STUDIU PRIVIND PRIN PERFECTIONAREA TRANSMISIILOR SEMANATORILOR

PENTRU CEREALE PAIOASE

INTRODUCERE

Printre cele 1012 specii de plante agricole ale caror seminte asigura direct sau indirect
peste 80% din sursele de alimentare ale omenirii cerealele paioase detin primul loc.

Dintre lucrarile agricole executate pe toata perioada de vegetatie a cerealelor paioase,

semanatul ocupa un loc de baza, de calitatea sa depinzand in cea mai mare masura soarta
viitoarei recolte. Semanatul de calitate asigura o buna germinatie a semintelor, rasarirea
exploziva si uniforma, cresterea si dezvoltarea norma/a a plantelor cu acoperirea terenului de
timpuriu si cu posibilitatea de a invinge in concurenta cu buruienele. Pentru realizarea acestui
deziderat, se cer indeplinite o serie de cerinte agrotehnice printre care cea mai importanta este
respectarea cantitatii de samanta necesara la hectar.

Pentru a se asigura cantitatea de seminte necesara ce se distribuie pe unitatea de suprafata,

aparatele de distributie ale echipamentelor de semanat cereale paioase sunt antrenate de la rotile
de sprijin, prin transmisii cu roti dintate, cu lant, cu mecanisme cu roti dintate, ev mecanisme cu
came etc.

Urmarind evolutia realizarilor pe plan mondial a firmelor renumite in constructia masinilor

pentru semanat cereale paioase, se constata ca se fac eforturi deosebite pentru includerea in
sistemul de transmisie a mecanismelor cu came.

Utilizarea mecanismelor cu came m sistemul de transmise al masinilor pentru semanat

cereale paioase simplifica constructia acestora prin inlocuirea unor mecanisme cu constructie
mai complicata, voluminoase si cu consum mare de metal.

Deoarece In Romania, sunt relativ putine studii si cercetari aprofundate si publicate in

legatura mecanismele cu came, in lucrarea de fata se propune o cercetare mai aprofundata a
acestora.

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AI CERCETARILOR IN DOMENIUL MASINILOR PENTRU

SEMANAT CEREALE PAIOASE

1.1. Importanta semanatului la timp si de calitate

 Semanatul consta in introducerea semintei in sol, la o anumita adancime si reprezinta una
din cele mai importante lucrari agrotehnice, careia trebuie sa i se acorde maximum de atentie. Se
apreciaza ca semanatul este prima veriga din lantul tehnologic, cu pondere insemnata in limitarea
nivelului productiei vegetale. Pregatirile pentru semanat incep imediat dupa recoltarea plantei
premergatoare, in ceea ce priveste terenul si imediat dupa recoltat, in ceea ce priveste samanta,
iar incheierea acestor pregatiri are loc in ziua semanatului. Intr-un teren pregatit din timp, prin
lucrari de buna calitate, semanatul se poate efectua in epoca optima.

Samanta obtinuta din productie proprie sau procurata de la unitati specializate, pastrata in
conditii corespunzatoare, conditionata si tratata contra bolilor si daunatorilor, bacterizata etc.
asigura posibilitatea executarii semanatului Ia timp si realizarii de productii durabile.

Alaturi de aceste doua conditii de baza mai este necesar sa fie pregatite masinile de
semanat, tractoarele si alte utilaje care concura la infiintarea culturilor agricole.

Fiecare cultura are o anumita epoca optima in care trebuie sa se efectueze lucrarea de
semanat.

In Romania, aceasta epoca este dictata in primul rand de factorul termic (exista o anumita
temperatura minima de germinare), dar nu trebuie neglijat nici factorul umiditate, care este
necesar sa se gaseasca in sol la nivelul semintei.

Unele culturi de cereale se insamanteaza toamna, astfel ca, pana la intrarea in iarna,
semanaturile sa fie pregatite pentru a parcurge fara pierderi rigorile iernii. Altele se insamanteaza
primavara, de timpuriu, imediat ce se poate intra in camp. Respectarea epocii optime de semanat
asigura parcurgerea normala a fazelor de vegetatie, cu evitarea etapelor de stres climatic,
maturizarea si recoltarea in timp util si cu posibilitatea de a fi o premergatoare buna sau
acceptabila.

Se spune ca semanatul este de calitate atunci cand terenul a fost pregatit din timp, a
acumulat suficiente rezerve de apa si a favorizat activitatea de nitrificare, iar pregatirea patului
germinativ s-a efectuat in preziua sau in ziua semanatului cu unelte care nu rascolesc pamantul,
ci doar asigura afanarea pana la nivelul la care se ingroapa samanta in sol. In aceste conditii,
samanta este ingropata pe un strat de sol asezat, cu posibilitatea de ridicare a apei la nivelul
semintei prin ascensiune capilara, pusa in contact intim cu solul, iar deasupra se gaseste stratul
de sol afanat prin care patrunde cu usurinta aerul si caldura si care poate fi strabatut cu usurinta
de tanara planta. Adancimea de semanat este specifica fiecarei culturi, dar ca depinde si de
textura solului, de gradul de umiditate si de nivelul la care se gaseste aceasta in sol, de felul
germinatiei (epigeica sau hipogeica), de lungimea coleoptilului, de marimea semintei (cantitatea
de substante de rezerva din bob) etc. Semanatul de calitate asigura o buna germinatie a
semintelor, rasarirea exploziva si uniforma, cresterea si dezvoltarea normala a plantelor cu
acoperirea terenului de timpuriu si cu posibilitatea de a invinge in concurenta cu buruienele.

Din cele de mai sus rezulta ca se pot obtine culturi care asigura productii ridicate tara nici
un fel de investigatie suplimentara, ci numai prin respectarea cu rigurozitate a tehnologiilor de
cultura.
 Notiunea de samanta se refera la acele parti ale plantelor prin care ele se produc, se
inmultesc. Samanta constituie un factor biologic deosebit de important pentru sporirea
productiei Ia plantele cultivate. Ea cuprinde in embrionul sau toate insusirile valoroase ale
soiului sau hibridului.

1.2. Cerinte agrotehnice privind lucrarea de semanat cereale paioase

 Masinile pentru semanat cereale paioase trebuie sa asigure semanatul urmatoarelor

tipuri de seminte:

- tip a: un bob de marime medie si de forma neregulata;

- tip b: un bob mic rotund;

- tip c: un bob usor si plat,

 Cantitatea de seminte distribuite pe unitatea de suprafata este in functie de cultura,

cerinte tehnologice, valoarea culturala a semintelor etc. si este de l,5.400 kg/ha.

 Gradul de ne uniformitate a distributiei semintelor pe latimea de lucru a semanatorii

(intre aparatele de distributie) pe teren orizontal este de maxim 3%.

 Neuniformitatea debitului (normei) de semanat pe teren orizontal este de maxim

2%.

 Adancimea de incorporare a semintelor este de 1,26,1 cm cu posibilitati de reglare

continua.

 Adancimea de incorporare a semintelor la adancimea reglata poate varia: 0 ± 1 cm

pentru cele ingropate peste 4 cm; 0 ± 0,5 cm pentru cele ingropate sub 4 cm.

 Vatamarea maxima admisa a semintelor este de 0,3 %.

 Cerintele agrotehnice prezentate mai sus sunt pentru urmatoarele conditii:

- terenul bine pregatit pentru semanat;

- afanat in profunzime pana la adancimea la care se executa semanatul;

- nivelat, fara resturi vegetale, iar maruntirea solului trebuie astfel facuta
incat fractiunile cu dimensiuni de pana la 3 cm sa fie in procent de minim
95 %;

- umiditatea trebuie sa fie cea optima pentru tipul de sol in care se executa
semanatul [86].
 1.3. Parametrii constructivi si functionali ai masinilor pentru semanat, necesari
asigurarii calitatii lucrarii de semanat

1.3.1 Cerinte de ordin agrotehnic impuse masinilor pentru semanat

Principalele cerinte de ordin agrotehnic impuse masinilor pentru semanat sunt urmatoarele:

• sa poata fi utilizate la un numar cat mai mare de culturi; in acest scop masinile pentru
semanat trebuie sa fie prevazute cu posibilitatea reglarii debitelor aparatelor de distributie,
corespunzator normelor de insamantare impuse fiecarui culturi, a distantelor dintre randuri si a
adancimii de ingropare a semintelor, conform tehnologiei aplicate pentru culturile respective;

• sa asigure stabilitatea debitelor aparatelor de distributie, respectiv a normelor de

insamantare, in limitele vitezelor de lucru corespunzatoare conditiilor de exploatare a masinii;

• sa asigure distributia uniforma a semintelor atat pe latimea de lucru cat si pe randurile de

plante; pentru aceasta toate aparatele de distributie ale masinii de semanat trebuie sa debiteze in
aceeasi perioada de timp cantitati de seminte aproximativ constante, respectiv pe fiecare unitate
de lungime a randurilor trebuie sa se distribuie aceleasi cantitati de seminte; fluxul de seminte
debitat spre brazdare trebuie sa fie cat mai uniform;

• sa asigure ingroparea semintelor la aceeasi adancime initial reglata, conform cerintelor

impuse de conditiile pedoclimatice si de particularitatile culturii respective, asigurand in acest
mod rasarirea simultana a plantelor;

• in procesul de distributie a semintelor realizat, masina sa nu fie dependenta de panta

terenului si de viteza de lucru a agregatului (615km/h).

