Sunteți pe pagina 1din 23

Masini-unelte.

Lucrari de laborator

LUCRAREA 5. ANALIZA CINEMATIC I CONSTRUCTIV


STRUNGURILOR, MAINILOR DE FREZAT
RECTIFICAT

A
I

5.1 Analiza cinematic i constructiv a strungurilor


5.1.1 Consideratii teoretice
Strungul normal este masina unealta pe care se desfasoara procesul tehnologic
de prelucrare aschietoare a semifabricatelor, carora li se impune miscarea principala de
rotatie, aschierea efectuindu-se cu ajutorul unor scule(cutite de strung), carora le
asigura miscarile de avans. Cele doua miscari sunt simultane, rezultanta lor, numita
miscare de aschiere, genereaza suprafete de rotatie (cilindrice, conice, profilate, etc.)
sau plane, functie de directia miscarii de avans fata de axa de rotatie a semifabricatului,
cit si de forma partii active a cutitului.
Datorita unei game largi de operatii ce se pot executa pe strung, ele constituie
grupa cea mai raspindita de masini unelte care se utilizeaza, atit in industria
constructoare de masini, cit si in industria electotehnica, electronica, de automatizari
precun si in celelalte ramuri industriale.
5.2.2 Descrierea masinilor
Ansamblele, subansamblele, mecanismele, sistemele si instalatiile strungului
normal (fig. 4.1) sunt.:
Batiul strungului, compus din :
- Patul 9, format din doua grinzi longitudinale rigidizate cu nervuri, este turnat din fonta
si are rolul de a sustine celelalte parti componente ale strungului. la partea superioara
are doua perechi de ghidaje pentru deplasarea ansamblelor mobile. se impune sa aiba
rigiditate mare si rezistenta ridicata la uzura a ghidajului.
- Doua picioare prismatice 8, constructie cheson, au rolul de a sustine patul;
- Cremaliera, fixata pe pat, situata deasupra surubului conducator, serveste la
deplasarea caruciorului 12 in miscare de avans longitudinal;
- Tava 13 , are rolul de a colecta lichidul de racire-ungere si aschiile.
Papusa fixa 1 (cutia de viteze) este compusa in esenta din mai multe
mecanisme de roti dintate baladoare, montate intr-o carcasa, prin care se realizeaza
miscarea principala de aschiere. Cel mai important element al cutiei de viteze este
arborele principal, un tub de otel cu proprietati speciale, rigid si rezistent la uzura. El are

Masini-unelte. Lucrari de laborator

rolul de a sustine si antrena semifabricatul in miscarea de rotatie, pe el montindu-se


universalul 3 ce foloseste la fixarea semifabricatelor cu ajutorul unor gheare de
prindere.

Fig. 5.1. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, vedere generala


1. Papusa fixa (cutia de viteze)
2. Dulapul electric
3. Universal cu 3 gheare
4. Sania port-cutit
5. Lineta fixa
6. Aparatoare
7. Papusa mobila
8. Picior
9. Batiu

10. Surub conducator


11. Sania transversala
12. Sania longitudinala (carucior)
13. Tava pentru aschii
14. Cutia de avansuri
15. Capac lateral

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Mecanismul de avansuri si filete cuprinde


- Cutia de avansuri si filetele 14, care realizeaza avansurile si pasii filetelor normalizate
curent folosite.
- Surubul conducator 10, utilizat numai pentru. transmiterea miscarii caruciorului la
filetare;
- Bara de avansuri, situata sub surubul conducator, prin care se transmite miscarea de
avans la saniile caruciorului;
Aici trebuie mentionate si:
- Cremaliera (fixa), situata deasupra surubului conducator, si care prin intermediul unui
pinion realizeaza avansul longitudinal, fig. 5.1 sau 5.2.
- Bara de suport a limitatoarelor de cursa, situata sub bara de comanda pe care sint
montate cele 2 manete M1 de pornire a arborelui principal, fig. 5.1 sau 5.2.
Caruciorul, serveste la sustinerea si deplasarea cutitului in miscarea de avans.
El se compune din:
- Sania longitudinala 12, care contine angrenajele si organele prelucrarii si transmiterii
miscarii de avans si filetare si asigura deplasarea longitudinala a caruciorului pe
ghidajele exterioare ale patului strungului;
- Sania transversala 11 realizeaza deplasarea transversala a cutitului. perpendicular pe
axa arborelui principal, prin intermediul unui mecanism surub-piulita.
- Sania port-cutit 4 serveste la deplasarea manuala a cutitului. Se foloseste in general
la deplasari fine si la strunjirea suprafetelor conice, pe ea montindu-se placa rotitoare,
ce permite rotirea cutitului in plan orizontal.
- Port-cutitul multiplu, se utilizeaza la prinderea cutitelor in cele 4 locase decalate cu
90. se poate roti in jurul unui pivot central cu ajutorul unei manete (MB3), pentru a
aduce oricare din cutite in pozitia de lucru.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Fig. 5.2. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, elemente de control


Controlul mecanic:
M1
Maneta pentru controlul rotatiei arborelui principal (sens trigonometric, invers si pozitie
neutra)
M2, M3 Manete pentru selectarea vitezei de rotatie a AP
M4
Maneta pentru selectarea pasului normal sau marit
M5
Maneta pentru selectarea filetului pe dreapta sau stinga
M6, M7, M8
Manete pentru selectarea avansurilor, pasilor la filete si tipurilor de filete
M9
Maneta pentru inversarea directiei de avans (pe carucior)
M10
Maneta pentru cuplarea surubului conducator sau barei de avans
M11
Maneta pentru selectarea avansului longitudinal sau transversal
RM1
Roata de mina pentru avans longitudinal
RM2
Roata de mina pentru avans transversal
RM3
Roata de mina pentru avans sanie portcutit
RM4
Roata de mina pentru avans ax papusa mobila
MB1
Maneta pentru blocarea axului la papusa mobila
MB2, MB4
Maneta pentru blocarea rapida a papusii mobile
MB3
Surub de blocare rapida a cutitului pe sania portcutit
MB5
Rozeta pentru blocarea elementului de reglare a numarului de inceputuri in cazul
prelucrarii filetelor
Control electric:
1SS
Intrerupator de cuplare/decuplare lichid de racire
2SS
Intrerupator de cuplare/decuplare lampa de lucru
1PB
Buton ciuperca STOP de avarie pe papusa fixa
2PB
Buton ciuperca STOP de avarie pe papusa mobila
1PBL/2LT
Buton iluminat pentru pornirea/oprirea motorului principal
3PB, 4PB
Butoane pentru avans rapid stinga-dreapta
3LT
Bec indicator al pozitiei deschise a aparatorii universalului
4LT
Bec indicator al atingerii capetelor de cursa transversala
5LT
Bec indicator al atingerii capetelor de cursa longitudinala

Papusa mobila, serveste la sustinerea semifabricatelor prin intermediul virfurilor


conice, cit si la fixarea se deplasarea axiala a sculelor de tipul burghielor, alezoarelor,
tarozilor, filetelor, etc. Ea se compune din:

Masini-unelte. Lucrari de laborator

- placa suport pe ale carei ghidaje se poate deplasa transversal corpul papusii
mobile 7 in vederea strunjirii suprafetelor conice. Placa suport poate glisa pe ghidajele
interioare ale patului, putindu-se bloca cu ajutorul unei ancore MB4 sau blocare rapida
cu ajutorul pirghiei MB2.
- pinola 15, este un corp cilindric, gol la interior prevazut in partea din fata cu un
alezaj conic pentru. fixarea virfurilor 14 de sustinere a semifabricatului si a sculelor, el
se poate deplasa axial cu mecanism surub-piulita de la roata de mina RM4. Sint
prevazute ghidaje separate pentru sania longitudinala si papusa mobila pentru. ca
uzura provocata de prima sa nu influenteze coaxialitatea intre arborele principal si
pinola.
Strungul e prevazut cu o lineta fixa 5 (fig. 5.1) si una mobila, fixata de carucior,
pentru a sustine semifabricatele cu lungimi mari.
Actionarea strungului se realizeaza cu un motor electric trifazat, prin intermediul
unei transmisii cu curele trapezoidale. Pe dulapul cu aparatura electrica 2 se gaseste
intrerupatorul principal. Elementele de comanda ale strungului sint prezentate in fig.
5.2.
Cinematica masinilor unelte fiind in general complexa pentru. studiul constructiv
si functional al acestora, in locul desenelor constructive desfasurate, se utilizeaza
reprezentari desfasurate de principiu, numite scheme cinematice, in care componentele
sunt reprezentate prin simboluri standardizate. Pentru cunoasterea parametrilor
tehnologici de functionare a unei masini unelte este necesara studierea lantului
cinematic al masinii.
Lantul cinematic cuprinde prin definitie totalitatea elementelor (organe de
masini), prin care se transmite, cu sau fara transformarea ei, obisnuit pornind de la un
element de intrare initial numit conducator, pina la elementul final de iesire, condus.
Transmiterea acestor miscari (fig. 5.3) reprezinta schema cinematica a strungului si fig.
5.4 diagrama de viteze a arborelui principal (a cutiei de viteze).
Lanturile cinematice ale strungului sunt formate din:
- Lantul cinematic principal are ca element de intrare un motor electric (fig. 5.3) si
element de iesire arborele principal AP. De la arborele motorului, miscarea se transmite
printr-o transmisie cu curele trapezoidale si a unor roti de curea. De aici, miscarea se
transmite prin intermediul ambreiajelor electromagnetice 2

