CURS 1

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND MAȘINILE

AGRICOLE, AGREGATELE AGRICOLE ȘI
SISTEMA DE MAȘINI

Conf. dr.ing. Lavinia Mădălina PETANEC

USAMVB Timişoara - 2020

 TERMINOLOGIE
I. Mașină agricolă = o mașină de lucru destinată efectuării uneia
sau mai multor lucrări agricole în cadrul proceselor de producție
din agricultură; realizând o productivitate ridicată a muncii, o
reducere a costurilor de producție și a timpului de efectuare a
lucrărilor. Mașinile agricole au organe de lucru acționate de la o
sursă de energie.
II. Agregat agricol = mijlocul de bază în mecanizarea proceselor de
producție agricolă, fiind constituit dintr-o sursă de energie și una
sau mai multe mașini agricole, care execută una sau mai multe
operații sau lucrări agricole în același timp.Având în vedere
numărul operațiilor sau lucrărilor efectuate, agregatul agricol
poate fi:
- simplu (ex.plugul în agregat cu tractorul = agregat simplu
de arat);
- complex (ex.freza,semănătoarea, mașina de administrat
îngrășăminte și tăvălugul în agregat cu tractorul = agregat
complex de pregătire a solului, semănat și fertilizat).
 TERMINOLOGIE

III. Instalație agricolă = un ansamblu de agregate

agricole, aparate și instrumente utilizate pentru
realizarea unor operații într-un proces de
producție. Atât agregatul agricol cât și instalația
agricolă poartă denumirea lucrării principale pe
care o execută, de ex. agregat de arat, agregat
de semănat, instalație pentru prelucrarea
semințelor, instalație de irigare, instalație
pentru vinificare etc.
 TERMINOLOGIE
IV. Utilaj agricol = un ansamblu de instalații,
agregate, mașini agricole, aparate, folosite pentru
realizarea unor lucrări dintr-un proces de
producție din agricultură.
V. Sistem de mașini agricole = totalitatea tipurilor de
mașini, agregate și instalații agricole folosite
pentru mecanizarea tuturor lucrărilor din cadrul
unui proces de producție.
 Un sistem de mașini agricole cuprinde: mașini
simple, mașini combinate, surse de energie și alte
mijloace tehnice.
 TERMINOLOGIE

1. Operație agricolă mecanizată = o parte a

lucrării agricole.
Ex: tăierea plantelor, treierarea spicelor,
separarea boabelor din paie etc. din cadrul
lucrării de recoltare a cerealelor cu combina.
Operațiile se execută de către aparate,
dispozitive sau mecanisme montate pe mașina
agricolă, agregat sau instalație agricolă.
 TERMINOLOGIE

2. Lucrare agricolă mecanizată = o parte

componentă a procesului tehnologic.
Rezultatul lucrării agricole poate fi măsurat și
individualizat.
Lucrările agricole mecanizate pot fi:
- simple: ex. arat, grăpat, frezat, tăvălugit etc;
- complexe: ex. semănat concomitent cu
pregătirea solului; fertilizarea și aplicarea
erbicidelor; recoltarea culturilor; prelucrarea
produselor agricole.
 TERMINOLOGIE

3. Proces de producție mecanizat = un proces

tehnic complex, alcătuit din unul sau mai multe
procese tehnologice de lucru și procese
tehnologice de transport, de control, de pregătire
a producției, pentru obținerea unui produs.
Exemple: proces de producție pentru obținerea
grâului, porumbului, cartofilor, legumelor etc.
 TERMINOLOGIE

4. Proces tehnologic mecanizat = totalitatea

operațiilor de lucru ordonate în timp, necesare
pentru realizarea unei lucrări agricole, cu scopul
obținerii unui produs. De fapt, reprezintă un
component al unui proces de producție.
Exemple: procesul tehnologic de semănat este
format din următoarele lucrări: încărcarea
semințelor în mijlocul de transport, transportarea
semințelor, descărcarea lor în cutia de semințe a
semănătorii și semănatul.
 TERMINOLOGIE

5. Tehnologia de mecanizare = un ansamblu de

procese de producție, procese tehnologice, lucrări
și operații agricole justificate din punct de vedere
tehnic și economic.
6. Mecanizare = înlocuirea muncii manuale și a
tracțiunii animalelor din procesele de producție cu
mașini, agregate sau instalații agricole care
efectuează lucrările și operațiile din cadrul
proceselor de producție.