Principalele cerinte de ordin constructiv impuse masinilor pentru semanat:

• sa permita reglarea debitului in limite Iargi (1,5400 kg/ha), corespunzator normelor de

insamantare impuse;

• sa asigure reglarea simpla si sigura a cantitati de seminte dorite;

• sa permita reglarea usoara atat a distantei dintre brazdare, cat si a adancimii de lucru a
acestora si sa asigure mentinerea constanta a parametrilor reglati in timpul lucrului;

• sa asigure o capacitate de lucru marita; in acest scop, pe langa corelarea parametrilor

constructivi ai masinii cu puterea disponibila a sursei energetice, se impune ca masinile pentru
semanat sa fie echipate cu organe de lucru care sa realizeze indici calitativi corespunzatori
cerintelor agrotehnice, la viteze de lucru marite;

• constructia aparatelor de distributie sa permita golirea totala si in scurt timp a lazii de

seminte;
 • sa asigure in timpul lucrului o manevrabilitate ridicata si deservire usoara;

• materialele utilizate la confectionarea organelor de lucru trebuie sa aiba rezistenta la

uzare cat mai mare, iar portiunile din organele de lucru care se uzeaza rapid sa constituie parti
separate, demontabile, pentru a se putea inlocui usor.

1.3.2 Stadiul actual si tendinte in constructia semanatorilor pentru cereale paioase

1.3.2.1 Stadiul realizarilor pe plan mondial

Semanatoarea pentru cereale paioase model S-SC, realizata de firma GASPARDO din
Italia

Semanatoarea pentru cereale paioase model S-SC (fig.1.1) este destinata pentru cereale
paioase, leguminoase pentru boabe, plante de nutret precum si alte plante cu seminte
asemanatoare cu ale celor mentionate mai sus.

Semanatoarea model S-SC realizata de firma GASPARDO este realizata la un nivel

tehnologic si calitativ ridicat, in conformitate cu standardele internationale, avand posibilitatea
realizarii reglajului adancimii de semanat, normelor de samanta etc.

Fig. 1.1. Semanatoarea model S-SC realizata de firma GASPARDO

Semanatoarea pentru cereale paioase realizata de firma NODET GOUGIS din Franta

Semanatoarea model BSV6 realizata de firma NODET GOUGIS (fig.1.2) se utilizeaza

pentru semanatul cerealelor paioase, leguminoaselor si plantelor de nutret, pe teren ses si cu
panta pana la 6°.

Semanatoarea model BSV6 realizata de firma NODET GOUGIS lucreaza in agregat cu

tractorul de 33,1 kW pe roti cu dubla tractiune sau cu tractor de 47,8 kW pe roti, fiind purtata atat
in lucru cat si in transport. Semanatoarea este formata dintr-un cadru pe care sunt montate
brazdarele culturale fata/spate, buncar seminte, roti de sprijin stanga/dreapta, grapa cu colti,
mecanism de actionare marcatoare de urma stanga/dreapta, baterie scormonitoare.

Fig. 1.2. Semanatoarea model BSV6 realizata de firma NODET GOUGIS

Semanatoarea pentru cereale paioase A205 realizata de firma FORTSCHRITT

din Germania

Semanatoarea A205 (fig.1.3) se utilizeaza pentru semanatul cerealelor paioase,

leguminoaselor si plantelor de nutret, in teren pregatit pentru semanat fiind realizata la un nivel
tehnic si calitativ ridicat in conformitate cu cerintele standardelor de calitate cerute de UE.

Semanatoarea lucreaza in agregat cu tractorul de 33,1 kW pe roti cu dubla tractiune sau

simpla tractiune.

Fig. 1.3. Semanatoarea A205 realizata de firma FORTSCHRITT

 Semanatoarea pentru cereale paioase model DUX 250 realizata de firma HASSIA din
Germania (figura 1.6.)

Fig. 1.6. Semanatoarea pentru cereale paioase model DUX 250

Semanatoarea pentru cereale paioase model DUX 250, datorita echiparii sistemului de
distributie cu un distribuitor canelat cu lungime variabila a canelurii, realizeaza semanatul
semintelor mici si foarte mici, normale si mari, iar datorita vanatorului de turatii cu impulsuri
poate realiza norme de Ia 0,1500 kg/ha.

Semanatoarea pentru cereale paioase model D8-30 SUPER realizata de firma AMAZONE
- WERKE din Germania (figura 1.7.)

Fig.1.7. Semanatoarea pentru cereale paioase model D8-3 O SUPER

 Semanatoarea D8-30 SUPER este destinata lucrului pe mici suprafete cerealiere specifice
exploatatiilor mici si mijlocii, in care semanatoarea trebuie sa fie „polivalenta“. Distribuitorul cu
pinteni, cu care este echipata semanatoarea, a facut dovada superioritatii sale incontestabile:

• precizie in cazul tuturor semintelor, chiar si a celor mai fine, oricare ar fi profilul
terenului;

• protejarea semintelor, deoarece debitul nu este controlat de o miscare a deschiderii de

iesire ci prin rotirea arborelui de distributie, a carui viteza este comandata de un mecanism cu
came in baie de ulei sub carter etans.

Pentru reglarea normei de seminte intr-o plaja continua, mecanismul cu came este prevazut
cu un maner care are posibilitatea sa se deplaseaza pe un sector gradat. Un arbore agitator cu
rotire continua asigura o alimentare regulata, chiar si in cazul semintelor cu o curgere dificila.

Semanatoarea pentru cereale paioase model AMICA realizata de firma UBALDI din Italia

Semanatoarea pentru cereale paioase model AMICA (fig.1.8), lucreaza in agregat cu

tractorul de 33,1 kW pe roti si este destinata pentru infiintarea culturilor de cereale paioase,
leguminoase, plantelor pentru nutret etc.

Fig. 1.8 Semanatoarea pentru cereale paioase model AMICA

1.3.2.2 Stadiul realizarilor in Romania

Semanatoarea pentru cereale paioase tip SCDV31-0D realizata de firma S.C. MAT S.A.
Craiova
 Semanatoarea tip SCDV31-OD (fig.1.9) este destinata pentru semanatul cerealelor paioase,
plantelor leguminoase, plantelor pentru furaj si ierburi.

Fig. 1.9. Semanatoarea pentru cereale paioase tip SCDV31-0D

Semanatoarea pentru cereale paioase tip SCDV31 -OD este realizata la un nivel tehnic,
tehnologic si calitativ ridicat fiind certificata din punct de vederea securitatii muncii si al
conformitatii.

Semanatoarea pentru cereale paioase tip SUP 29M realizata de firma S.C.
MECANICA CEAHLAU S.A. Piatra Neamt

Semanatoarea tip SUP 29M (fig. 1.10) este destinata pentru cereale paioase (grau, orz,
ovaz), leguminoase si ierburi.

Semanatoarea lucreaza in agregat cu tractorul de 65 CP pe roti pe teren dinainte pregatit

pentru semanat si este de tipul purtata in lucru si in transport.

Semanatoarea pentru cereale paioase tip SUP 29M este realizata la un nivel tehnic,
tehnologic si calitativ ridicat fiind certificata din punct de vedere al securitatii muncii si al
conformitatii de firma TUF CERT.
 Fig. 1.10. Semanatoarea pentru cereale paioase tip SUP 29M

Semanatoarea pentru cereale paioase tip SD-3,6 realizata de INMA Bucuresti si

asimilata in fabricatie la S.C. AROMET S.A. Buzau

Semanatoarea de cereale paioase de tipul SD-3,6 (fig.1.11), echipata cu distribuitoare tip

cilindru cu pinteni din doua 'felii', cu cutie de viteze cu impulsuri si cu brazdare dublu disc, este
de tipul purtata in spatele tractorului pe ridicatorul hidraulic in trei puncte categoria a II-a.

Semanatoarea este destinata semanatului cerealelor paioase, leguminoaselor pentru boabe,

plantelor de nutret, precum si a altor plante cu seminte asemanatoare cu ale celor mentionate mai
sus, pe terenuri arate cu pluguri si pregatite pentru semanat.

Semanatoarea este construita dintr-un cadru, un buncar de seminte prevazut cu aparate de

distributie a semintelor, tuburi pentru conducerea semintelor si brazdare dublu-disc dispuse pe
doua randuri.

Semanatoarea se sprijina in timpul lucrului pe doua roti care limiteaza adancimea de

semanat si a caror axa este plasata intre cele doua linii de brazdare.
 Fig. 1.11. Semanatoarea pentru cereale paioase tip SD-3,6

Fiecare roata este montata pe un brat articulat la cadru, iar pozitia in plan vertical se
regleaza cu ajutorul unui mecanism format dintr-un tirant cu lungimea variabila.

Cuplarea semanatorii la tractor se face printr-un sistem de cuplare rapida, de tipul cu bara,
la tirantii orizontali ai ridicatorului hidraulic si furca la semanatoare.

Actionarea marcatoarelor de urma se face cu un mecanism de tip 'foarfeca', actionat

mecanic, simultan cu ridicarea si coborarea semanatorii la capetele parcelei.

Protectia brazdarelor la coborarea semanatorii pe sol se realizeaza prin doua picioare de

sprijin.

Cand agregatul porneste in lucru, cele doua picioare de sprijin se rabat si permit coborarea
brazdarelor pe sol.

Cutia de viteze cu impulsuri montata pe semanatoare asigura obtinerea de efecte pozitive

legate de ergonomie, siguranta si constanta reglarilor, imbunatatirea uniformitatii si constantei
distributiei semintelor, cresterea fiabilitatii, reducerea masei si a costurilor de productie,
intretinere si exploatare.

Pentru nivelarea solului, dupa trecerea brazdarelor, semanatoarea este prevazuta cu o grapa
cu inele.

1.4. Mecanismul transmisiei

 1.4.1. Rolul mecanismului transmisiei in asigurarea calitatii lucrarii de semanat

Pentru a asigura concordanta dintre viteza de inaintare a masinii si cantitatea N de seminte

ce se distribuie pe unitatea de suprafata, aparatele de distributie sunt antrenate de la rotile de
sprijin ale masinilor pentru semanat prin transmisii cu roti dintate, cu lant, prin curea
trapezoidala sau mecanisme cu roti dintate. Ca noutate, pe plan mondial, sunt utilizate foarte des
transmisii cu mecanisme cu came.

Diferentierea transmisiilor pentru actionarea aparatelor de distributie se face in functie de

tipul aparatului de distributie si respectiv, de modul de reglare a debitului acestuia.

La masinile de semanat prevazute cu aparate de distributie la care reglarea debitului se face

prin modificarea volumului de seminte distribuit la o rotatie, transmisiile asigura 46 rapoarte de
transfer.

La masinile pentru semanat prevazute cu aparate de distributie la care reglarea debitului se

face prin modificarea turatiei aparatului de distributie, transmisiile se prevad cu mecanisme cu
roii dintate ce permit obtinerea a 24128 rapoarte de transfer, corespunzator normelor ce se impun
a fi obtinute.

Pentru a adopta solutia constructiva a transmisiei masinii pentru semanat, este necesar sa se
stabileasca legatura dintre cantitatea W de seminte ce trebuie distribuita pe unitatea de suprafata
si raportul/intre roata activa a masinii de semanat si arborele aparatului de distributie.

Suprafata S insamantata de masina pentru semanat in unitatea de timp este:

S= 2×R × Bms × d × nr = 2×R ×zb × d × nr [m2/min],

in care:

R este raza rotii active a masinii pentru semanat [m],

Bms - latimea de lucru a masinii pentru semanat [m],

d - distanta intre brazdare [m],

zb, - numarul de brazdare,

nr - turatia rotii active [rol/min]

Notand nd/nr = i raportul total de transfer intre roata masinii pentru semanat si arborele
aparatelor de distributie, si intrucat numarul de brazdare este egal cu numarul de aparate de
distributie (z = zb), rezulta:

, kg/ha
 Masinile sunt destinate pentru semanatul diferitelor culturi de cereale paioase, la care
norma la hectar N si distantele intre randuri sunt diferite.

In functie de valorile limita ale normei la hectar (Nmin si Nmax) si ale distantei dintre
randuri (dmin si dmax) se pot stabili valorile limita atat pentru volumul Vd distribuit la o rotatie, cat
si pentru raportul de transfer. Astfel, in cazul, aparatelor de distributie cu cilindri canelati mobili,
domeniul de reglare al volumului de seminte distribuit pe o rotatie se calculeaza cu relatia:

, m3

In cazul aparatelor de distributie cu cilindri cu pinteni, cand volumul de seminte distribuit

la o rotatie este constant, domeniul de reglare al raportului de transfer se calculeaza cu relatiile:

In cazul aparatelor cu distributie centralizata (aparatele cu distributie centrifuga si

pneumatica), volumul de seminte ce trebuie distribuit pe o rotatie se determina prin:

1.4.2. Mecanisme cu roti dintate

Transmisiile cu mecanisme cu roti dintate sunt realizate din mai multe grupe cinematice,
fiecare grupa putand realiza un numar determinat de rapoarte de transfer intermediare.

In figura 1.12 este prezentata schema unei transmisii mecanice cu mecanism cu roti dintate
tip Northon ce permite obtinerea a 48 rapoarte de transfer, iar in figura 1.13 schema cinematica a
transmisiei mecanice cu mecanism cu roti dintate Northon ce permite obtinerea unui numar de 72
rapoarte de transfer.

Transmisia este formata din patru grupe cinematice.

Prima grupa cinematica transmite miscarea intre arborele 1 al rotii de sprijin si grupul de
roti dintate 2, asigurand un raport de transfer constant. A doua grupa cinematica transmite
miscarea de la grupul de roti 2 la arborele 5 si permite realizarea a 3 rapoarte de transfer
distincte.
 Fig. 1.12. Schema unei transmisii mecanice cu mecanism cu roti dintate tip Northon ce permite
obtinerea a 48 rapoarte de transfer

A treia grupa cinematica transmite miscarea de la arborele 5 Ia arborele 7 si permite

realizarea a 8 rapoarte de transfer distincte. A patra grupa cinematica asigura transfera miscarii
de la arborele 7 al mecanismului cu roti dintate tip Northon la arborele 10 al aparatelor de
distributie si prin inversarea celor doua roti de lant 11 si 12 se pot obtine alte doua serii de
rapoarte de transfer.

Numarul total de rapoarte de transfer ce se pot realiza intre arborele 1 al rotii active si
arborele 10 al aparatelor de distributie este: q = 1 × 3 × 8 × 2 = 48

In figura 1.13 intre arborele 1 si arborele 2 se obtine un singur raport de transfer, constant.
Intre arborele 2 si arborele 3, prin angrenarea succesiva a rotii 4 cu roata 5 si pivot, montate in
patru scheme de montaj, se obtin patru rapoarte de transfer.
 Fig.1.13. Schema unei transmisii mecanice cu mecanism cu roti dintate tip Northon ce permite
obtinerea a 72 rapoarte de transfer

Intre arborele 3 si arborele 10, prin angrenarea succesiva, fie a rotilor baladoare 7 si 8, fie a
rotii baladoare 9 cu una din grupul 13 de noua roti, montate fix pe arborele 10, se obtine un
numar de 18 rapoarte de transfer. Intre arborele 1 al rotii de sprijin a masinii de semanat si
arborele 14 al aparatelor de distributie, folosind toate grupele cinematice se obtine un numar de
rapoarte de transfer q = 1 x 4 x 18 x 1 =72.

1.4.3. Criterii de stabilire a rapoartelor de transfer

In cazul aparatelor de distributie cu cilindri canelati se poate determina lungimea maxima a

cilindrului canelat:

Lungimea activa minima a cilindrului canelat se stabileste din conditia asigurarii

dimensiunii minime a orificiului de evacuare a semintelor fara spargerea acestora, adica Lmin >
(1,52)b, unde b este dimensiunea maxima a semintelor (pentru cilindri canelati Lmax =
35 mm, Lmin > 8 mm).
 In general, domeniul de reglare a lungimii active a cilindrului canelat (Lmin, Lmax), nu
asigura realizarea tuturor normelor de distributie cuprinse intre Nmin si Nmax.

Pentru aceasta transmisia acestor masini trebuie sa permita realizarea unui numar de pana
la 4…6 rapoarte de transfer.

Valoarea rapoartelor de transfer si numarul lor trebuie alese in asa mod incat prin variatia
lungimii active a cilindrului canelat intre Lmin si Lmax sa permita realizarea tuturor normelor
cuprinse intre Nmin si Nmax.

Pentru it = constant, variatia normelor de insamantare N, functie de lungimea activa L a

cilindrului canelat, este liniara.

Cu raportul de transfer i1 , prin variatia lungimii active a cilindrului canelat intre Lmaxsi
Lmin se asigura variatia normei Nmax si Nmin, norma N1 fiind realizata si cu raportul de
transfer i2 , cilindrul canelat avand lungimea activa Lmax.

Prin modificarea lungimii active a cilindrului canelat, cu raportul de transfer i2 se obtin

normele in intervalul N1 si N2 , iar cu raportul de transfer i3 se obtin normele in
intervalul N2 si Nmin.

Fig. 1.14. Diagrama fierastrau pentru calculul rapoartelor de transfer

Raportul de transfer imax se determina din conditia ca turatia arborelui aparatului de

distributie, pentru viteza maxima de lucru a masinilor de semanat, sa nu depaseasca 45 rot/min.

CAPITOLUL 2

STADIUL ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA TRANSMISIILOR

MASINILOR PENTRU SEMANAT CEREALE PAIOASE
 2.1. Variante constructive de mecanisme pentru transmiterea miscarii aparatelor de
distributie folosite la masinile pentru semanat cereale paioase

2.1.1. Transmisii cu roti dintate

Constructia unei astfel de transmisii este aratata schematic in figura 2.1.

Fig.2.1. Transmisie cu roti dintate

Pe butucul rotii de sprijin a masinii pentru semanat este fixata roata dintata 1, care
angreneaza cu coroana mare 3 a rotii dintate duble, iar coroana mica cu roata dintata 2, fixata pe
arborele aparatelor de distributie.

Raportul de transfer intre arborele aparatelor de distributie si roata motrica este:

i=(z1/z3)(z5/z2)

care exprima si valoarea turatiei arborelui aparatelor de distributie in raport cu turatia rotii
motrice a masinii de semanat.

Pentru angrenarea si dezangrenarea rotilor dintate se utilizeaza roata dubla 3-5, al carei ax
este montat pe lira 6, mobila in jurul axului 12.

Dezangrenarea rotii dintate se face prin rotirea lirei in jurul axului ei, operatie care este
legata de ridicarea si coborarea brazdarelor.

Prin rotirea axului patrat U de ridicare a brazdarelor se roteste si bratul 10, iar prin
intermediul tijei 8 se produce rotirea lirei (5, care scoate din angrenaj roata dintata dubla si astfel
odata cu operatia de ridicare a brazdarelor se decupleaza si transmisia spre aparatele de
distributie.

La unele transmisii cu roti dintate, se poate schimba sensul de rotatie al aparatelor de

distributie, montand suplimentar un pinion. In aceasta situatie, axul rotii dintate duble 5-5 se va
introduce in orificiul 13, pentru a permite montarea pinionului suplimentar.

Transmisia cu roti dintate permite obtinerea si a altor rapoarte de transfer intre roata
motrica si arborele aparatelor de distributie, necesare pentru diferite feluri de seminte, in vederea
obtinerii normelor de semanat.

In acest scop pe arborele aparatelor de distributie se monteaza alte roti dintate, cu un numar
diferit de dinti. Uneori, rotile de schimb se pot monta si in locul rotilor intermediare.

Reglajele ce se fac la transmisia cu roti dintate sunt:

 reglarea angrenarii rotilor dintate.

In figura 2.1 se observa ca pe lira 6 se afla montata brida 9 prevazuta cu orificii prin care
trece tija 8.

Intr-unul din orificiile de la capatul inferior al tijei 8 se afla introdus cuiul spintecat 7, care,
odata cu ridicarea brazdarelor, deci si a tijei 8, preseaza asupra bridei 9, scotand din angrenaj lira
cu roata dintata dubla.

La coborarea brazdarelor in lucru, introducerea in angrenare a lirei 6, impreuna cu roata

dintata 3-5, este ajutata de cuiul spintecat, introdus intr-unul din orificiile 14, care apasa prin
intermediul resortului 15 asupra bridei 9, rotind lira. Resortul 15 permite angrenarea lina a
sistemului de roti dintate si totodata are rol de siguranta in cazul cand se produce o angrenare
defectuoasa sau cand intre rotile dintate angrenate a patruns un corp tare.

 reglarea adancimii de angrenare a dintilor de la rotile dintate.

Reglarea adancimii de angrenare a dintilor de la rotile dintate se face cu ajutorul unui surub
de reglare 4 (fig.2.1). insuruband sau desuruband acest surub, rotile dintate se pot apropia mai
mult sau mai putin una de alta.

Conditiile tehnice cer ca in timpul angrenarii intre varful dintelui unei roti si golul dintre
dintii vecini ai celeilalte roti sa existe un spatiu de 1/7 din inaltimea dintilor. Numai in astfel de
conditii rotile dintate vor functiona normal si se va preintampina uzura prematura a dintilor sau a
bazei acestora in cazul unei angrenari fortate. Dupa stabilirea reglajului necesar surubul 4 se va
asigura cu contrapiulita.

La unele masini pentru semanat cereale paioase reglajul adancimii de angrenare de la rotile
dintate z1 si z2 (fig. 2.2) se face cu ajutorul unei parghii.
 Fig.2.2. Schema transmisiei cu roti dintate si posibilitatile de reglaj al angrenarii dintilor

Aceasta parghie are cele doua capete filetate (un capat pe stanga si unul pe dreapta) si se
insurubeaza in piesele 2. Prin insurubarea sau desurubarea piesei 7, cadrul mobil 3 impreuna cu
roata dintata 22 se poate apropia sau departa de roata z1.

In figura 2.3 este prezentata transmisia cu roti dintate realizata de firma DUNCAN din
Noua Zeelanda.

Fig. 2.3. Transmisia cu roti dintate realizata de firma DUNCAN

2.1.2.Transmisii cu lant

In cazul transmisiei cu lant, pentru schimbarea raportului de transfer la arborele aparatelor

de distributie in vederea variatiei cantitatii de seminte la hectar, la unele masini pentru semanat
cereale paioase se utilizeaza o transmisie suplimentara (fig. 2.4), formata din arborele 1, montat
pe suporturile 2, roata de lant 3, care primeste miscarea de rotatie de la un arbore prin
intermediul lantului.
 Fig. 2.4. Sistemul de transmisie cu lant

Miscarea de rotatie este transmisa la arborele aparatelor de distributie prin intermediul rotii
de lant 4.

In mod normal, pe arborele secundar rotile se pot schimba intre ele sau se pot monta roti de
schimb, in vederea obtinerii unor rapoarte de transfer suplimentare.

Pentru ca intreaga transmisie sa functioneze usor, la transmisiile cu lant, trebuie sa se aiba

in vedere ca arborele transmisiei secundare, impreuna cu lagarele si rotile de lant, montate pe el,
sa fie asezat pe cadrul masinii de semanat, paralel cu arborele rotii de antrenare.

Coborarea si ridicarea brazdarelor de la masinile pentru semanat sunt cuplate cu punerea in

functiune a sistemului de transmisie, prin intermediul unei furci 7 (fig.2.5), in forma de pana.

Odata cu rasucirea arborelui patrat 4, furca 1 iese in afara cu partea ei mai lata, permitand
cuplarea rotii dintate de lant 3 cu dintii mansonului 2, care este solidar cu axul rotii de antrenare.

La ridicarea brazdarelor din sol, odata cu rasucirea axului patrat 4, furca 1 intra cu partea
lata intre mansonul 2 si roata dintata 3, dezangrenandu-le, intrerupand deci rotirea aparatelor de
distributie.
 Fig. 2.5. Sistemul de cuplare a transmisiei cu lant prin intermediul tijei-pana montate pe axul
rotii de antrenare a masinii pentru semanat

Pentru ca roata dintata 3 sa se angreneze corect cu dintii mansonului 2, arcul elicoidal 5

trebuie fie suficient comprimat, deci el trebuie sa apese normal pe aceasta roata.

