Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra:” Studiul şi Tehnologia Materialului”

Facultatea Inginerie si Management în Construcţia de Maşini

Practica de Iniţiere în atelierile didactice

A elaborat:

A verificat:

Chişinău 2011

st. gr. MSP

R.I

prof.conf.Iurie Ciofu

în conformitate cu programa practicii de iniţiere în atelierele didactice cu

succesiunea lucrului îndeplinit în secţii, separat pentru fiecare secţie in parte. Practica de initiere reprezinta o

pentru studenti de specialitatile

tehnologice-mecanice. Darea de seama contine informatii teoretice si tehnice in domeniile de confectionare ale semifabricatelor si pieselor finite si cunostinte in prelucrarea materialelor constructoare de masini prin

disciplina destinata formarii

Raportul se stabileste

bazei

de

viziuni si aptitudini ingineresti

diferite metode industriale.

I.Secţiile Mecanice

Secţia de Strungire

1) Regulile de securitate in sectie 2) Studierea construcţiei strungului normal 3) Mişcările de bază 4) Scule aşchietoare pentru strunjire 5) Dispozitive utilizate la prelucrarea prin strungire

Secţia de Frezare

1) Regulile de securitate în secţie 2) Părţile componente a maşinii unelte de frezat şi destinaţia lor. 3) Mişcările de bază la frezare 4) Scule şi dispozitive utilizate la frezat

II. Secţiile Nemecanice

Secţia de lăcătuşărie

1) Regulile de securitate în secţie 2) Generalităţi despre lăcătuşărie 3) Organizarea producţiei şi a locului de muncă 4) Îndoirea Metalelor

Secţia de sudare

1) Regulile de securitate şi protecţia muncii în secţie 2) Descrierea surselor de alimentare a arcului 3) Procesul formării cusuturii 4) Tipuri de electrozi

Secţia de Strungire

1. Regulile de securitate in sectie.

1. Aduceti in oridine haina de lucru, incheiati nasturii si imbracati chipiul.

2. De muncit la masina-unelta la care sunteti admisi, sa indepliniti lucrul pe care vi la incredintat maistrul.

3. De nu admis la locul sau de munca persoane , ce nu au relatie cu lucrul incredintat.

4. De a nu se sprijini de masina-unelta in timpul lucrului.

5. Despre orice accident cu D-voastra sau cu colegii de munca , urgent raportati maistrului si la telefonul 903 chemati salvarea. 6.Daca la masina-unelta sau instalatie atirna afisul „Nu Cuplati-Reparatie‖ sau „Atentie-Inalta Tensiune‖, categoric este interzisa cuplare a masinii sau instalatiei.

7. De nu muncit la masina-unelta defecta si de nu petrecut reparatie de sinestatator.

8. Nu se admite de muncit la masina-unelta cu degetele pansate.

9. Cu rigiditate si siguranta de fixat la masina-unelta semifabricatele.

10. Alimentarea iluminari locale se admite de la surse cu tensiunea de pina la 36V

11. La orice intrerupere a curentului electric deconecatti masina electrica.

12.Folositiva de grilajul de lemn si de tinut in stare buna. Daca podeaua e lunecoasa de facut curatenie.

13. De lucrat in incaltaminte usoara .

14.Daca in procesul prelucrarii metalului se formeaza aschie de rupere de folosit ochelarii de protectie sau

ecran de protectie transparent.

15. De efectuat controlul strungului :

- de inlaturat toate obiectele , ce pot impedica lucrul;

- de verificat starea suportul de lucru de lemn de sub picioare;

- de verificat starea ecranului de protective , legaturi cu pamintul , dispozitivelor de securitate;

- de verificat strungul la mersul in gol;

- actiunile manivelelor si butoanelor de pornire , franare si oprire;

- starea organelor de dirijare;

- starea de fixare a manivelelor de conectare si comutare , lipsa jocurilor in partile mobile ale masinii-unelte;

- sistemul de ungere(lubrifiere) si de convins, ca lubrifiantul si lichidul de racire

ajung in lucru continuu.

2. Studierea construcţiei strungului normal.

utilizate,formarea

deprinderilor de ajustare a strungului şi lucrul practic la strung. 1. Studierea construcţiei strungului normal Strungul normal este destinat executării unei game diverse de operaţii de prelucrare a corpurilor de revoluţie — strunjirea suprafeţelor exterioare, interioare, frontale, găurire, alezare, filetare, retezare etc. Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal sunt prezentate în figura alăturată.

Scopul

lucrării:

studierea

construcţiei

strungului

normal,

dispozitivelor

şi

sculelor

construcţiei strungului normal, dispozitivelor şi sculelor Vederea generală şi părţile componente ale strungului

Vederea generală şi părţile componente ale strungului normal:

1, batiul strungului; 2. păpuşa fixă; 3. schimbător de turaţii; 4. panou electric de comandă; 5. arbore principal; 6. dorn de antrenare; 7. vârf; 8. cărucior; 9. sania transversală; 10. sania superioară; 11. dispozitiv portsculă; 12. vârf rotativ; 13. pinolă; 14. păpuşa mobilă; 15. şurub conducător; 16. axa avansurilor; 17. motor auxiliar pentru deplasarea rapidă a căruciorului; 18. opritor pentru decuplarea antrenării căruciorului; 19. bară; 20. ciocnitor reglabil; 21. motor principal de antrenare; 22. cutie de avans; 23. locul roţilor de