Agricultura modernă nu poate fi concepută fără

folosirea mecanizării în toate sectoarele de
producție.
 CLASIFICAREA MAȘINILOR AGRICOLE
A. După felul lucrării pe care o execută:

- Mașini pentru lucrările solului;

- Mașini pentru semănat și plantat;
- Mașini pentru administrarea îngrășămintelor;
- Mașini pentru protecția plantelor;
- Mașini pentru recoltarea culturilor agricole;
- Mașini de curățat, sortat și condiționat produse agricole;
- Mașini pentru zootehnie;
- Mașini pentru prelucrarea primară a produselor agricole;
- Mașini pentru îmbunătățiri funciare;
- Mașini de încărcat, descărcat și transport, etc.
 CLASIFICAREA MAȘINILOR AGRICOLE
B. După modul cum execută lucrările agricole:
- Mașini agricole mobile;
- Mașini agricole semimobile;
- Mașini agricole staționare.
C. După modul de cuplare la sursa de energie:
- Mașini agricole semipurtate (sunt prevăzute cu organe proprii
de deplasare pe care se sprijină atât în lucru cât și în transport;
aceste mașini se montează pe tractoare);
- Mașini agricole purtate (nu au organe proprii de deplasare, dar
pot fi echipate cu roți de sprijin care limitează adâncimea de
lucru);
- Mașini agricole autopropulsate (cu surse de energie proprii
montate pe mașină, destinate pentru acționarea organelor de
lucru și a organelor de deplasare).
 CLASIFICAREA MAȘINILOR AGRICOLE

D. După modul de acționare a organelor de lucru:

- mașini a căror organe de lucru sunt acționate de la
roțile de transport proprii ale mașinii (ex:plug,
grapă, tăvălug etc);
- mașini a căror organe de lucru sunt acționate de la
priza de putere a tractorului sau de la un motor
propriu (ex: freza, combina de recoltat etc);
- mașini a căror organe de lucru sunt acționate de la
instalația hidraulică sau pneumatică a sursei de
energie (ex: mașini de semănat, mașini de
administrat îngrășăminte minerale etc).
 CLASIFICAREA SISTEMEI DE MAȘINI

A. În funcție de procesele de producție care se

mecanizează:
- Sistema de mașini agricole specifice fiecărui
proces de producție. Ex: sistema de mașini
pentru cereale păioase, pentru porumb etc.
- Sistema de mașini agricole comune.
Ex: sistema de mașini pentru lucrările solului,
pentru administrarea îngrășămintelor, pentru
combaterea bolilor și dăunătorilor etc.
 PRINCIPALELE CERINȚE ALE UNEI
MAȘINI AGRICOLE
 Să asigure mecanizarea tuturor operațiilor din cadrul
proceselor tehnologice de producție;
 Să asigure, în conformitate cu cerințele agrotehnice ale unei
agriculturi moderne (adâncimea arăturii, densitatea de
plante la hectar etc), indici calitativi de lucru;
 Să realizeze concomitent, mai multe operații tehnologice, să
aibă capacitate mare de lucru;
 Să fie rezistente, sigure în funcționare și să necesite un
consum redus de energie, de combustibil și materiale;
 Să fie diversificate din punct de vedere constructiv și să fie
corelate cu puterea motoarelor și tractoarelor care le
acționează pentru a utiliza rațional sursele energetice;
 Să aibă o fiabilitate ridicată, la un preț de cost redus, să
necesite un număr redus de operații pentru întrețineri
tehnice;
 Să fie eficiente din punct de vedere economic.
 PRINCIPALELE CERINȚE
ALE SISTEMEI DE MAȘINI

 Să asigure mecanizarea totală a procesului de

producție;
 Utilajele să corespundă tehnicii moderne;
 Mașinile, agregatele și instalațiile agricole să
execute lucrări și operații conforme cerințelor
agrofitotehnice;
 Lucrările și operațiile executate de o mașină, de un
agregat și o instalație agricolă să pregătească
condiții optime de lucru pentru mașina agregatul
sau instalația respectivă în fluxul tehnologic de
lucru.
 CRITERII DE ALEGERE A MAȘINILOR AGRICOLE

 Zona în care se vor face lucrări mecanizate

(relieful terenului, rezistența solului, structura
planului de cultură);
 Tehnologia folosită (determinată de
caracteristicile tehnice ale mașinilor,
agregatelor; modul în care satisfac cerințele
agrotehnice;
 Eficiența economică (amortizarea investițiilor).
 INDICII TEHNICI DE UTILIZARE AI AGREGATELOR
AGRICOLE

 Indicii tehnici, indicii de utilizare sau de exploatare

sunt:
- adâncimea de lucru;
- lăţimea de lucru;
- viteza de lucru;
- forţa de rezistenţă la tracţiune;
- puterea de acţionare;
- capacitatea de lucru;
- gradul de încărcare al sursei de energie;
- consumul de combustibil.
 DEFINIȚII

1. Adâncimea de lucru = adâncimea la care lucrează organele

active ale maşinii respective.
- întâlnit la maşinile pentru lucrările solului, la maşinile de
semănat şi plantat etc;

2. Lățimea de lucru (B1) egală cu produsul dintre numărul de

organe active (n) şi lăţimea de lucru a unui organ activ (b):
B1 = n x b
- Pentru maşinile de semănat lăţimea de lucru se determină cu
relaţia:
B2 = n x d

unde d este distanţa dintre rânduri.