La o apasare exagerat de mare a acestui arc elicoidal asupra rotii dintate 3, scoaterea
acesteia din angrenaj cu ajutorul furcii 1 se face greu, uzand piesele.

Reglarea tensiunii arcului elicoidal 5 se face cu ajutorul mansonului 6, care se poate fixa in
orice pozitie pe arborele rotii de antrenare, cu ajutorul unor suruburi.

In figura 2.6 este prezentata transmisia cu lant realizata de firma JOHN DEERE din SUA.

Fig. 2.6. Transmisia cu lant realizata de firma JOHN DEERE

 In figura 2.7 este prezentata transmisia cu lant realizata de firma RABE WERK din
Germania ce permite realizarea unui numar de 18 rapoarte de transfer.

Fig. 2.7. Transmisia cu lant realizata de firma RABE WERK

In figura 2.8. este prezentata transmisia cu lant realizata de firma INTERNATIONAL din
SUA.

Fig. 2.8. Transmisia cu lant realizata de firma INTERNATIONAL

2.1.3.Transmisii cu mecanisme cu roti dintate

Transmisiile cu mecanisme cu roti dintate sunt realizate din mai multe grupe cinematice,
fiecare grupa cinematica putand realiza un numar determinat de rapoarte de transfer
intermediare.

In figura 2.9 este prezentata transmisia cu mecanism cu roti dintate tip Northon realizata de
firma SAXONIA din Germania.
 Fig. 2.9. Mecanism cu roti dintate tip Northon realizat de firma SAXONIA

In figura 2.10 este prezentata transmisia cu mecanism cu roti dintate tip Northon realizata
de firma ISARIA din Franta.

Fig. 2.10. Mecanism cu roti dintate tip Northon realizat firma ISARIA

2.2. Particularitati ale antrenarii aparatelor de distributie de la masinile pentru

semanat cereale paioase

2.2.1. Mecanismul de transmitere a miscarii Ia aparatele de distributie

In marea majoritate a cazurilor, aparatele de distributie precum si agitatoarele primesc

miscarea de rotatie de la rotile de transport ale masinii pentru semanat cereale paioase, iar in
cazuri mai rare de la transmisia tractorului.

Aparatele de distributie si agitatoare masinilor pentru semanat cereale paioase pot fi

antrenate de transmisii continue (cu roti dintate schimbabile, cu lant, cu mecanism cu roti dintate
sau combinat) sau de transmisii intermitente (mecanisme cu came).

Diferentierea transmisiilor pentru actionarea aparatelor de distributie se face in functie de

tipul aparatului de distributie si respectiv functie de modui de reglare a debitului acestuia.

Un exemplu de transmisie combinata se intalneste la masina pentru semanat SU29. La

aceasta semanatoare, actionarea diferitelor organe in miscare se face dupa schema din figura
2.23.
 Fig. 2.23. Schema transmisiei semanatorii SU29

Astfel, miscarea de rotatie ia arborele aparatelor de distributie precum si la arborele

agitatoarelor se primeste de la roata din dreapta a masinii de semanat prin axul ei si cuplajul 21.

Transmisia cu lant si rotile 13 si 14, mecanismul cu roti dintate tip Northon cu 24 de trepte
care cuprinde 15 roti dintate, transmisia cu lant si rotile 75 si 16, asigura miscarea arborelui
aparatelor de distributie si de aici prin rotile 17 si 18 miscarea arborelui agitatoarelor. Cu ajutorul
mecanismului cu roti dintate tip Northon si a rotilor de lant 15 si 16 care se pot schimba intre ele,
se transmit la arborele aparatelor de distributie 48 de turatii diferite, ceea ce permite ca debitul
masinii de semanat sa poata fi reglat in 48 trepte.

Miscarea de rotatie la arborele aparatelor de distributie pentru seminte mici se transmite de

la ambele roti de actionare prin cate o transmisie cu lant si rotile 19 si 20 la fiecare jumatate a
arborelui aparatelor de distributie seminte mici. In acest caz, debitul aparatelor de distributie
seminte mici se regleaza prin modificarea lungimii active a cilindrilor canelati.

Miscarea de actionare a aparatelor de distributie a semanatorii SUP21 se transmite de la

roata de sprijin 1 (fig.2.24), prin transmisia cu lant 2, la axul 3 al mecanismului cu roti dintate tip
Northon.
 Fig. 2.24. Schema cinematica a transmisiei semanatorii SUP 21

Apoi, prin axul intermediar, miscarea ajunge la transmisia cu lant 4, de unde, prin rotile
dintate 5, sunt antrenate aparatele de distributie 6 si agitatoarele 7.

Mecanismul cu roti dintate tip Northon are doua manete de reglaj. Prima maneta are patru
pozitii de reglaj, iar a doua maneta are 18 pozitii, rezultand astfel un total de 72 de turatii la
arborele aparatelor de distributie. Raportul de transfer minim este de 0,012, iar cel maxim de 0,9.

Transmisia semanatorii SUP 29 este prevazuta cu un mecanism cu roti dintate simplificat,

cu o singura maneta, dar tot cu 72 trepte de viteze(fig.2.25).
 Fig. 2.25. Schema cinematica a transmisiei semanatorii SUP 29

2.3. Avantajele si dezavantajele mecanismelor clasice de transmitere a miscarii

aparatelor de distributie de la masinile pentru semanat cereale paioase

Aparatele de distributie ale masinilor pentru semanat cereale paioase sunt antrenate de la
rotile de sprijin cu transmisii continue care pot fi:

• cu roti dintate schimbabile;

 • cu lant;

• cu mecanisme cu roti dintate;

• sau combinat, sau intermitente care pot fi:

• cu mecanisme cu came;

• cu mecanisme cu culisa oscilanta.

Transmisiile cu roti dintate schimbabile prezinta avantajul ca sunt simple constructiv si

dezavantajele ca manevrele de schimbare a rapoartelor de transfer sunt greoaie si necesita ungere
dupa o perioada scurta de functionare.

Transmisiile cu lant prezinta avantajul ca au in componenta subansambluri simple

constructiv si dezavantajele ca sunt greu de intretinut, necesita reglaje complicate si mai multe
manevre pentru schimbarea rapoartelor de transfer.

Mecanismele cu roti dintate tip Northon prezinta urmatoarele avantaje:

• au mers sigur si usor in conditii de respectare a cerintelor de intretinere si exploatare;

• permit obtinerea treptelor de viteza necesare in vederea realizarii celor mai variate norme
la hectar.

Dezavantajele utilizarii in sistemul de transmisie a mecanismelor cu roti dintate tip

Northon sunt:

• prezinta dimensiuni constructive mari;

• au masa ridicata;

• reglajele sunt complicate(spre exemplu, pentru mecanismul cu roti dintate cu 72 de

rapoarte de transfer utilizat pe masinile pentru semanat cereale paioase aflate in exploatare, este
necesara pe langa cuplarea manetei baladorului intr-una din cele 18 pozitii si schimbarea mai
multor roti dintate, exterioare, in patru scheme de montaj);

• necesita ungere dupa putine ore de exploatare(circa 5 ore pentru mecanismele aflate in
fabricatie) pentru asigurarea unei bune functionari a rotilor dintate;

• au componentele supuse eroziunii si prafturii.

2.4. Concluzii privind stadiul actual in domeniul mecanismelor de

transmitere a miscarii aparatelor de distributie de la masinile pentru semanat cereale
paioase:
 In marea majoritate a cazurilor, aparatele de distributie precum si agitatoarele
primesc miscarea de rotatie de la rotile de transport ale masinii pentru semanat
cereale paioase.

 Diferentierea transmisiilor pentru actionarea aparatelor de distributie se face in

functie de tipul aparatului de distributie si respectiv functie de modul de reglare a
debitului acestuia.

 Miscarea de la rotile de transport la aparatele de distributie poate fi cu transmisii

continue(cu roti dintate schimbabile, cu lant, cu mecanisme cu roti dintate sau
combinat etc.) sau cu transmisii intermitente(mecanisme cu came, mecanisme cu
culisa oscilanta etc.).

 Pe plan mondial diverse firme (GASPARDO, UBALDI, CARRARO din Italia,

ROGER, SULKY din Franta, HASSIA, AMAZONE din Germania, MORRIS din
Canada.) utilizeaza mecanisme cu came in sistemul de transmisie al masinilor
pentru semanat cereale paioase.