pentru. rotirea lui AP in

sens direct de prelucrare, respectiv prin 1 pentru. obtinerea turatiei inverse la AP (prin
inversorul de turatii 93-92-91). Comanda ambreiajelor 1 si 2

se realizeaza de la

maneta M1 (fig. 5.2). La deconectarea angrenajelor 1 si 2

se alimenteaza frina

Masini-unelte. Lucrari de laborator

electromagnetica FE. Se remarca cazul cind doua roti dintate in spatiu pot angrena, dar
in schema desfasurata acestea nu sint tangente; ele se unesc cu linia intrerupta (vezi
fig. 5.3) rotile 26 cu 28, 16 cu 25, etc. Prin intermediul manetelor M2 si M3, se pot
obtine 24 de turatii diferite la arborele principal: maneta M2 avind 6 pozitii, iar M3 avind
4 pozitii.
- Lantul cinematic de filetare si avansuri. Miscarea pentru. filetare si avansuri se
culege din cutia de viteze si este comuna, atit pentru. lantul cinematic de filetare cit si
pentru. avansuri de la roata baladoare 26, prin intermediul inversorului 26-28, fiind
transmisa la arborele Ia. In continuare, miscarea e transmisa prin cuplajul K1 sau prin
roata intermediara 34-35 la 36-37-38 sau direct la 38 prin cuplajul K2, pe arborele IIa.
De la 39, miscarea se transmite la 40, apoi prin cuplajul K3, la 43-42 sau 40-41-42-43.
De la 44 se transmite ori prin K4 la arborele VIa, arborele Va avind 10 viteze
suplimentare fata de VIa, datorita a 5 roti baladoare, fiecare cu 2 pozitii, ori la arborele
Va, prin intermediul 45, in acest caz arborele VIa avind 10 viteze suplimentare fata de
Va datorita celor 5 roti baladoare. Roata baladoare 64 separa miscarea dintre surubul
conducator si bara de avansuri cuplind ori bara de avansuri VIIIa, ori surubul
conducator VIIa, caz in care se va roti si bara de avansuri.
Transmiterea miscarii de filetare de la surubul conducator la carucior se
realizeaza printr-o piulita actionata de M10.
Miscarea de avans se transmite de la bara de avansuri la roata 73, apoi prin
inversorul 74-75-76 la melcul 86 si roata melcata 87. In continuare, miscarea se
transmite printr-un cuplaj ori la pinionul cremalierei pentru avansul longitudinal, ori la un
surub pentru avansul transversal.
Deplasarile rapide ale saniei longitudinale sau transversale se realizeaza de la
motorul electric situat in carucior. La pornirea motorului cu butoanele 3PB sau 4PB,
miscarea de avans e decuplata de catre cuplajul electromagnetic de pe axul VIIIa.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Fig. 5.3. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, schema cinematica

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Fig. 5.4. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, diagrama de turatii