schimb pentru filetare; 24. manete pentru schimbarea avansului; 25. roată de deplasare longitudinală a căruciorului; 26. manivelă pentru deplasarea transversală a săniei transversale 9; 27. manetă pentru cuplarea şi decuplarea piuliţei pentru filet. Arborele principal se roteşte de la motorul electric, 21, plasat în tumba din stânga, prin intermediul transmisiei prin curea şi a sistemului de roţi dinţate şi ambreaje, plasate în păpuşa fixă formând cutia de viteze. Căruciorul 8 cu portcuţitul 11, care serveşte la fixarea cuţitelor de strunjire, asigură mişcarea de avans. Avansul transversal, realizat de sania transversală, se asigură de mecanismul şurub-piuliţă pentru transformarea mişcări de rotaţie în mişcare rectilinie. Curia de avansuri 22 reprezintă un mecanism, care transmite mişcarea de rotaţie de la arborele principal la axe avansurilor sau la şurub conducător şi permite modificarea vitezei de deplasarea căruciorului (valorii avansului). Păpuşa mobilă 14 serveşte la centrarea pieselor lungi între vârfuri şi fixarea unor scule (burghiuri, adâncitoare, alezoare) e.t.c. Dirijarea strungului se execută cu ajutorul manetelor: 3 de dirijare a cutiei de viteze, 24 de dirijare a cutiei de avansuri, 27 de cuplare, decuplare şi inversare a avansurilor longitudinal şi transversal, 25, 26 de executare manuală a avansurilor.

3. Mişcările de bază

Procesul de aşchiere constă în desprinderea stratului de adaos de pe suprafaţa semifabricatului, sub formă de aşchie în vederea asigurării formei geometrice, preciziei dimensionale şi rogozităţii suprafeţei prelucrate în urma unor mişcări relative executate de sculă şi piesa prelucrată. Aceste mişcări pot fi clasificate în următoarele categorii:

Mişcări principale, care au drept scop desprinderea aşchiilor.

Mişcări de avans, în vederea aducerii de noi straturi de material în faţa tăişului principal.

Mişcări de poziţionare, care au drept scop aducerea sculei în aproprierea piesei.

Pentru cazul strunjirii mişcarea de aşchiere sau principală este numită mişcarea de rotaţie a arborelui principal cu semifabricatul, iar mişcarea de avans se produce de sculă prin deplasarea căruciorului în direcţie longitudinală sau transversală. Mişcări auxiliare sunt considerate deplasarea accelerată a căruciorului în direcţiile longitudinale şi transversale, cât şi mişcările de ajustare a căruciorului executate manual, fixarea şi schimbul sculelor şi a semifabricatului etc.

4. Scule aşchietoare pentru strungire

Desprinderea aşchiilor de pe suprafaţa semifabricatelor în vederea îndepărtării adaosului de prelucrare şi asigurării preciziei dimensionale şi a rogozităţii se realizează cu ajutorul unor scule aşchietoare. Scula aşchietoare este prevăzută cu una sau mai multe muchii ascuţite, denumite tăişuri, configuraţia căror, permit să pătrundă în materialul prelucrat, să-l deformeze local şi să desprindă aşchia, care alunecă pe suprafaţa sculei. La prelucrarea prin strunjire sunt utilizate cuţite sub diverse forme constructive, cu un singur tăiş principal, care în timpul aşchierii se află permanent în contact cu materialul piesei, dacă configuraţia acesteia nu impune întreruperea temporară a aşchierii. La prelucrarea prin strunjire a suprafeţelor exterioare, cea mai frecvent utilizată sculă este cuţitul drept, construcţia căruia este prezentată în (fig. 2). Cuţitul drept (normal) este compus din 2 părţi: activă (capul) şi de fixare (corpul).

Partea activă a sculei participă în mod direct la detaşarea aşchiei şi formarea suprafeţei prelucrate. Ea cuprinde următoarele elemente (fig. 2):

Partea aşchietoare (activă)

elemente (fig. 2): Partea aşchietoare (activă) Fig. 2. Părţile componente ale cuţitului normal: 1.

Fig. 2. Părţile componente ale cuţitului normal:

1. faţa de degajare pe care alunecă aşchia în procesul de aşchiere;

2. faţa de aşezare principală orientată spre suprafaţa de aşchiere;

3. faţa de aşezare secundară, orientată spre suprafaţa prelucrată;

4. muchia aşchietoare principală, formată la intersecţia feţei de degajare cu faţa de aşezare principală;

5. muchia aşchietoare secundară formată la intersecţia feţei de degajare cu faţa de aşezare secundară;

6. vârful cuţitului format la intersecţia muchiilor aşchietoare: principale şi secundare.

Tipurile si scheme de cuţite utilizate în diferite operaţii de prelucrare prin strungire. a) - construcţia cuţitului; b) - elementele părţii active

Schema strunjirii suprafetelor exterioare

a)cu cuţit drept (normal) b)cu cuţit încovoiat; c)cu cuţit drept pentru colţ

Schema strunjirii suprafetelor profilate si interioare

a) cuţite profilate b) suprafeţelor profilate cu cuţite disc c) filetarea cu cuţite de filetare;

d)cu cuţit încovoiat şi avans longitudinal e)cu cuţit de retezat şi avans transversal

longitudinal e)cu cuţit de retezat şi avans transversal d )cu cuţite interioare. e)cu cuţite interioare

d)cu cuţite interioare. e)cu cuţite interioare

d )cu cuţite interioare. e)cu cuţite interioare 5)Dispozitive utilizate la prelucrarea prin strungire La

5)Dispozitive utilizate la prelucrarea prin strungire

La prelucrările, executate pe strunguri, se utilizează două grupe de dispozitive:

— dispozitive folosite pentru prinderea şi fixarea sculelor;

dispozitive folosite pentru prinderea şi fixarea pieselor.

Pentru prinderea şi fixarea cuţitelor se folosesc portcuţite cu placă sau cu două şuruburi de strângere. În funcţie de forma şi dimensiunile piesei, ce se prelucrează, se folosesc următoarele sisteme de prindere şi fixare a pieselor:

fixarea în consolă (numai în partea dinspre păpuşa fixă);

prinderea în consolă şi vârf;

prinderea între vârfuri. Piesele scurte, la care lungimea (L) este mai mică decât trei diametre (D) ale piesei, L/D < 3 se fixează în platou universal cu trei fălci, care asigură o strângere concentrică, prin deplasarea simultană a fălcilor. Fălcile universalului, sunt reversibile, astfel încât permit strângerea pieselor din exterior sau din interior. Pentru prinderea pieselor la care lungimea sa depăşeşte trei diametre L/D > 3 se utilizează, ca suport suplimentar, vârfuri de diferite construcţii (simple, rotative, cu degajare, inverse, cu bilă etc.). In unele cazuri piesa poate fi prinsă între două vârfuri, unul fixat în arborele principal al strungului, iar celălalt în pinola păpuşei mobile, în aceste cazuri mişcarea de rotaţie se transmite piesei prin intermediul flanşei de antrenare şi a inimii de antrenare.

Pentru fixarea pieselor cu diametrul mic se folosesc mandrine cu bucşe elastice.La prelucrarea pieselor lungi la'care raportul L/D > 8, cu scopul de a evita încovoierea sub acţiunea forţelor de aşchiere, se folosesc dispozitive numite lunete, care pot fi mobile sau fixe.

Secţia de Frezare

1.Regulile de securitate în secţie

1. Aduceti in ordine haina de lucru, incheiati nasturii , imbracati chipiul .

2. De muncit numai la masina unelta la care sunteti admisi sis a indepliniti lucrul pe care vi la incredintat maistrul.

3. De nu admis la locul de munca personae , ce nu au relatie cu lucrul incredintat. Fara permisiunea maistrului de nu incredintat masina-unelta altui student.

4. De a nu se sprijini de masina unelta in timpul lucrului.

5. Despre orice accindent cu D-voastra sau colegii de munca , urgent raportati maistrului(administratiei) si la telefon .903 chemati salvarea.

6. Daca la masina-unelta, sau instalatie atirna afisul ―NU CUPLATI-REPARATIE‖, categoric este interzisa cuplarea masinii sau instalatiei.

7. De nu muncit la masina-unelta defectata si de nu petrecut reparatia de sinestatator.

8. Nu se admite de muncit la masina-unelta in manusi sau cu degetele pansate.

9. Cu rigiditate si siguranta de fixat la masina-unelta a semifabricatelor.

10. De reglat iluminarea locala a masinei-unelte.

11. Alimentarea iluminarii locale se admite de la surse cu tensiunea de pina la 36V.

12. La orice intrerupere a curentului electric urgent deconectati masina-unelta.

13. Daca ati observant ca unele parti ale masinii-unelte se afla sub tensiunea electrica opriti masina-unelta si

raportati maistrului. 14.Folositi-va de grilajul de lemn care trebue sa fie in stare buna. Daca podeaua e lunecoasa de facut curatenie. 15.Fiecare student este obligat:

-sa ceara de la maistru petrecerea instructajului tehnicii securitatii pina la inceputul lucrului si la trecerea la o

masina-unelta de alt model; -de indeplinit streict regulile securitatii;

-neaparat de folosit salopeta respective, incaltamintea si misjloacele respective de protectie individuala; - de pastrat curatenia la locul de munca si de nu-l ingramadit cu piese, semifabricatele, deseuri. -nu se admite de alungit chile cu alte tevi sau alte brate.De nu folosit captuseala daca cheia nu corospuned dimensiunii; -de nu spalat miinile in ulei,gaz lampat si ed le sters cu cirpe cu aschii; -de nu lasat salopeta la locul de munca; -de nu mincat linga masina-unealta;

16. Inainte de a conecta masina-unealta,convingetiva ca ea nu va adduce pericol.

2. Părţile componente a maşinii unelte de frezat şi destinaţia lor.

componente a maşinii unelte de frezat şi destinaţia lor. Scopul lucrării: Studierea construcţiei şi schemei

Scopul lucrării: Studierea construcţiei şi schemei cinematice a maşinilor de frezat; frezelor şi a geometriei frezei cilindrice; proceselor de frezare; dispozitivelor utilitate; stabilirea regimului raţional de aşchiere. Formarea deprinderilor de ajustare a maşinilor unelte de frezat.

Construcţia maşinii unealtă de frezat:

Maşina de frezat orizontal

A - batiul maşinii cu cutia de viteze;

B - braţul suport;

C - masa maşinii;

D - legătura suplimentara a consolei cu braţul;

E - ghidajele transversale;

F - consola cu cutia de avansuri;

G - placa de baza.

Organe de dirijare:

1) Mânerul de comutare a cutiei de viteze; 2) Mânerul de comutare a angrenajului intermediar; 3) Volanul pentru deplasarea longitudinală a mesei; 4) Mânerul pentru cuplarea avansului longitudinal; 5) Volanul pentru deplasarea transversală a mesei; 6) Mânerul pentru deplasarea verticala a consolei; 7) Volanul pentru comutarea cutiei de avans; 8) Mânerul pentru comutarea angrenajului cutiei de avans; 9) Mânerul da reversare a mişcărilor transversale şi verticale ale mesei.

3. Mişcările de bază la frezare

Mişcarea principala (de aşchiere) este rotaţia axului principal cu freza. Mişcarea de avans este deplasarea longitudinală, transversală verticală a mesei cu semifabricatul. Mişcările auxiliare -deplasarea accelerată a mesei în aceleaşi trei direcţii.

4) Scule şi dispozitive utilizate la frezat

Freze

4) Scule şi dispozitive utilizate la frezat Freze Lucrari de frezare Sculele se grupează în două

Lucrari de frezare

şi dispozitive utilizate la frezat Freze Lucrari de frezare Sculele se grupează în două categorii de

Sculele se grupează în două categorii de bază, după cum muchiile tăietoare sunt expuse pe partea cilindrică sau frontală a suportului cilindric, având astfel freze cilindrice şi freze orizontale Prelucrarea suprafeţelor plane orizontal se efectuează la maşinile de frezat orizontal cu freze cilindrice, iar la maşinile de frezat vertical cu freze frontale.

Frezarea suprafeţelor verticale se efectuează la maşinile de frezat orizontal cu ajutorul frezelor frontale , iar la maşinile de frezat vertical cu ajutorul frezelor de tip deget. Frezarea suprafeţelor înclinate se efectuează cu ajutorul frezelor unghiulare la maşinile de frezat orizontal, la maşinile de frezat vertical prin rotirea axului principal sub un unghi. Frezarea canalurilor se efectuează cu ajutorul frezelor profilate corespunzător: unghiulare, dreptunghiulare, în forma de T, în forma de coadă de rândunică, profilate în forma de canelat (pentru pene) la maşinile de frezat orizontal şi vertical. Pentru frezarea suprafeţelor în trepte (combinate) la maşinile de frezat longitudional sau orizontal se practică utilizarea blocului de freze, care constitue un grupaj de mai multe freze cilindrice sau cilindro- frontale de diametre corespunzătoare. Frezarea suprafeţelor fasonate se efectuează cu ajutorul frezelor cu profilul corespunzător. Frezarea roţilor dinţate se efectuează cu ajutorul frezelor disc-modul la maşini de frezat vertical. După destinaţie şi metoda de prelucrare a suprafeţelor sânt freze : cilindrice; frontale, disc, deget, profilate şi speciale. După construcţia lor sânt freze cu dinţii dintr-o bucată cu corpul ei (freze monobloc) şi freze cu dinţii aplicaţi. Elementele şi parametrii geometrici ai frezei cilindrice cu dinţi elicoidali . 1) suprafaţa de degajare, pe care alunecă aşchia; 2) spatele dintelui,care poate fi: rectilinic sau curbilinic; 3) suprafaţa de aşezare cu lăţimea b= 1-2 mm; 4) tăişul principal, care poate fi drept, înclinat sau elicoidal cu unghiul de înclinaţie ω; 5) faţeta f=0,5-0,1 mm (se lasă la reascuţire, pentru a determina precizia frezei după diametru).

II. Secţiile Nemecanice

Secţia de lăcătuşărie

1. Regulile de securitate în secţie

1Aduceti in ordine haina de lucru, incheiati nasturii , imbracati chipiul .

2. De muncit numai la masina unelta la care sunteti admisi sis a indepliniti lucrul pe care vi la incredintat maistrul.

3. De nu admis la locul de munca personae , ce nu au relatie cu lucrul incredintat. Fara permisiunea maistrului de nu incredintat masina-unelta altui student.

4. De a nu se sprijini de masina unelta in timpul lucrului.

5. Despre orice accindent cu D-voastra sau colegii de munca , urgent raportati maistrului(administratiei) si la telefon .903 chemati salvarea. 6.Fiecare student este obligat:

-sa ceara de la maistru petrecerea instructajului tehnicii securitatii pina la inceputul lucrului si la trecerea la o masina-unelta de alt model; -de indeplinit streict regulile securitatii; -neaparat de folosit salopeta respective, incaltamintea si misjloacele respective de protectie individuala;

- de pastrat curatenia la locul de munca si de nu-l ingramadit cu piese, semifabricatele, deseuri.

-nu se admite de alungit chiele cu alte tevi sau alte brate.De nu folosit captuseala daca cheia nu dimensiunii; -de nu spalat miinile in ulei,gaz lampat si ed le sters cu cirpe cu aschii; -de nu lasat salopeta la locul de munca; -de nu mincat linga masina sau instalatie. -de nu lasa salopeta la locul demunca.

-inainte de a conecta masina sau instalatia , convinge-te ca ea nu adce pericol nimanui.

7. De pregatit si de controlat instrumentul si echipamentul tehnic.De lucrat cu instrumente calitative:

-ciocanul trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

corospuned

a) partea de lovire trebuie sa fie putin combata, neteda, sa nu aiba crapaturi;

b) minerile ciocanului trebuie sa fie fixat cu pene de metal;

c) coada de ciocan trebuie sa fie fabricata din lemn uscat si tare

- cheile pentru piulite trebuie sa fie calitative si sa corespunda dimensiunilor;

- dalta , punctatorul , priboiul trebuie sa nu fie indoiat , crapat sau cu bavura.

8. Daca sunt observate careva neregularirati sau defecte , urgent de spus maistrului si pina la inlaturarea lor lucrul

se interzice. 9.Ca reguli principale de protecţia muncii, de care trebuie să ţină seama un lucrător care lucrerză la îndoire, pot fi considerate următoarele :

Manevrarea materialelor să se facă pe cit posibil mecanizat, iar muncitorul să poarte mănuşi de protecţie şi şorţ din piele groasă ; Sculele de susţinere şi fixare a pieselor să fie bine fixate pe suporturi; Ciocanele să fie bine prinse în cozi ; La lucrul cu maşini mecanice de îndoit, să se respecte prescripţiile de protecţia muncii specifice acestora ; In cazul îndoirii ţevilor la cald, să se folosească mănuşi de protecţie din ţesătură de azbest.

2. Generalităţi despre lăcătuşărie

Tehnologia lăcătuşăriei studiază metodele si procedeele de prelucrare manuală şi mecanică în stare rece a diferitelor materiale, în scopul de a se obţine piese sau produse finite. Dintre acestea, principalele procedee sînt: ajustarea şi finisarea pieselor executate la maşinile-unelte, asamblarea pieselor definitiv prelucrate în vederea realizării unor aparate, maşini etc., repararea utilajelor. Lucrările de lăcătuşărie cuprind operaţii variate, care se aplică fie asupra materialelor laminate (table, bare, ţevi), vie asupra pieselor turnate, forjate sau prelucrate la diferite maşini-unelte.

Locul de muncă al lăcătuşului îl constituie suprafaţa pe care este aşezat bancul de lăcătuşărie echipat cu trusa individuală de scule (trusa individuală se păstrează în dispozitivele bancului). La bancul de lucru, lăcătuşii exercită diferite operaţii, reparaţii, montări şi demontări de piese Menghinele sînt dispozitive universale cu ajutorul cărora se fixează piesele de diferite forme şi dimensiuni în vederea prelucrării, în lucrările de lăcătuşărie se folosesc mai multe tipuri de menghine :

menghina paralelă cu falcă fixă,

menghina paralelă rotativă,

menghina de mînă,

menghina pneumatică.

Cele mai răspîndite sînt însă menghinele paralele şi menghinele de mînă.

sînt însă menghinele paralele şi menghinele de mînă. Menghina de banc paralelă cu falca fixă este

Menghina de banc paralelă cu falca fixă este compusă din două fălci de fontă, una fixă şi alta mobilă. Falca fixă 1 face corp menghinei 2, pe cînd în cea mobilă 3 se deplasează pe sania de ghidare 4, paralel cu cea fixă, în direcţia săgeţii. Falca fixă este prevăzută cu o gaură, prin care trece şurubul de strîngere cu filet pătrat 5. Acest şurub se înşurubează în piuliţa 6. Manivela 7 serveşte pentru rotirea şurubului de strîngere. In timpul rotirii manivelei, şurubul de strîngere este împiedicat să se deplaseze longitudinal de placa de siguranţă 8, care este fixată cu şuruburi cu cap înecat 9 de corpul menghinei. Pe feţele de strîngere ale fălcilor sînt fixate bacurile de oţel 10, care sînt zimţate, pentru a asigura o strîngere sigură. Mărimea menghinei de banc paralelă cu falca fixă se determină după lungimea bacurilor. In ţara noastră, conform STAS 4247-54, se fabrică menghine paralele de 60, 80, 100, 120 şi 180 mm.

fabrică menghine paralele de 60, 80, 100, 120 şi 180 mm. Menghină de banc Meng hina

Menghină de banc

paralele de 60, 80, 100, 120 şi 180 mm. Menghină de banc Meng hina trebuie ferită

Menghina trebuie ferită de lovituri puternice, deoarece se poate sparge. Este interzisă prelungirea manivelei cu o ţeava sau lovirea ei cu ciocanul, pentru a nu se îndoi sau rupe filetul şurubului. Menghina trebuie curăţită zilnic de aşchii. Sculele trebuie bine păstrate, pentru a nu se deteriora repede. In acest scop, sertarul bancului de lăcătuşărie trebuie prevăzut în interior cu pereţi.

3. Organizarea producţiei şi a locului de muncă

In producţie ca şi în orice sector de activitate, muncitorii primesc sarcini precise. Aceasta este posibil deoarece planul de producţie se defalcă pe sectoare, ateliere, echipe şi chiar pe fiecare muncitor.

din Bucureşti trebuie să fabrice 100 de autobuze într-o lună

(25 de zile lucrătoare), înseamnă că echipa de lă?ătuşi care va executa scheletul metalic al acoperişului, va trebui să confecţioneze cîte patru schelete în fiecare zi. Dacă într-o zi echipa de lăcătuşi nu va reuşi să realizeze cele patru schelete metali:e. atunci nici celelalte echipe de muncitori, care lucrează în alte sectoare,

nu vor reuşi sв-şi îndeplinească sarcinile de plan. De aici rezultă atit importanţa organizării producţiei şi a locului de muncă, cit şi necesitatea îndeplinirii ritmice a planului de producţie. Prin desfăşurarea unei activităţi ritmice colectivele din întreprinderi au posibilitatea să folosească raţional utilajele, timpul de lucru şi să realizeze o productivitate tot mai înaltă. In vederea îndeplinirii ritmice a planului de producţie numeroase întreprinderi din ţara noastră organizează munca după grafic. Desfăşurarea muncii după grafic permite folosirea mai bună a tehnicii şi a timpului de lucru şi contribuie la respectarea strictă a disciplinei în muncă. O formă înaintată de organizare a producţiei o constituie metoda producţiei în flux tehnologic, adică utilajele sînt amplasate în ordinea operaţiilor de prelucrare. La fiecare loc de muncă se realizează o anumită operaţie din procesul de producţie. Prin urmare pentru creşterea cantitativă şi calitativă a rezultatelor muncii, pe lingă alţi factori, este şi organizarea locului de muncă. Prin organizarea raţională a locului de muncă se înţelege întreţinerea uneltelor sau maşinilor în stare de funcţionare, aprovizionarea la timp cu materialele necesare şi executarea corectă a diferitelor operaţii. Organizîndu-se bine locul de muncă, se înlătură timpii neproductivi, se reduce, în bună măsură oboseala şi se evită accidentele de muncă. Organizarea locului de muncă depinde'de rriai mulţi factori : de tipul producţiei (individuală, de serie sau de masă), de caracterul utilajului (manual sau mecanizat), de felul locului de muncă (loc de muncă pentru un muncitor sau pentru o brigadă, permanent sau mobil). Deşi organizarea locurilor de muncă este diferită, totuşi există anumite trăsături comune pentru toate locurile de muncă, şi anume:

De exemplu : dacă Uzina

Autobuzul"

Poziţia cât mai comodă a muncitorului.

Aşezarea sculelor şi materialelor pe banc.

Calitatea utilajelor

.

4.Îndoirea Metalelor

Un mare număr de piese care se execută în atelierul de lăcătuşărie se realizează din materiale îndoite (table, bare, ţevi etc.). Prin îndoirea unui material se înţelege deformarea permanentă la cald sau la rece a acestuia sub acţiunea unor forţe din afară, care îi 'schimbă forma fără să se îndepărteze material prin aşchiere.

Procesul de deformare a metalelor prin îndoire. După cum se cunoaşte din cursul de tehnologia

materialelor, metalele sînt formate din cristale, care în timpul deformării se deplasează unele faţă de altele sau chiar se sparg. Acest fenomen conduce ri la schimbarea formei exterioare a materialului respectiv, lucru de care trebuie să se ţină seama la îndoire.

lucru de care trebuie să se ţină seama la îndoire. Procesul de deformare a metalelor Ia

Procesul de deformare a metalelor Ia îndoire

la îndoire. Procesul de deformare a metalelor Ia îndoire Rezultă că cristalele din regiunea marcată de

Rezultă că cristalele din regiunea marcată de suprafaţa ABCD s-au alungit, iar cele din regiunea marcată de suprafaţa CDFE s-au comprimat. In secţiunea făcută în regiunea îndoirii (b) se poate vedea de asemenea cum s-a deformat materialul. In cazul metalelor mai dure, de fia o anumită rază de îndoire, deformarea este atît de mare încît poate duce ; la apariţia de fisuri (crăpături), ceea ce face materialul inutilizabil.

TEHNOLOGIA ÎNDOIRII METALELOR

Alegerea procedeului de îndoire se face în funcţie de dimensiunile şi calitatea materialului, precum şi de numărul de piese care trebuie executate. în lăcătuşărie, îndoirea metalelor se face manual sau mecanic. Îndoirea mecanică :

Pentru îndoirea rotundă a tablelor se folosesc maşinile de îndoit cu val-ţuri în principiu, această maşină se compune din trei valţuri care se rotesc, din care două dedesubtul tablei, iar al treilea deasupra tablei. orientat între cele două inferioare. Prin coborîrea mai mult sau mai puţin a valţului superior, tabla care trece printre valţuri capătă o curbură mai mare sau mai mică.

Pentru îndoirea tablelor în linie dreaptă şi cu raze mici se folosesc de asemenea maşini' speciale, care se numesc şi abkanturi a). Această maşină se compune din trei mese, masa inferioară l, masa superioară 2 şi Pentru lucrări mai complicate şi de serie mai mare, se folosesc prese speciale pentru îndoit

Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor :

pentru îndoit Îndoirea manuală a tablelor şi benzilor : În general, îndoirea manuală se realizează sub

În general, îndoirea manuală se realizează sub acţiunea unor lovituri aplicate asupra materialului într-un anumit fel. Sculele cu care se aplică loviturile sînt ciocane de diferite forme şi dimensiuni.Se folosesc ciocane executate din cupru, aluminiu, plumb, lemn sau cauciuc. În afară de sculele de lovire, la îndoirea unei piese din metal se mai folosesc şi anumite scule de susţinere sau prindere. Aceste scule au forme şi dimensiuni diferite, în funcţie de materialul de îndoit şi de natura în-doiturii. Sînt reprezentate cîteva nicovale de îndoit, confecţionate din oţel" şi cu partea superioară, pe care se aşază materialul, de diferite forme : bombate concav, convex, drepte, cu colţuri ascuţite sau rotunjite etc. La îndoirea unei benzi sau table se mai pot utiliza pentru susţinere şi simple plăci metalice, menghine de banc, nicovale de fierărie etc. Îndoirea unei benzi prin lovire cu ciocanul.

et c. Îndoirea unei benzi prin lovire cu ciocanul. Î ndoirea tablei se obţine prin întinderea

Îndoirea tablei se obţine prin întinderea materialului, mai mult în regiunea cea mai bombată, întindere care se realizează prin lovituri succesive date cu ciocanul. Îmbinarea a două table, de-a lungul a două muchii, se face prin fвlţuire, adică prin îndoirea marginilor respective ca în figura 55. Îndoirea manuală a benzilor şi a tablelor presupune atenţie si o calificare destul de ridicată din partea lucrătorului, aceasta pentru a nu se produce fisuri în material şi a nu rămîne urme de lovituri care afectează aspectul şi rezistenţa pieselor respective. După cum s-a precizat la început , piesele confecţionate din metale, cu ocazia îndoirilor, îşi schimbă secţiunea, datorită deformărilor care au loc în interior.

Îndoirea tablelor prin îndesarea sau întinderea materialului Secţia de sudare 1. Reg ulile de securitate

Îndoirea tablelor prin îndesarea sau întinderea materialului

Secţia de sudare

1. Regulile de securitate şi protecţia muncii în secţie

Datorită faptului că sudarea nu este o secţie mecanică, regulile de securitate sunt diferite, specifice pentru această secţie. Pentru prevenirea accidentelor trebuie luate următoarele măsuri:

numai persoanele autorizate pot executa lucrări de sudare

pentru fiecare loc de muncă trebue asigurate condiţii de aerisire, în încăperi de cel puţin 3m

începerea lucrului este permisă numai de maestru

la masa de lucru li se interzice acordul persoanelor străine

in timpul sudării, sudorul trebuie să fie echipat cu tot echipamentul special, începând de la încălţămintea cu talpa groasă şi terminând cu masca speciala, destinată sudării.

La exploatarea echipamentului pentru sudare electrica se vor respecta masurile prevezute in

normele de tehnica a securitatii la instalatiile electrice de joasa tensiune , precum si regulile prevazute

de standardele in vigoare, vizind transformatoarele de sudura.

Intreaga instalatie electrica va fi conectata la retea printr-un intrerupator de protectie si va fi legata la priza de pamint , pentru prevenirea electrocutarii.

Inainte de inceperea lucrului va fi controlata cu atentie izolatia cablurilor de sudura si se va opri functionarea instalatiei care are cablurile defecte.

Lungimea cablului de la panoul distributiei la instalatia de sudat va fi de cel putin 2m.

Minerile port-electrozilor trebuie sa fie construite astfel , incit sa asigure stringerea puternica si inlocuirea rapida a electrozilor.Minerul port-electrodului trebuie sa fie confectionat dintr-un material rezistent la caldura , izolat electric si rau conducator de caldura.

Mastile de protectie trebuie sa acopere toata fata sudorului si sa fie confectionate din materiale usoare si rau conductoare de caldura si prevazute cu filtre lentile din sticla speciala contra radiatiilor arcului voltaic. Este interzisa a se folosi sticla afumata sau vopsita in locul filtrelor de sticla.

Sudarea este procesul de primire a legăturilor nedespărţite prin încălzirea marginelor pieselor până la starea de topire. Legătura prin sudare reprezintă metal cristalizat, care în procesul sudării sa găsit în stare topită. Legătura prin sudare ca element de construcţie, este o parte din construcţie în care elementele sânt unite cu ajutorul sudării. Sudarea ocupă un loc deosebit în diverse domenii o industriei şi construcţiei datorită avantajelor faţă de alte metode de producere. Important lucru pentru sudare este de a alege cele mai raţionale construcţii şi forme. Ea permite de a folosi metale economice şi foarte mult micşorează rămăşiţele producerii.

2. Descrierea surselor de alimentare a arcului

Sursele de curent pentru sudare sunt maşini electrice speciale care trebuie să îndeplinească condiţiile:

tensiunea şi curentul să corespundă arcului electric necesar sudării, tensiunea de mers în gol să fie suficientă pentru atmosfera arcului şi stabilizarea acestuia, ca maşina să fie de construcţie simplă şi ieftină şi să permită un reglaj fin şi uşor caracteristica externă a maşinii să fie pronunţat coborâtoare. Generatorul de sudare este ansamblu compas dintr-un generator de curent continuu, cu caracteristică externă pronunţat coborâtoare, antrenat de un motor electric, cu ardere internă sau hidraulică. Generatorul de sudare permite sudarea cu diferite tipuri de electrozi a oţelurilor, fontelor, chiar la valori mici ale curentului. Reglarea regimului de sudare se obţine la sudarea rezistenţei inductive a bobinei de reactanţă, pentru o tensiune neschimbată în mers în gol,prin deplasarea blocului mobil al mezului bobinei de reactanţă la rotirea mecanizmului (5). Schema simplificată a transformatorului de sudat.

3 4 5 R S T 9 6 1 8 2
3
4
5
R
S
T
9
6
1
8
2
3 4 5 R S T 9 6 1 8 2 7 1. bobina primară; 2.

7

1. bobina primară;

2. bobina secundară;

3. bobina de reactanţă;

4. miezul mobil al bobinei de reactanţă

5. mecanismul elicoidal;

6. alimentarea de la reţeaua de curent;

7. miez de fier al transformatorului;

8. piesa de sudat;

9. electrodul.

Randamentul transformatorului este de 75-85%,fiind aproape de 2 ori mai mare decât al generatorului de sudare. Perderele în gol sunt de 0,25 kw, iar factorul de putere este de 0,4 , care poate fi îmbunătăţit până la 0,7 prin folosirea bobinei de reactanţă. Are însă dezavantajul că încărcarea fazelor curentului este nesimetrică, legarea, la reţeaua trifazată făcându-se între 2 faze sau una şi nul.

Redresorul de sudare, folosit pentru transformarea curentului alternativ în curent mediu continuu, se compune dintr-un transformator trifazic, care reduce tensiunea şi măreşte intensitatea curentului şi dintr- un redresor care transformă curentul alternativ în curent continuu. Curentul are oscilaţii foarte slabe şi practic nu se deosebesc de un curent continuu dat de un generator.

Randamentul este de 53-66%, iar factorul de putere 0,57-0,23%

5 1 2 3 4 1. reţeaua de alimentare; 2. transformatorul trifazic; 3. piesa de
5
1
2
3
4
1.
reţeaua de alimentare;
2.
transformatorul trifazic;
3.
piesa de sudat;
4.
electrod

3. Procesul formării cusuturii

Arcul arde între vârful electrodului şi baza metalică formată între piesele de sudat. Electrodul sub formă de

vergea, este împlut cu pastă , având un capăt

Portelectrodul asigură fixarea de adaos şi conectarea prin cablu de legătură la unii din polii sursei de curent. Celălalt pol al sursei este legat la piesa de sudat prin cablu şi clemă.

izolat cu manşonul .

neânvelit, prins în portelectrodul

Coloana arcului se formează între vârful unirii metalice a electrodului şi baea de metal topit.Căldura degajată de arcul electric topeşte metalul din vârful vergelei, din care se desprinde picătura ce se depune în cusătură.

Baia de metal topit conţine şi metal de bază pe adâncimea de pătrundere .Prin solidificarea baei, rezultă cusătura de lăţime c. Datorită excesului de metal topit şi adaos, cu scopul asigurării unui coeficient de siguranţă al îmbinării cordonului de sudură se realizează cu supraînălţare. Odată cu vergeaua metalică se topeşte şi învelişul luând forma de pâlnie, aceasta derijează gazele generate sub forma de jet.

4) Tipuri de electrozi Cu înveliş acid, care cuprinde acizi metalici, silicaţi naturali substanţe organice
4) Tipuri de electrozi Cu înveliş acid, care cuprinde acizi metalici, silicaţi naturali substanţe organice

4) Tipuri de electrozi

Cu înveliş acid, care cuprinde acizi metalici, silicaţi naturali substanţe organice şi dezoxidanţi. Aceste învelişuri asigură viteze mari de sudare şi proprietăţi bune ale sudării la oţelurile necălite cu maximum 0,2% C. La conţinut mai mare în carbon, dau tendinţa de fusurare la cald. Cu înveliş celularic, format din cel puţin 10% de celuloză sau altă substanţă organică care formează gaze cu efect seducător pentru O 2 şi N 2 , şi alte tipuri de electrozi cu înveliş titanic special. Cu înveliş bazic, carbonaţi de Ca, florină. Învelişul bazic asigură o puritate mare a sudurii. Cu învelişuri speciale, cum sunt cei de mare productivitate cu peste 50% pulbere de pe un înveliş, se foloseşte pentru sudarea sub apă.

Determinarea diametrului electrodului:

d e =s/2+1

[d e ]=[mm],

unde "S" este grosimea plăcii(mm). Diametrul arcului în corespundere cu STAS se aplică nu mai mare de 12mm, indiferent de grosimea materialului. Diametrul curentului electric pentru sudare:

I=Kd e , [I]=[A], unde "K" este densitatea curentului electric în amperi pe un mm din diametrul arcului, este egal cu 35-50 A/mm.

În tehnica sudurii, prin noţiunea de electrod se subînţelege orce corp metalic legat la unul din polii unei surse electrice de sudare ; dacă acel corp nu este însuşi obectul prelucrării. Electrozii pot fi nefizibili, atunci când participă la realizare sursei termice, dar nu şi la realizarea directă a sudurii sau fuzibile, când pe lângă rolul de electric îl îndeplinise şi pe acela de material de adaos. Electrozii fuzibili pot fi neânveliţi sau înveliţi.Electrozii înveliţi sunt destinaţi sudării manuale cu arc. Învelişul electrozilor este un strat format dintr-un amestec de substanţe, aplicat pe exteriorul materialului de ados în scopul îmbunătăţirii procesului de sudare cu arc electric şi a calităţii sudurii. Învelişul are următoarele funcţi în procesul de sudare:

să mărească stabilitatea arcului asigurând ionizarea uşoară a spaţiului descărcării prin întroducere în atmosfera a unor substanţe cu potenţial de ionizare scăzută;

să se topească o zgură suficient de uşoară, să acoperind uniform cusătura;

se separe la partea superioară a băii de metal topit

să asigure înlăturarea elementelor nedorite din baza lichidă(S.P.O);

să realizeze în unele condiţii alierea în stare lichidă a cusăturii.

Pentru a îndeplini aceste funcţii în structura-lichidă învelişului electrozilor intră următoarele materiale:

DENUMIREA

 

FUNCŢIA

carburi

de

calciu,

luxid

de

titan

conţinut

de

 

potasiu,oxizi

şi

săruri

ale

metalelor

alcaline-

Ionizaţi

pămîntoase

minereuri

de

titan

mangan

şi

fer,

carbonaţi

Fluidanţi

naturali;

fiero aliaje, aluminiu, grafit;

 

Fluidanţi

şi bioxid de titan, fluorină .

sărurile

oxizii

metalelor

alcolino-pămîntoase,

Fluidanţi

substanţe organice, amidon, celuloză

 

Gaze fianţi

substanţe minerale, carbonaţi de caliu,magneziu

 

Lianţi

silicaţi,lichizi de sodiu şi potasiu, doftrină.

 

Lianţi

betonină, doxtrină, amidon, ciment.

 

Plastifianţi

Acţiunea mecanică a jetului contribue la sporirea penetraţiei şi omogenizării băii. Prin solidificarea zgurii se formează o crustă care protejează termic şi chimic cusătura. Sudarea cu gaz şi gaze inerte, se mai numeşte şi sudarea chimică.Mecanica este sudarea prin înşurubare. Electrică, este acea sudare manuală cu curent alternativ sau continuu. Se mai fac sudări automate si semiautomate, unde se include inulare electrică şi chimică, electrică şi mecanică.

Concluzia!

La

efectuarea

acestui

raport

am

obtinut

cunostinte in prelucrarea materialelor constructoare de masini prin diferite metode industriale, ceea ce are o mare importanta pentru formarea unui viitor inginer, designer , proiectant sau manager industrial. Conform programului practicii de initiere am studiat si am acumulat informatii teoretice si tehnice in domeniile de confectionare ale semifabricatelor si pieselor finite, precum am obtinut deprinderi practice in prelucrarea materialelor de constructie , precum si dezvoltarea gindirii si creativitatii ingineresti ,privind asa profesii de baza in industria constructoare de masini ca lacatus, strungar, frezor si sudor.