 Mecanismele cu came realizate de aceste firme asigura o gama larga de debite ce

satisfac pe deplin normele de semanat recomandate prin cerintele agrotehnice
pentru cereale paioase.

 Reglarea normelor se face prin indexare pe cadrane indicatoare, fiind posibila

efectuarea reglajului in trepte sau continuu.

 Mecanismele cu came sunt utilizate in scopul perfectionarii, modernizarii,

simplificarii constructiei si a operatiilor de reglare a distributiei, al reducerii
costurilor de fabricatie precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca ale
operatorilor si cresterea sigurantei in functionare.

 Prin utilizarea mecanismelor cu came se imbunatateste mult designul masinii.

 Utilizarea transmisiilor cu roti dintate schimbabile, in transmiterea miscarii

aparatelor de distributie de la masinile pentru semanat cereale paioase, prezinta
avantajul ca sunt simple constructiv si dezavantajele ca manevrele (le schimbare a
rapoartelor de transfer sunt greoaie si necesita ungere dupa o perioada scurta de
functionare.

 Transmisiile cu lant ale masinilor pentru semanat cereale paioase au avantajul ca

sunt simple din punct de vedere constructiv iar dezavantajele ca sunt greu de
intretinut, necesita reglaje complicate si multe manevre pentru schimbarea
rapoartelor de transfer.

 Mecanismele cu roti dintate tip Northon, care fac parte din sistemul de transmisie al
masinilor pentru semanat cereale paioase, prezinta urmatoarele avantajele:
 • au mers sigur si usor in conditii de exploatare normala;

• permit obtinerea treptelor de viteze necesare in vederea realizarii celor mai

variate norme la hectar.

 Dezavantajele utilizarii in sistemul de transmisie a mecanismelor cu roti dintate tip

Northon sunt:

• dimensiuni constructive mari;

• masa ridicata;

• reglaje complicate;

• au componentele supuse eroziunii si prafuirii.

CAPITOLUL 3

NECESITATEA SI OBIECTIVELE LUCRARII

3.1. Necesitatea lucrarii

Din cele prezentate in capitolele anterioare reiese importanta majora a semanatului ca

prima veriga din lantul tehnologic, cu pondere insemnata in limitarea nivelului productiei
vegetale.

De aceea, una din cele mai importante cerinte agrotehnice impuse masinilor pentru
semanat cereale paioase este sa asigure distribuirea precisa a cantitatii de seminte necesara la
hectar, pentru fiecare fel de cultura pentru care sunt destinate sa lucreze.

Distribuirea precisa a cantitatii de samanta necesara la hectar, prescrisa de conditiile

agrotehnice pentru fiecare cultura, are implicatii pozitive pentru economisirea materialului de
semanat, a cheltuielilor suplimentare cu transportul semintei la parcelele de semanat si nu in
ultimul rand pentru realizarea viitoarelor productii.

In Romania, masinile pentru semanat cereale paioase, care se fabrica si sunt utilizate in
exploatare la ora actuala, sunt prevazute, in exclusivitate cu mecanisme cu roti dintate tip
Northon pentru reglarea cantitatilor de seminte necesare la hectar.

Transmisiile cu mecanisme cu roti dintate tip Northon sunt realizate din mai multe grupe
cinematice, fiecare grupa putand realiza un numar determinat de rapoarte de transfer
intermediare,

In cazul utilizarii pe masinile pentru semanat cereale paioase a mecanismelor cu roti

dintate tip Northon reglajele sunt relativ complicate, fiind necesare, pe langa cuplarea manetei
baladorului mecanismului cu roti dintate intr-una din pozitiile prevazute in acest scop si
schimbarea mai multor roti dintate exterioare in mai multe scheme de montaj.

Mecanismul cu roti dintate tip Northon, este totodata de dimensiuni relativ mari, are masa
ridicata, este scump etc.

Pe plan mondial numeroase firme din domeniul constructiei de masini pentru semanat
cereale paioase utilizeaza pentru actionarea aparatelor de distributie mecanisme cu came.

Prin utilizarea in sistemele de transmisie a mecanismelor cu came, se asigura realizarea

distributiei foarte precisa, precum si posibilitatea de reglare usoara a cantitatii de seminte
necesara la hectar.

Avand in vedere obiectivele unei economii moderne, de crestere a calitatii produselor

romanesti pentru a fi competitive pe piata interna si externa, se impune intensificarea cercetarilor
fundamentale si aplicative in scopul perfectionarii, modernizarii, simplificarii constructiei si a
operatiilor de reglare a distributiei, al reducerii costurilor de fabricatie precum si pentru
imbunatatirea conditiilor de munca a operatorilor si cresterea sigurantei in functionare a
masinilor pentru semanat cereale paioase.

Prin promovarea mecanismului cu came pe masinile pentru semanat cereale paioase, avand
solutii constructive pentru principalele subansambluri la nivelul celor mai bune produse similare
pe plan mondial si solutii tehnologice pentru piesele componente, care sa conduca la economii de
materiale, fata de cele existente in exploatare se vor realiza urmatoarele;

 cresterea calitatii masinilor pentru semanat cereale paioase;

 usurinta si siguranta in realizarea reglajelor;

 reducerea gabaritului si satisfacerea integrala a cerintelor de securitate a muncii

privind existenta unui spatiu suficient intre tractor si masina;

 reducerea masei masinilor pentru semanat cereale paioase si realizarea acestora cu

un design imbunatatit; 4- exploatare usoara in productie.

CAPITOLUL 4

CERCETAREA TEORETICA A TRANSMISIILOR CU CAME FOLOSITE LA

MASINILE PENTRU SEMANAT CEREALE PAIOASE

4.1. Constructia si functionarea mecanismelor cu came din transmisia aparatelor de

distributie de Ia masinile pentru semanat cereale paioase

Mecanismul cu came realizat de INMA Bucuresti (fig.4.1, fig.4.2, fig.4.3 si fig.4.4) este
destinat transmisiilor aparatelor de distributie de la masinile pentru semanat cereale paioase fiind
alcatuit din arborele de intrare Lf pe care sunt montate doua came 2, cu partile active dispuse
echifazat intre ele.

Arborele de intrare 1 primeste miscarea de rotatie de Ia o roata de sprijin 3 a

echipamentului pentru semanat cereale paioase prin intermediul unei transmisii cu lant 4.

Mecanismul cu came are prevazute la interior doua balansiere 5 care au cursa reglabila prin
intermediul unui opritor 6, actionat de o maneta 7(care se pozitioneaza pe un cadran
semicircular 8 prevazut cu gradatii de la 0 la 100).

Balansierele sunt in contact permanent cu camele datorita unor arcuri elicoidale 9. Solidar
cu balansierele sunt montate cuplaje unisens 10 pe un arbore tubular 11, care transmite miscarea
unui arbore de iesire 12 prin sistemul de cuplare bucsa hexagonala-piulita hexagonala cu referire
la suprafetele A (fig. 4.4) ale acestora si o transmite printr-o bucsa de cuplare 13 la arborele cu
distribuitori 14 din buncarul de seminte al echipamentului pentru semanat.

Reductorul A este montat in afara carcasei mecanismului cu came si este alcatuit dintr-o
roata dintata 15 (care este montata pe arborele tubular U), ce angreneaza cu o roata dintata
dubla 16 montata pe carcasa mecanismului cu came prin intermediul unui ax 17.

Roata 16 mai angreneaza si cu o roata dintata 18, realizandu-se astfel treapta de viteze
lenta asigurand astfel realizarea foarte precisa a normelor de distributie a semintelor la hectar.

In cazul in care roata 18 nu se afla in angrenare cu roata 16 se realizeaza treapta de viteze

rapida.

Aceste angrenaje sunt acoperite de un capac 19, pentru protectia reductorului A, care se
prinde de carcasa 20 prin intermediul unor suruburi 21.

Fig. 4.1. Mecanismul cu came realizat de INMA Bucuresti,

vedere laterala stanga

Fig. 4.2. Mecanismul cu came montat pe masina pentru semanat cereale paioase, vedere laterala

Fig. 4.3. Mecanismul cu came, vedere de sus

Fig. 4.4. Mecanismul cu came, sectiune

 Initial mecanismul cu came este reglat in treapta lenta. Prin trecerea in treapta rapida se
mareste domeniul de reglaj al normelor la hectar.

CAPITOLUL 5

CERCETAREA EXPERIMENTALA A MECANISMULUI CU CAME DIN

TRANSMISIA MASINILOR PENTRU SEMANAT CEREALE PAIOASE

5.1. Obiectivele cercetarii experimentale

Cercetarea experimentala reprezinta unul din modurile principale de abordare a

problemelor de investigare stiintifica fundamentala sau aplicativa.

In cercetarea stiintifica este necesar sa existe o unitate indisolubila intre studiile teoretice si
cercetarea experimentala, aceasta unitate indicand calea cea mai sigura de a solutiona o problema
stiintifica, care, in majoritatea cazurilor este mai scurta si mai ieftina.

Studiile teoretice permit stabilirea interdependentei intre diferiti parametri ai proceselor

tehnice, a legilor care stau la baza fenomenelor utilizand aparatul matematic si realizarile
stiintelor fundamentale.

Cercetarile experimentale urmaresc, pe de o parte, verificarea adevarului ipotezelor si

teoriilor care au stat la baza studiilor referitoare la procesele cercetate, iar pe de alta parte,
permit investigarea unor fenomene pentru care nu se pot obtine rezultate cu aplicabilitate
practica pe cale teoretica, datorita complexitatii acestora sau necunoasterii in suficienta masura a
unor legi care determina evolutia fenomenului cercetat. Toate cercetarile experimentale
presupun masurarea unor marimi fizice mecanice sau de alta natura, in regim static sau dinamic,
folosind aparatura si mijloace de masurare adecvate, prelucrarea datelor obtinute si la final,
stabilirea concluziilor pe baza carora se poate trece la valorificarea rezultatelor.

Valoarea rezultatelor cercetarii, ca si costul precum si termenul de executie depind de

conceperea si alegerea celor mai adecvate mijloace de investigatie si tehnici de masurare, de
buna organizare a etapelor cercetarilor experimentale si prelevarii datelor, de modul de
prelucrare si interpretare a datelor.

Obiectivele cercetarii experimentale din aceasta lucrare sunt:

 Stabilirea metodicii de experimentare;

 Determinarea in conditii de laborator a parametrilor constructivi (lungime, latime si

inaltime) si functionali (rapoartele de transfer pentru cele doua trepte de turatie);

 Determinarea indicilor calitativi de lucru ai lucrarii executate cu masini pentru

semanat cereale paioase echipate cu mecanisme cu came (abaterea in raport cu
media probelor, gradul de neuniformitate a distributiei si cantitatea de seminte
distribuita la hectar);
  Compararea rezultatelor obtinute cu cele ale unui mecanism cu roti dintate tip
Northon, utilizat in transmisia masinile pentru semanat cereale paioase aflate in
exploatare, reglat pentru aceleasi conditii de lucru;

 Montarea mecanismului cu came pe o masina pentru semanat cereale paioase in

vederea verificarii comportarii in anduranta;

 Analiza si interpretarea rezultatelor.

5.2. Obiectul cercetarilor experimentale

Obiectul cercetarilor experimentale a fost experimentarea in conditii de laborator a unui

mecanism cu came utilizat in transmisia masinilor pentru semanat cereale paioase.

In acest scop au fost desfasurate urmatoarele activitati: cercetari experimentale in conditii

de laborator, prelucrarea datelor obtinute la experimentari, analizarea si interpretarea datelor
experimentale.

Cercetarile experimentale s-au efectuat cu ajutorul unui mecanism cu came (fig.5.1) care a
fost proiectat de un colectiv de lucru si realizat in cadrul sectiei de executie din INMA Bucuresti.

Mecanismul cu came realizat se compune dintr-un arbore de intrare pe care sunt montate
paralel si echifazat doua came cu cinci lobi. Arborele de intrare primeste miscare de rotatie, de la
roata de sprijin a masinii pentru semanat cereale paioase, prin intermediul unei transmisii cu lant.
Cursa balansierelor este reglabila prin pozitionarea unui ax indicator pe un cadran in dreptul unei
gradatii(de la O la 100). Balansierele isi mentin contactul permanent cu camele datorita unor
arcuri elicoidale. Solidar cu balansierele sunt montate cuplaje unisens pe un arbore tubular, care
preia miscarea periodica sub forma de 'impulsuri' de la cuplajele unisens si o transmite mai
departe unui arbore de iesire printr-un sistem de cuplare 'bucsa hexagonala-piulita hexagonala'.

Fig.5.1. Mecanismul cu came utilizat in transmisia masinilor pentru semanat cereale paioase
supus cercetarilor experimentale
 Arborele de iesire transmite miscarea primita, printr-o bucsa de cuplare, mai departe
arborelui aparatelor de distributie ale masinii pentru semanat.

Un element constructiv important al mecanismului il constituie reductorul montat in afara

carcasei care permite reglarea in doua trepte de viteze a turatiei arborelui aparatelor de distributie
si anume, treapta lenta in cazul in care angrenajul din care este alcatuit reductorul se afla in
functiune si treapta rapida in cazul in care angrenajul nu se afla in functiune.

Metodologia de cercetare experimentala a mecanismelor cu came utilizate in transmisia

masinilor pentru semanat cereale paioase are la baza standardele existente si utilizeaza mijloace
moderne de masurare, prelucrare si inregistrare a datelor.

5.3. Metodica cercetarii experimentale a mecanismelor cu came utilizate in transmisia

masinilor pentru semanat cereale paioase

Metodica elaborata in vederea stabilirii modului de efectuare a cercetarilor experimentale

cuprinde abordarea urmatoarelor etape principale: actiuni prealabile cercetarilor experimentale;
cercetari experimentale in laborator pentru determinarea parametrilor functionali; cercetari
experimentale in laborator pentru determinarea indicilor calitativi ai lucrarii executate de masini
pentru semanat echipate cu mecanisme cu came; cercetari experimentale in exploatare pentru
determinarea comportarii in anduranta a mecanismului cu came montat pe masina pentru
semanat cereale paioase.
 Fig.5.2. Metodica generala a cercetarilor experimentale

5.4.Aparatura utilizata la cercetarile experimentale

5.4.1. Asigurarea aparaturii si dispozitivelor de masurare

In vederea efectuarii cercetarilor experimentale cu o foarte buna corectitudine aparatura si

dispozitivele de masurat folosite la efectuarea experimentarilor au fost verificate in laboratoare
acreditate, a fost verificata perioada de valabilitate inscriptionata pe etichetele de verificare
aplicate pe acestea si nu a fost permisa utilizarea celor neverificate metrologic sau cu perioada de
valabilitate depasita.

Totodata, a fost verificata buna functionare a aparaturii si a dispozitivelor de masurare

utilizate in cadrul incercarilor si au fost stabilite care sunt conditiile de mediu (temperatura
mediului ambiant si umiditatea relativa) in care acestea au fost utilizate.
 Conditiile in care se realizeaza masuratorile reprezinta parametrii care caracterizeaza
mediul ambiant. Acesti parametri influenteaza, prin variatiile lor, rezultatele masuratorilor motiv
pentru care le-au fost atribuite valori de referinta. Pentru valorile si domeniile de referinta se
garanteaza limitele erorilor unui mijloc de masurare. Conditiile normale de determinari
reprezinta valorile sau domeniile de referinta ale parametrilor care caracterizeaza mediul
ambiant, stabilite conventional sau standardizate.

Atmosfera standard de referinta are urmatoarele caracteristici:

 temperatura: 20° C;

 presiunea atmosferica: 1011325 [N/m2] = 760 [mm Hg normal] = 1,013250 [bar] =

1 [atm] = 1,03322 [kgf/cm2] (prin Hg normal intelegandu-se mercurul cu densitate
13595 kg/m aflat la temperatura de 0°C intr-un loc in care acceleratia gravitationala
are valoarea g = 9,80665 [m/s ]);

 umiditatea relativa: 65 [%];

 acceleratia normala a caderii libere (in vid, la altitudinea de zero metri si latitudinea
geografica de 45 grade): g=[9,80665 m/s2];

 lipsa campurilor magnetice si electrice;

 vibratiile, iluminarea, zgomotul, componenta aerului etc., pot influenta considerabil

rezultatul masurarii.

Astfel, pentru fiecare conditie in care s-au facut masuratorile, toate indicatiile din buletinul
de incercare al fiecarui aparat de masurare au fost respectate.