La strungurile mai vechi, exista lira cu rotile de schimb si inversorul de filete,


protejate de cutia aparatoare a motorului, ce serveau la trecerea si deplasarea de la un
tip de filet la altul, respectiv la obtinerea filetelor pe dreapta sau pe stinga, dar in
aceasta varianta a strungului, lira a fost eliminata, selectarea tipului de filet si sensului
acestuia facindu-se de la manetele M4M8.
5.3.1 Desfasurarea lucrarii

Masini-unelte. Lucrari de laborator

a) Se identifica partile componente ale strungului.


b) Se urmareste cinematica miscarilor principale, de avans si filetare, identificind
elementele din schema cinematica cu cele reale ale strungului.
c) Bazat pe cunoasterea semnelor conventionale de reprezentare a pieselor
componente a masinilor in cadrul schemei cinematice se va prezenta schema fluxului
cinematic a strungului studiat.
d) Se manevreaza comenzile (cu strungul deconectat de la retea) pentru. diferite
turatii si avansuri, rotind manual arborele de intrare in cutia de viteze.
e) Se realizeaza functionarea practica cu diverse reglaje ale parametrilor de
aschiere.
5.2 Analiza cinematic i constructiv a mainilor de frezat

5.2.1. Consideratii teoretice


Aceste masini sint destinate prelucrarii prin frezare in ateliere, avind posibilitatea
de adaptare la productia de masa. Un mare numar de accesorii face ca masina sa se
preteze la operatii foarte complexe, aceste accesorii dind un grad mare de
universalitate al masinii.
Prelucrarea pieselor mici, care necesita o varietate mare de operatii se executa pe
masini de frezat cu consola. Acestea formeaza categoria de baza a masinilor de frezat
asigurind prelucrarea suprafetelor plane, fasonate, a canalelor drepte sau elicoidale,
rotilor dintate, etc., avind caracteristic faptul ca ele sunt prevazute cu o consola, care
sustine masa pe care se fixeaza semifabricatul. In continuare se va prezenta masina de
frezat pentru scularie FUS 32, ea fiind una din cele mai des utilizate masini de frezat.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Fig. 5.5. Masina de frezat universala pentru scularie FUS 32


1. Actionare manuala a AP vertical
2. Blocarea AP vertical
3. Mecanism de asigurare a sculei
4. Roata de mina a culisei
5. Locul tijei filetate pentru transport
6. Masa verticala (de baza)
7. Blocarea mesei verticale
8. Suportul mesei
9. Blocarea suportului mesei
A. Controlul vitezelor AP
B. Controlul avansurilor

10. Roata de mina a suportului mesei


11. Dispozitiv de ungere
12. Roata de mina a mesei de baza
14. Blocarea culisei
15. Pana pentru reglarea jocului la ghidaje
16. Deplasarea contrabratului
17. Blocarea contrabratului
29. Lampa de lucru
C. Pupitrul de comanda
D. Pupitrul de comanda auxiliar

Pe ghidajele coada de rindunica verticale (frontale) ale batiului masinii se afla


suportul mesei, care sustine masa de baza (verticala) prin intermediul unor ghidaje
longitudinale. Pe masa verticala se poate monta o masa orizontala. Pe ghidajele
orizontale ale batiului, (deasupra), se afla culisa, iar deasupra acetseia se afla
contrabratul. Masa masinii poate executa deci miscari de avans pe 2 directii,
longitudinala si verticala, iar culisa poate executa miscarea pe cea de-a 3-a axa,
transversala.
Structura masinii e astfel conceputa incit miscarea principala e complet separata
de miscarea de avans. Aceasta din urma se poate realiza cu ajutorul cutiei de avansuri,
sau manual, cu ajutorul rotilor de mina.
Actionarea principala a masinii de frezat universale pentru scularie FUS 32 se face de
la motorul electric M (fig. 5.6), prin intermediul cutiei de viteze. Aceasta poate da
arborelui principal 18 turatii diferite, cu ratia =1.25. Mecanismul (manual) de fixare a
sculei este prevazut cu un surub de fixare a sculei in arborele principal, acest lucru
realizindu-se prin intermediul unor roti dintate conice, care in pozitia normala sint
decuplate.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Fig. 5.6. FUS 32, cutia de viteze

Fig. 5.7. FUS 32, diagrama de viteze

Miscarile de avans sint obtinute de la cutia de avansuri (fig. 5.7), avind 18 viteze diferite
de avans, conform unei diagrame identice cu cea de la cutia de viteze. Avansul rapid e
obtinut de asemenea din cutia de viteze, prin suprapunerea avansului rapid de la axa V
cu avansul de lucru de la axa VII prin intermediul unui cuplaj bidirectional in sistem
torpedo, fara oprirea miscarii initiale de avans de lucru. Practic in acest cuplaj intra 2
miscari, una mai lenta si una rapida sau nula, la iesire avind viteza cea mai mare din
cele 2. Miscarea de avans a culisei e transmisa prin intermediul rotilor Z20 si Z21, cu
ajutorul cuplajului C1, la surubul culisei VI.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Miscarea de rotatie e transmisa de la cutia de avansuri prin intermediul unui


cuplaj de siguranta C5 montat pe arborele VII, prin niste roti dintate intermediare, axului
canelat, punind mecanismul de avans longitudinal in miscare.
Miscarea de rotatie a axului VIII e preluata printr-un cuplaj de siguranta la
suprasarcina C6 prin roata aflata in suportul mesei. Aici miscarea e distribuita prin
cuplajul electromagnetic dintat C2 la piulita pentru avans vertical, si prin axul IX la axul
conducator al mesei longitudinale. Miscarea verticala manuala a suportului mesei se
obtine cu ajutorul rotii de mina de pe axul XI, cuplajul C2 fiind decuplat.
Pentru miscarea longitudinala a mesei, miscarea vine de la axul XII prin cuplajul
electromagnetic C3 care atunci cind e inchis, transmite miscarea surubului XIII.

Fig. 5.8. FUS 32, cutia de avansuri si sistemul de avans

Masini-unelte. Lucrari de laborator

5.2.2 Accesorii speciale


Masina poate fi prevazuta cu o serie de accesorii speciale, cum ar fi: cap de frezare
rapida, cap de mortezat, cap de gaurit si frezat cu avans de lucru, cap
transversal, masa universala, masa rotativa, masa rotativa cu cititor optic,
cap divizor inclinabil, cap divizor cu contrabrat, etc. In continuare sint
prezentate citeva din aceste accesorii:

5.2.1.1 Cap de mortezat

Fig. 5.9. Cap de mortezat

Acest accesoriu se monteaza in locul capului vertical, pe culisa. Miscarea de rotatie se


preia de la axul V, fiind transformata in miscare de translatie verticala prin intermediul
unui mecanism biela-manivela reglabil atit ca directie (90 fata de verticala), cit si
cursa de lucru. Cu surubul 2 se regleaza cursa, surubul 3 servind la blocarea in pozitia
reglata.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

5.2.1.2 Cap de cap de gaurit si frezat cu avans de lucru

Fig. 5.10. Cap de gaurit si frezat cu avans de lucru

Acest accesoriu se monteaza pe capul vertical. El are rolul de a face o legatura


intre miscarea de rotatie a axului principal si deplasarea pinolei din capul vertical,
realizind avansuri de 0.02-0.2 mm/rev. El se poate roti impreuna cu capul vertical,
putindu-se astfel prelucra alezaje inclinate cu avans de lucru.

Cu

rozeta

se

slabeste tamburul 4, apoi acesta se roteste pina la indexul dorit, dupa care este blocat.
Pentru pornirea avansului mecanic se trage de maneta 6. Dupa ce adincimea a fost
atinsa, tamburul revine pe pozitia 0 iar avansul mecanic este decuplat. Realizarea
avansului manual fin se face cu ajutorul rozetei 7. Prin tragerea a doua manete 8 se

Masini-unelte. Lucrari de laborator

poate deplasa pinola cu mina, pe timpul avansului de lucru cele doua manete fiind
blocate (impinse).
5.2.1.3. Masa universala

Fig. 5.11. Masa universala

Cu ajutorul mesei universale e posibila prelucrarea a 4 fete ale unei piese dintr-o
singura prindere, permitind rotirea in jurul a 3 axe si deplasarea dupa o axa. Masa de
lucru poate fi deplasata cu ajutorul rotii de mina 3 si blocata in pozitie cu surubul 1.
Platoul mesei se poate roti manual cu 360 in jurul axei verticale si se poate bloca in
pozitie cu ajutorul surubului 2.
Cu ajutorul suruburilor 5 si 6, platoul se poate inclina dupa doua axe, cu
45/+15 si respectiv 30, iar blocarea in pozitie se face cu suruburile 4 si 7. Unghiurile
de inclinare se pot citi pe scalele gradate 8 si 9.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

5.2.1.4. Masa rotativa

Fig. 5.12. Masa rotativa

Masa rotativa e destinata prelucrarii circulare cu sau fara indexare. Indexarea


poate fi directa sau indirecta.
In cazul indexarii directe, platoul trebuie rotit cu mina, iar melcul trebuie scos din
angrenarea cu roata melcata, prin rotirea excentricului pe care se afla melcul. Prin
intermediul piulitei 5, tamburul gradat poate fi blocat pe excentric, apoi excentricul
poate fi rotit de la tamburul 6, daca se actioneaza maneta 4. Astfel, platoul devine liber
si se poate roti in pozitia dorita. Pentru blocarea si deblocarea platoului se folosesc
manetele 2.
In cazul indexarii indirecte, rotirea trebuie facuta prin intermediul melcului. Astfel,
melcul si roata melcata trebuie cuplate (angrenate), prin rotirea tamburului gradat 6 fara
joc, apoi blocarea cu ajutorul manetei 3. Indexarea se face cu tamburul gradat 6, dupa
slabirea piulitei 5.
5.2.1.5. Capul divizor inclinabil

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Fig. 5.13. Capul divizor inclinabil

Cu ajutorul unui astfel de accesoriu, se pot indeplini urmatoarele operatii:


- indexare directa, indirecta si diferentiala
- frezarea spirala si elicoidala
Capul divizor se monteaza pe masa masinii cu ajutorul unor suruburi T.
Indexarea directa presupune rotirea axului cu mina, daca minerul 8 e scos in
pozitia de rotire libera, dupa care axul trebuie blocat cu maneta 7 (aflata chiar pa ax).
Indexarea indirecta se face prin intermediul unui angrenaj melcat. Melcul se
cupleaza cu roata melcata cu ajutorul manetei 5, blocarea si deblocarea facindu-se cu
maneta 7.
Indexarea diferentiala presupune intercalarea unor angrenaje intre ax si platoul
de indexare, pe arborii I si II, angrenajul melcat trebuind sa fie decuplat.
Frezarea spiralelor arhimedice si elicoidale se face prin combinarea miscarii de
rotatie a piesei in jurul axei sale cu miscarea de translatie a mesei. Miscarea de rotatie
a axului provine de la rotatia surubului mesei, printr-o serie de angrenaje. Cepul
minerului 9 trebuie introdus intr-una din gaurile platoului capului divizor, pentru a putea
transmite miscarea angrenajului melcat. Capul divizor trebuie deblocat, folosind maneta

Masini-unelte. Lucrari de laborator

10, iar manetele 7 si 8 trebuie scoase afara. In vederea realizarii unei game cit mai mari
de pasi pe diferite diametre ale piesei, pot fi schimbate rotile din lira rotilor de schimb.
5.2.3 Desfasurarea lucrarii
a) Se identifica partile componente si organele de comanda ale masinii de frezat
de scularie FUS 32.
b) Se urmareste cinematica miscarilor principale si de avans, identificind
elementele din schema cinematica cu cele reale ale frezei.
c) Pe baza cunoasterii semnelor conventionale de reprezentare a pieselor
componente ale masinilor in cadrul schemei cinematice, se va prezenta grafic schema
fluxului cinematic a masinilor de frezat studiate.
5.3 Analiza cinematic i constructiv mainilor de rectificat
5.3.1. Consideratii teoretice
Masinile de rectificat sunt destinate prelucrarii, de obicei finale, a pieselor, pentru
obtinerea preciziei de forma si dimensionale relativ ridicate si a unor calitati superioare
a suprafetelor. Adaosurile de prelucrare sunt de cca. 0,3...0,8 mm, iar indepartarea lor
se realizeaza in urmatoarele faze:

Degrosarea, prin care se elimina cca. 80% din adaos;

Finisarea, prin care se elimina restul de 20% din adaos;

Destinderea, in timpul careia masina functioneaza fara avans de patrunde re


indepartind insa materialul de pe piesa, ca urmare a tensionarii sistemului
tehnologic elastic pina cind nu mai apar scintei.
Clasificarea masinulor de rectificat este urmatoarea:

Masini de rectificat rotund exterior


- intre virfuri
- fara virfuri

Masini de rectificat rotund interior

Masini de rectificat universale

Masini de rectificat plan;

Masini de rectificat speciale.


Scopul lucrarii de fata este studierea organizarilor constructive pentru masinile de
rectificat si a posibilitatilor de prelucrare ale masinilor de rectificat plan RPO-200, in
interior RI-80 si universal RU-350.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

5.3.2. Organizari constructive, cinematice si parametrii caracteristici


Schemele de principiu ale organizarii constructive pentru masinile de rectificat
universal, interior si plan sunt reprezentate in fig, 5.14 a,b respectiv c.
Principalele subansambluri componente sunt urmatoarele:
Penrtru masinile de rectificat universal si interior : batiul 8, ghidajele 6 , papusa
port-piesa Pp papusa port-scula Ps, papusa mobila Pm, sania longitudinala Sl, sania
radiala Sr.
Pentru masinile de rectificat plan: batiul B, masa M, papusa port-scula Ps,
instalatia de filtrare si racire IFR, limitatorii de cursa LC, panoul de comanda PC.

Fig. 5.14. a) Maina de rectificat universala; b) Maina de rectificat interior; c) Maina de rectificat plan

Masini-unelte. Lucrari de laborator

Principalii parametri caracteristici sunt :


- Dimensiunile masei de lucru (mm)
- Diametrul maxim al piesei de rectificat (mm)
- Diametrul maxim al sculei abrazive (mm);
- Cursa maxima longitudinala si transversala a masei (mm)
- Cursa maxima verticala a capului de rectificat (mm)
- Viteza maxima si minima a capului de rectificat ;
- Puterea motorului de antrenare a piesei (kW);
- Puterea instalata a masinii (kW)
Structurile cinematice ale masinilor permit realizarea urmatoarelor miscari:
Pentru masinile de rectificat universal si interior:
- Miscarea principala de rotatie a sculei (I)
- Miscarea de avans circular a piesei (II)
- Miscarea de avans longitudinal a sculei sau a piesei (III)
- Miscarea de avans radial (de patrundere ) (IV)
- Miscarea de inclinare a piesei sau sculei (V), in vederea prelucrarii suprafetelor
conice
Pentru masina de rectificat orizontal:
- Miscarea principala de rotatie a sculei (I);
- Micarea de avans longitudinal a piesei (II);
- Miscarea de avans vertical a sculei (III)
- Miscarea de avans transversal a piesei (IV).
Pentru realizarea acestor miscari structurile cinematice au in compunere
urmatoarele lanturi cinematice:
- Lantul cinematic principal, dispus de regula in papusa port-scula, pentru realizarea
miscarii principale I si format in general dintr-un motor de antrenare si o transmisie prin
curele cu 1...6 trepte;
- Lantul cinematic de avans circular (intilnit numai la masinile de rectificat rotund) ,
pentru realizarea miscarii de avans circular II si format fie dintr-un motor de curent
continuu, fie din cutii de avansuri cu bloc/baladoare;
- Lantul cinematic de avans longitudinal, a sculei sau piesei, realizat in varianta
mecanica sau hidraulica;
- Lantul cinematic de avans transversal (radial, de patrundere), a sculei sau piesei,
realizat in varianta mecanica sau hidraulica, si prezentat in fig. 5.15.

Masini-unelte. Lucrari de laborator

- Lantul cinematic de avans vertical (intilnit la masinile de rectificat plan) realizat in


general in varianta mecanica , cu actionare manuala si format in general din roti dintate
conice si mecanism surub-piulita.

Fig. 5.15. Lantul cinematic de avans transversal al masinilor de rectificat

5.5.3. Reglarea si deservirea masinilor de rectificat


Executarea unor rectificari de precizie ridicata si cu regimuri economice, impune
efectuarea urmatoarelor reglaje:
- Pozitionarea precisa a subansamblurilor unele fata de altele (coaxialitati ale
papusilor, instalari precise la diverse unghiuri ale meselor si papusilor, etc.) care se
executa prin intermediul elementelor precizate in cartea tehnica a masinii si utilizind
pentru verificari compensatoare cu valoare diviziunii de 1 m;
- Fixarea sigura si corecta a piesei, care asigura cresterea preciziei dimensionale
si de forma, precum si obtinerea unei suprafete de calitate superioara, concomitent cu
o buna protectie a muncii.
- Instalarea parametrilor regimului de aschiere, care la rectificare prezinta unele
particularitati datorate faptului ca pe elementele de reglare nu sunt indicate marimile
parametrilor. Din acest motiv in multe cazuri instalarea parametrilor de aschiere are la
baza experienta rectificatorului sau se poate stabili prin tatonari;
- Preluarea jocurilor la arborele principal in mecanismele de ghidare, in
mecanismele surub-piulita care se realizeaza in conformitate cu instructiunile din cartea
tehnica a masinii.
La deservirea masinilor de rectificat se vor avea in vedere urmatoarele:

Masini-unelte. Lucrari de laborator

- Verificarea nivelului de vibratii (cauzele acestora putind fi: dezechilibrarea


pietrei, jocuri mari la arborele pietrei, fixarea necorespunzatoare a masinii pe fundatie),
care conduc la obtinerea de arsuri pe suprafata de prelucrat.;
- Verificarea functionalitatii instalatiei de racire si filtrare a lichidului de racire. O
racire insuficienta, cauzata de reglarea necorespunzatoare a debitului sau imbicsirea
conductelor sau filtrelor, conduce la arsuri ale suprafetei si abateri mari ale
dimensiunilor piesei prelucrate;
- Verificarea instalatiei hidraulice de actionare si ungere, etc. care se realizeaza
conform instructiunior din cartea tehnica a masinii.
5.5.4. Posibilitati de prelucrare pe masinile de rectificat
Pe masinile de rectificat rotund exterior se prelucreaza piese cu suprafete de
revolutie exterioare, generarea suprafetelor realizindu-se prin combinarea urmatoarelor
miscari:

Fig. 5.16. Posibilitati de prelucrare pe masinile de rectificat

- Miscarea principala de rotatie a sculei (ns);


- Miscarea de avans circular a piesei (np);
- Miscarea de avans longitudinal alternativ executata de piesa sau scula(ss)
Pentru rectificarea exterioara:
- Avansul transversal (st) se alege functie de caracteristicile discului abraziv si
calitatea materialului;
- Adaosurile de prelucrare se aleg functie de duritatea materialului si rigiditatea
piesei
Pentru rectificarea rotunda interioara
-Viteza de aschere (vs) se alege ca si la rectificarea rotunda exterioara;
-Avansul longitudinal (sl) se alege functie de material si raportul dintre diametru
si lungimea alezajului;

Masini-unelte. Lucrari de laborator

-Viteza de rotatie a piesei (vp) se alege functie de diametrul alezajului sl si


st(vp=40150 m/min)
Pentru rectificarea plana:
-Viteza de aschere (vs) este de 20...25 m/s
-Avansul longitudinal (sl) se alege functie de material viteza de deplasare a
mesei
-Adincimea de aschiere la degrosare este de 0,005...0,15 mm, iar la finisare de
0,01...0,015 mm.
5.5.5. Modul de lucru. Interpretarea rezultatelor
Lucrarea se va desfasura prin parcurgerea urmatoarelor etape:
a) Se va studia materialul bibliografic pus la dispozitie (diapozitive, planse,
prospecte, carti tehnice);
b) Se vor identifica principalele elemente componente si se vor intocmi schite de
principiu ale masinilor studiate;
c) Se vor studia structurile cinematice ale masinilor studiate, se va pune accentul
pe studierea lanturilor cinematice hidraulice, identificindu-se elementele lor de
componente si rolul acestora;
d) Se vor efectua citeva reglaje ale masinilor studiate, conform paragrafului 3.
e) Se vor efectua prelucrarea unor piese, conform paragrafului 4.
f) Se vor studia practic si alte tipuri de masini de rectificat pentru care se vor
identifica principalele elemente componente si se vor intocmi schite de principiu ale
acestora.