 DEFINIȚII

3. Viteza de lucru (viteza de deplasare) este

determinată de viteza teoretică (Vt) a tractorului,
prescrisă în notiţa tehnică.
- Viteza reală de deplasare a agregatelor (Vl) se
determină ţinând cont de coeficientul de patinare
() al organelor active ale maşinii:
- Viteza reală de lucru influenţează calitatea lucrării
efectuate. Pentru realizarea unor lucrări de
calitate se impune respectarea unei viteze de
lucru, specifică pentru fiecare lucrare în parte,
numită viteză tehnologică.
VITEZELE TEHNOLOGICE PENTRU DIFERITE
LUCRĂRI AGRICOLE
Limitele de viteză (km/h)
Nr. crt. Lucrarea executată de agregat
În prezent În viitor
1. Arat 410 715
2. Grăpat; cultivaţie totală 510 1020
3. Tăvălugit 712 1525
4. Semănat cereale păioase 79 1020
5. Semănat culturi prăşitoare 59 715
6. Plantat răsaduri 0,51 1,54
7. Plantat tuberculi 36 712
8. Prăşit mecanic 49 714
9. Recoltat cereale, porumb, furaje 310 720
10. Recoltat sfeclă, cartofi, legume 2,58 715
11. Transport rutier 825 1560
 DEFINIȚII
4. Forţa de rezistenţă la tracţiune a maşinilor agricole
(R) reprezintă rezultanta, pe direcţia de înaintare, a
tuturor forţelor exterioare care acţionează asupra
maşinii în timpul lucrului.
5. Puterea de acţionare a maşinilor agricole
- Pentru tractarea unei maşini agricole, este necesară o
putere Ptr, dată de produsul dintre forţa de rezistenţă la
tracţiune a maşinii R şi viteza de deplasare Vl (m/s) a
agregatului.
- Dacă maşina este acţionată de la priza de putere a
tractorului şi pentru efectuarea procesului tehnologic se
cere o anumită putere de acţionare Pap, prescrisă în notiţa
tehnică a maşinii, atunci puterea totală de acţionare va fi:
 DEFINIȚII

6. Capacitatea de lucru a agregatelor agricole W reprezintă

cantitatea medie de lucrări efectuate în unitatea de
timp. Capacitatea de lucru poate fi exprimată în unităţi
de suprafaţă (m2, ha), de volum (m3, l), de masă (kg, t),
în unităţi de lucru convenţionale (hectarul convenţional)
etc.
- Capacitatea teoretică de lucru a agregatelor se poate
determina pe ora de lucru ( ) sau pe schimbul de lucru (
) şi se calculează, ţinând cont de lăţimea teoretică B, de
viteza teoretică de lucru Vt şi de timpul unui schimb Ts,
cu ajutorul relaţiilor:
 DEFINIȚII
 Capacitatea de lucru reală diferă de cea teoretică din următoarele cauze:

 Lăţimea efectivă de lucru a agregatului diferă de lăţimea constructivă B, datorită

formării incorecte a agregatului, a conducerii imprecise, a zonei de acoperire dintre
două treceri alăturate ce se recomandă la unele lucrări (grăpat, discuit) etc. Gradul de
folosire a lăţimii de lucru constructive se apreciază cu ajutorul coeficientului de folosire
a lăţimii de lucru CB, încât lăţimea reală de lucru va fi Bl = CB  B. Valoarea acestui
coeficient trebuie să fie cât mai apropiată de unu.
 Viteza de lucru Vl a agregatului este mai mică decât viteza teoretică Vt din cauza
patinării, şi se determină fie cu relaţia (1.4), fie prin cronometrarea unei anumite
distanţe parcursă de agregatul în lucru.
 Timpul efectiv de lucru Tls este mai mic decât timpul schimbului Ts, deoarece o
parte din acesta se consumă pentru deplasarea în gol a agregatului şi pentru
deservirea tehnologică a agregatului (alimentarea cu seminţe, îngrăşăminte, soluţie
etc). Gradul de folosire a timpului unui schimb de lucru al agregatului se apreciază cu
ajutorul coeficientului de folosire a schimbului de lucru Ks , care reprezintă raportul
dintre timpul efectiv de lucru şi timpul total al schimbului.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !