0,01 mm
Valoare diviziune cadran fix: 1 mm
Abaterea de măsurare: ± 0,005 mm
 Dispozitive-Proiect

5. Date legate de regimul de

lucru

5.1 Adaosul de prelucrare Ap=1.5 mm Ap= 1 mm

5.2 Numarul de treceri 2 treceri 2 treceri
5.3 Adâncimea de așchiere 10 mm 10 mm
5.4 Avans(pe dinte;pe rotație) f = fz ∙ z = 0.03 ∙ 2 = 0.06 [mm/rot] f = fz ∙ z = 0.03 ∙ 16 = 0.48 [mm/rot] [5],[8]
5.5 Viteza de avans Vf= fzx Z x n =24 mm/min Vf= fzx Z x n = 190 mm/min
5.6 Viteza de așchiere Cv  s q
v  km  kk  kM π ∙D∙n
T m  t x  sdy  z n  B r 1000
m/min= 45.12 [m/min] v= = 267.94 [m/min]

5.7 Turația 1000  v p 1000  v p

n  478.14  400' rot / min n  1354.4  1250' rot / min
 D  D
6. Date legate de solicitările de
prelucrare
 Dispozitive-Proiect

6.1 Schema forțelor si momentelor

ce solicită piesa în regimuri
tranzitorii și în regim stabil de [5]
funcționare

6.2 Mărimea greutații piesei 1,46 kg

6.3 Marimea forțelor de așchiere Fc = Kcw1.1. ∙ h-mcw = 185.400 ∙ 0.112−0.1063 =¿ 3298 [N]
6.4 Puterea necesară așchierii ac ∙ a p ∙ f z ∙ z ∙ n ∙ F c 2.16 ∙ 1∙ 0.03 ∙ 2∙ 400 ∙ 3298
Pm = =
=12.26 [ CV ] =1.01[ KW ]
396000∙ ᶯ 396000 ∙ 0.7

6.5 Normarea de timp T pi

NT   Top  Tdl  Tir  12.92 min
n

Top  t b  t a

Tdl  t dt  t do  5.1
 Dispozitive-Proiect

Tir  Ton  Tio  5.4

t a  t a1  t a2  t a3  t a4  t a5  1.15
 Dispozitive-Proiect

Bibliografie
1.GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N.,Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale.
Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.

2.VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea,

GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.

3.TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor

pentru maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1985

4.GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor

dispozitivelor tehnologice. Iaşi: Tehnopress, 2006.

5. VLASE A. Și STURZII A. , Regimul de așchiere.Adaosuri de prelucrare si norme

tehnice de timp
 Dispozitive-Proiect

Etapa II

Elaborarea studiului tehnico-economic (S.T.E).Stabilirea soluției de principiu (ansamblu) a

dispozitivului[1]

Scopul unui S.T.E: studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnică și

economică a temei de proiectare, adică justificarea faptului că dispozitivul ce se propune pentru
proiectare va satisface atât cerințele tehnice (de precizie geometric în special) cât și cerințele
economice. Tipul de S.T.E utilizat în mod curent este unul simplificat, și are ca scop stabilirea
soluției de principiu a dispozitivului ce se justifică a fi proiectat, pe baza datelor ini țiale stabilite
în etapa E1.

Un S.T.E simplificat trebuie să contină și să stabilească urmatoarele aspecte principale:

 Schema optima de lucru ce va sta la baza proiectării dispozitivului;

 Tipul de dispozitiv , dupa gradul de universalitate ;
 Gradul de automatizare al dispozitivului ;
 Posibilitatea folosirii directe sau prin adaptare și completare, a unor dispozitive existente
în dotare și disponibile sau care pot fi achiziționate în timpul util .

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control , asamblare ) ce va sta la baza proiectării
dispozitivului [1]

A 2.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare matematic posibile ( SP-MP )

Schemele de prelucrare matematic posibile se obțin prin combinarea matematică a

paramatrilor variabili care caracterizează aceste scheme.

Paramatrii variabili care pot fi considerațiîn cadrul proiectului sunt:

A. Tipul mașinii unelte :
- Mașină unealtă cu ax vertical; - Ma șină unealtă cu ax orizontal;
B. Poziția piesei :
- Cu ax vertical ; - Cu ax orizontal ;
C. Tipul sculei :
- Freză cilindro-frontală ; - Freză disc cu din ți drep ți ;
D. Tipul avansului :
 Dispozitive-Proiect

- Avans continuu;
E. Sensul avansului :
- Frezare în sensul avansului; - frezare contra avansului;
F. Modul de prelucrare a suprafețelor de același tip :
- Succesiv; - simultan;
G. Numărul pieselor prelucrate simultan :
- cu o scula; -cu mai multe scule;
H. Numărul pieselor prelucrate din aceeași prindere (piese amplasate linear sau circular) :
- Maxim 10 piese;
I. Posturi de incărcare – descărcare :
- Fără post de încărcare– descărcare; - cu post de încărcare –descărcare;
J. Succesiunea prelucrării suprafețelor
- succesiunea 1;
K. Modul de generare a suprafețelor
- Cu generatoare cinematica;

Scheme de prelucrare matematic posibile sunt în număr de 128 .

 Dispozitive-Proiect

A 2.1.2. Stabilirea schemelor de prelucrare tehnic posibile ( SP-MP )

Schemă de prelucrare tehnic posibilă (SP-TP) Avantaje Dezavantaje

Denumire Schiţă
1 Prelucrarea cu trasare -strângere uniformă a -productivitate scăzută;
punctare, a unei piese din piesei; -necesită trasare punctare;
aceeași prindere; piesa este -nu necesită dispozitiv de -precizie foarte scazută;
orientată partial și strânsă prindere multiplu al -timpi de trasare punctare
folosind masa mașinii- sculei; ridicați;
unelte sau folosind și -timpi ajutatori de orientare
elemente și dispozitive strângere f.ridicați;
accesorii ale mașini-unelte;

2 Prelucrare fără divizare, -nu necesită trasare- -precizie scazută;

după sablon, a unei piese punctare; -timpi ajutători de orientare;
din aceeași prindere, piesa -nu necesită cap multiax; -strângere foarte ridicați;
este orientată parțial și -nu necesită in general -grad foarte scăzut de
stransă folosind masa dispozitiv de prindere a utilizare a puterii
mașinii–unelte sau folosind piesei; disponibile a mașinii-unelte;
elemente și dispozitive
accesorii ale mașinii-unelte;
 Dispozitive-Proiect

3 Prelucrare liniară cu -nu necesită trasare – -uzura mare a sculei;

divizare, a mai multor piese punctare; -necesită dispozitiv de
din aceeași prindere; -nu necesită cap multiax; prindere a pieselor cu
-precizie foarte ridicată; compensarea
-timpi ajutători de neuniformitații strângerii și
orientare -strângere cu divizare;
foarte scazuți; -strângerea neuniformă a
pieselor;

4 Prelucrarea succesivă cu -nu necesită trasare -necesită dispozitiv de

divizare a mai multor punctare; prindere a pieselor cu
suprafețe ale unei piese, din -nu necesită cap multiax; complexitatea
aceeași prindere; -precizie foarte ridicată; neuniformitații strângerii și
-timpi ajutători de cu divizare;
orientare -strangere -strângere neuniformă a
foarte scazuți; pieselor;
-necesită precizie ridicată la
suprafețele de strângere
apieselor;
 Dispozitive-Proiect

5 Prelucrare succesivă, fără -nu necesită cap multiax; -necesită trasare punctare;
divizare, cu trasare -nu necesită dispozitiv de -precizie f. Scazută;
punctare, a mai multor prindere a pieselor cu -necesită dispozitiv de
piese din aceeași prindere; divizare; prindere a pieselor cu
compensarea
neuniformității strângerii;
-grad f. scazut de utilizare a
puterii disponibile a m.-u;
6 Prelucrare succesivă fară -nu necesită cap multiax; -timp de prelucrare mare;
divizare,cu trasare- -nu necesită dispozitiv de -necesită trasare-punctare;
punctare, a mai multor prindere a pieselor cu -necesită dispozitiv de
piese din aceeași prindere; divizare; prindere a pieselor cu
-timpi de trasare punctare compensarea
scazuți ( nu trebuie neuniformității strângerii;
trasate toate piesele ); -necesită precizie ridicată la
suprafețele de strângere ale
pieselor;
-timpi de bază foarte
ridicați;
 Dispozitive-Proiect

7. Prelucrarea cu trasare -strângere uniformă a -productivitate scăzută;

punctare, a unei piese din piesei; -necesită trasare punctare;
aceeași prindere; -nu necesită dispozitiv de -precizie foarte scazută;
prindere multiplu al -timpi de trasare punctare
sculei; ridicați;
-timpi ajutatori de orientare
strângere f.ridicați;

8. Prelucrare simultană a 2 -nu necesită trasare- -necesită cap multiax;

piese din aceeași prindere; punctare; -strângere neuniformă a
-nu necesită dispozitiv de pieselor;
prindere a piesei cu -necesită precizie ridicată a
divizare; suprafețelor de strângere a
-precizie foarte ridicată; pieselor;
-timpi ajutatori de -forțe mari de lucru;
orientare strângere foarte
scazuți;
-timpi de bază scazuți;
-grad ridicatde utilizare a
puterii m.-u;
 Dispozitive-Proiect

9. Prelucrare fără divizare, -nu necesită trasare- -precizie scazută;

dupa șablon, a unei piese punctare; -timpi ajutatori de orientare
din aceeași prindere, piesa -nu necesită cap multiax; -strangere foarte ridicați;
este orientată parțial și -nu necesităîn general -grad foarte scăzut de
strânsă folosind masa dispozitiv de prindere a utilizare a puterii
mașinii –unelte sau folosind piesei; disponibile a mașinii-unelte;
elemente și dispozitive
accesorii ale mașinii –
unelte;

10. Prelucrare liniară cu -nu necesită trasare – -uzura mare a sculei;

divizare, a mai multor piese punctare; -necesită dispozitiv de
din aceeași prindere; -nu necesită cap multiax; prindere a pieselor cu
-precizie foarte ridicată; compensarea
-timpi ajutatori de neuniformității strângerii și
orientare -strângere cu divizare;
foarte scăzuți; -strângerea neuniformă a
pieselor;
-necesită precizie ridicată la
suprafețele de strângere ale
pieselor;
 Dispozitive-Proiect

11. Prelucrarea succesivă cu -nu necesită trasare -necesită dispozitiv de

divizare a mai multor punctare; prindere a pieselor cu
suprafețe ale unei piese, din -nu necesită cap multiax; complexitatea
aceeași prindere; piesa este -precizie foarte ridicată; neuniformității strângerii și
orientată si strânsă cu -timpi ajutători de cu divizare;
ajutorul unui dipozitiv cu orientare-strîngere foarte -timpi de divizare foarte
divizare unghiulară; scăzuți; mari;
-strângere neuniformă a
pieselor;
-necesită precizie ridicată la
suprafețele de strângere
apieselor;
12. Prelucrare succesivă fără -nu necesită cap multiax; -timp de prelucrare mare;
divizare, cu trasare- -nu necesită dispozitiv de -necesită trasare-punctare;
punctare, a mai multor prindere a pieselor cu -necesită dispozitiv de
piese din aceeași prindere; divizare; prindere a pieselor cu
-timpi de trasare punctare compensarea
scazuți ( nu trebuie neuniformității strângerii;
trasate toate piesele ); -necesită precizie ridicată la
la suprafețele de strângere
ale pieselor;
-timpi de bază foarte ridicați
 Dispozitive-Proiect

13. Prelucrarea simultan- -prelucrarea pieselor se -necesită cap multiax;

succesivă a mai multor face simultan;
piese din aceeași prindere; -nu necesită trasare-
punctare;
-nu necesită dispozitiv de
prindere a piesei cu
divizare;
-precizie foarte ridicată;
-timpi ajutatori orientare-
strângere scazuți;

14. prelucrarea succesivă ,fără -nu necesită cap multiax; -grad ridicat de uzură a
divizare, cu trasare- -nu necesită dispozitiv de sculei;
punctare, a 2 piese din prindere a pieselor cu -necesită trasare punctare;
aceeași prindere; piesele divizare; -precizie f.scazută;
sunt orientate parțial și -timpi de trasare -necesită dispozitiv de
strânse folosind elemente și punctare-punctare scazuți prindere a pieselor cu
dispozitive accesorii ale (nu trebuie trasate toate compensarea
mașinii-unelte; piesele); neuniformității strângerii;
-necesită precizie ridicată la
suprafețele de străngere a
pieselor;
 Dispozitive-Proiect

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare ( control, asamblare ) ce va sta la baza

proiectării dispozitivului

A 2.1.3 Alegerea schemei optime de prelucrare ( SP – O ) [1]

2.1.3.1.Stabilirea criteriilor de apreciere

Criteriile de apreciere pentru aprecierea tehnico-economică sunt urmatoarele:

- precizia suprafețelor prelucrate;
- rugozitatea suprafețelor prelucrate;
-gradul de uniformitate a strângerii pieselor;
-precizie cerută suprafețelor de strângere ale pieselor;
-gradul de solicitare a utilajului;
-necesitatea trasării-punctării;
-necesitatea capetelor multiax;
-necesitatea dispozitivelor de prindere a pieselor;
- complexitatea dispozitivului de prindere a piesei;
-timpii de trasare-punctare;
-costul sculelor;
- gradul de securitate a muncii;
- gradul de comoditatea a exploatării;

2.1.3.2. Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (utilităților)

Intervalul de acordare a punctelor se stabilește în funcție de numărul de criterii de

apreciere, pentru a se putea realiza o diferențiere corectă a schemelor care se compară. Astfel
intervalul ales este 0-10.
 Dispozitive-Proiect

2.1.3.3. Acordarea punctelor ( utilitatilor ) fiecarei scheme de prelucrare tehnic posibilă

Tabel- Acordarea punctelor fiecarei scheme de prelucrare ethnic posibila

Nr. crt. Utilitați ( parțiale ) pentru S.P. – TP. numarul :

CRITERIUL 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1. precizia suprafețelor prelucrate 6 4 7 8 4 7 7 8 9 7 8 5 6
2. rugozitatea suprafețelor prelucrate 4 5 2 5 5 2 4 7 8 2 4 7 9
3. -gradul de uniformitate a strângerii pieselor 10 10 10 10 10 10 9 10 10 7 10 8 7
4. -precizie ceruta suprafețelor de strângere ale pieselor 8 6 7 4 6 8 5 3 6 8 5 9 4
5. -gradul de solicitare a utilajului 5 4 6 5 3 9 2 4 6 4 9 9 9
6. -necesitatea trasării-punctării 8 0 0 0 7 8 7 0 0 0 0 9 9
7. -necesitatea capetelor multiax 0 0 0 0 0 0 0 10 0 0 0 0 10
8. -necesitatea dispozitivelor de prindere a pieselor 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
9. - complexitatea dispozitivului de prindere a piesei 4 3 4 5 6 10 5 3 6 8 10 10 10
10. -timpii de trasare-punctare 5 0 0 0 7 6 9 0 0 0 0 9 9
11. -costul sculelor 3 6 4 6 8 9 6 2 5 7 8 9 4
12. - gradul de securitate a muncii 7 8 6 8 4 5 7 9 5 7 9 8 7
13. - gradul de comoditatea a exploatării 6 3 2 5 5 6 8 8 6 3 6 8 6
UTILITAȚI TOTALE 76 69 68 66 75 90 79 74 70 63 80 111 100
 Dispozitive-Proiect

2.1.3.4. Alegerea schemei optime de prelucrare

Din acordarea punctelor reiese că schema optimă de prelucrare este cea cu numărul 13 –
prelucrare simultan-succesivă a mai multor piese din aceeași prindere .

Tabel-Schema optima de prelucrare

Poziţia piesei orizontală

modul de prelucrare a simultan-

Schema optimă de prelucrare ce va sta la baza proiectării

suprafeţelor de acelaşi tip succesiv

numărul cu o sculă -
pieselor
prelucrate cu mai multe
2
simultan scule
dispozitivului

1.
numărul pe un rând -
pieselor
prelucrate pe mai multe
din aceeaşi 2
rânduri
prindere

numărul posturilor de lucru 1

Tipul (varianta) de dispozitiv, după gradul de universalitate

2. dispozitiv special nedemontabil
(specializare)

3. Gradul de mecanizare (automatizare) al dispozitivului semiautomat

 Dispozitive-Proiect

F 2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv , dupa gradul de universalitate

Dispozitivele special nedemontabile (D.S.N.) se justifică, din punct de vedere tehnico-

economic, la producția de serie mare și de masă .
Criterii de alegere a dispozitivului:
-toleranțele impuse suprafețelelor de prelucrat sunt mai mari de 0.02 mm;
-volumul anual de producție fiind de 60.000 de piese;
-durata de utilizare a dispozitivului – minim de 1 an .

F 2.3. Stabilirea gradului de mecanizare ( automatizare ) a dispozitivului

Dispozitiv semiautomat (cu acționare mecanizată) – se justifică din punct de vedere

tehnico-economic la producția de serie mijlocie și de serie mare și când produc ția are un caracter
stabil pe termen lung.
 Dispozitive-Proiect

Bibliografie
1.GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N.,Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale.
Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.