5.4.2. Aparatura utilizata

Pe parcursul cercetarilor experimentale in vederea determinarii parametrilor functionali ai

mecanismului cu came de la echipamentele pentru semanat cereale paioase s-au utilizat
urmatoarele aparate de masura si control:

 Cronometru mecanic seria l, cu precizia de masurare +/-0,1s, buletin de incercare

nr.32/01.2003;

 Set de site cu orificii circulare de 100;80;50;40;20 [mm];

 Balanta electronica METTLER, PM6000, seria SNR44221, cu domeniul de

masurare 0-=-6 kg si precizia de masurare +/-0,1 g, buletin de incercare nr.
55/08.2003;

 Ruleta, 02 m, Clasa de precizie 2, seria 231, buletin de incercare nr. 1267/02.2003;

Subler 0150 mm, seria 1345, buletin de incercare nr .2315/02.2003;
  Cantar mecanic cu domeniul de masurare 1-^100 kg, buletin de incercare nr.
0041780/08.1003;

 Turometru mecanic, 02400 rot/min, seria 9461, buletin de incercare nr. 49/06.2003;

 Computer Laptop PENTIUM IV, l,6MHz;

 Computer PENTIUM PIV cu imprimante tip HP LASER JET 4L si tip HP JET

1100; Pungi de plastic.

5.4.3. Alegerea instalatiilor experimentale

In vederea determinarii indicilor calitativi de lucru ai mecanismelor cu came utilizate in

transmisiile masinilor pentru semanat cereale paioase a fost utilizat un stand de masurare
incercare care a permis determinarea rapoartelor de transfer si a normelor de distributie.

Standul de masurare, incercare mecanisme cu came (fig.5.10) utilizate in transmisiile

masinilor pentru semanat cereale paioase are in componenta urmatoarele subansambluri: cadru,
motoreductor, transmisie cu lant, cutie de viteze, buncar pentru seminte, instalatie electrica,
calculator portabil, balanta electronica etc.

Cadrul este o constructie sudata pe care sunt montate toate celelalte subansambluri ale
standului.

Fig. 5.10. Standul de masurare, incercare mecanisme cu came

Cadrul permite montarea unui motoreductor care prin intermediul unei transmisii cu lant si
a unei cutii de viteze cu roti dintate permite antrenarea mecanismelor cu came supuse probelor si
prin intermediul acestora antrenarea axului distribuitoarelor de seminte din buncarul pentru
seminte.

Colectarea semintelor distribuite in timpul probelor se face in pungi din plastic.

 Motoreductorul de tipul 2-G-A-20-0,75/1000 H01 este din fabricatia curenta a societatii
MEFIN Sinaia. Turatia motorului electric este de 1000 rot/min, puterea motorului electric este de
0,75 kW iar raportul de transfer al reductorului este 20.

Instalatia electrica are in componenta priza cu fisa tripolara de cuplare la reteaua trifazata,
demarorul electromagnetic cu protectie termica (DRG10) pentru pornirea/oprirea automata a
motorului electric component al motoreductorului, cablu electric CYY4xl,5 si elementele de
protectie corespunzatoare.

Balanta electronica de tipul METTLER permite cantarirea cu o precizie de 0,1 g a

semintelor distribuite simultan de distribuitoarele buncarului si stocarea informatiei in vederea
utilizarii ei spre analizare de un calculator portabil prin intermediul un soft specializat.

Calculatorul portabil PENTIUM da posibilitatea analizarii rapide a informatiilor primite de

la balanta electronica la locul desfasurarii masuratorilor, incercarilor eliminandu-se astfel timpii
morti in timpul desfasurarii probelor.

Schema cinematica a standului este prezentata in figura 5.11 iar schema cinematica a
mecanismului cu came din transmisia semanatorilor pentru cereale paioase este prezentata in
figura 5.12.

Fig.5.11. Schema cinematica a standului performant de masurare, incercare mecanisme cu came

ale transmisiilor masinilor pentru semanat cereale paioase
Fig.5.12. Schema cinematica a unui mecanism cu came din transmisia masinilor pentru semanat
cereale paioase

Notatiile din figura 5.12 au urmatoarele semnificatii: 1 carcasa, 2 cama, 3 balansier, 4 rola,
5 cuplaj unisens, 6 arc elicoidal, 7 opritor, 8 indicator, 9 cadran semicircular prevazut cu gradatii,
10 arbore tubular, 11 arbore de antrenare, 12 bucsa de cuplare, Z1 roata de lant a arborelui cu
came, Z2 roata dintata a arborelui tubular, Z3 roata dintata dubla a axului intermediar, Z4 roata
dintata pentru treapta lenta.

Schema cinematica a unei transmisii care utilizeaza acest tip de mecanism este prezentata
in figura 5.13.
 Fig.5.13. Schema cinematica a unei transmisii care utilizeaza mecanism cu came

Notatiile din figura 5.13 au urmatoarele semnificatii: l roata de sprijin a masinii pentru
semanat, 2 cama, 3 balansier, 4 rola, 5 cuplaj unisens, 6 arc elicoidal , 7 opritor, 8 indicator, 9
cadran semicircular prevazut cu gradatii, 10 arbore tubular, 11 arbore de antrenare, 12 bucsa de
cuplare, 13 arborele distribuitoarelor, 14 arborele agitatoarelor, Z1 roata de lant a arborelui rotii
de sprijin a echipamentului de semanat, Z2 roata de lant a arborelui cu came, Z3 roata dintata a
arborelui tubular, Z4 roata dintata dubla a arborelui intermediar, Z5 roata dintata pentru treapta
lenta, Z6, Z7 angrenaj cu roti dintate pentru antrenarea arborelui agitator.

5.5. Determinarea parametrilor constructivi si functionali ai mecanismului cu came

de la masinile pentru semanat cereale

5.5.1. Determinarea lungimii, latimii si inaltimii totale

Lungimea, latimea si inaltimea s-au determinat in pozitie de exploatare si in pozitie de

stocare. Determinarile s-au efectuat prin masurare cu ruleta si instrumente ajutatoare (rigle,
echere, fir cu plumb), mecanismul cu came fiind asezat pe o suprafata neteda, dura si orizontala,
la care a fost admisa o inclinare longitudinala si transversala de max. 0,5%.

5.5.2. Determinarea suprafetei de stocare

Suprafata de stocare S a fost calculata cu relatia:

S= (L, + 0,5) (Bs + 0,5), [mm2]

 unde: Ls - lungimea totala a mecanismului cu came in pozitie de stocare, in mm; Bs -
latimea totala a mecanismului cu came in pozitie de stocare, in mm.

5.5.3. Determinarea masei

Masa constructiva Mc, mecanismului cu came a fost determinata prin cantarirea pe cantar
de marime corespunzatoare.

5.5.4. Rezultatele determinarilor parametrilor constructivi Parametrii constructivi

determinati sunt prezentati in tabelul 5.1.

Tabelul 5.1

Caracteristica Valoarea
Dimensiuni de gabarit, [mm] 244

 Lungimea de stocare, Ls 153

 Latimea de stocare, Bs 200

 Inaltimea de stocare, Hs
Suprafata de stocare, S [mm2] 37332
Masa constructiva, [kg] 13,8

5.5.5. Determinarea rapoartelor de transfer

Mecanismul cu came utilizat in transmisia masinilor pentru semanat cereale paioase a fost
supus cercetarilor experimentale in vederea determinarii rapoartelor de transfer.

Rapoartele de transfer in au fost determinate prin pozitionarea acului indicator in dreptul

unei gradatii de pe sectorul circular, determinarea vitezelor unghiulare n la arborele de intrare
(fig.5.14) si a vitezei unghiulare la arborele de iesire(fig.5.15) n dupa care s-a facut raportul:

unde n reprezinta gradatiile sectorului circular (10, 14, 20.100).

 Fig.5.14. Arborele de intrare al mecanismului cu came

Fig. 5.15. Arborele de iesire al mecanismului cu came

Determinarea rapoartelor de transfer ale mecanismului cu came a fost efectuata pentru cele
doua trepte de turatii: treapta lenta cand angrenajul cu roti dintate A este cuplat si treapta rapida
cand angrenajul cu roti dintate nu se afla in functiune (fig. 5.16).
 Fig.5.16. Angrenajul mecanismului cu came

5.5.6. Rezultatele determinarii rapoartelor de transfer

Rapoartele de transfer realizate de mecanismul cu came sunt prezentate in tabelul 5.2.

Tabelul 5.2

Raportul de transfer treapta

Gradatia indicatorului Raportul de treapta rapida
lenta
5 0,0024 0,0016
10 0,0064 0,0052

15 0,007 0,004

20 0,078 0,010

25 0,091 0,023

30 0,1 0,034

35 0,108 .0,047

40 0,121 0,056

45 0,139 0,069

50 0,152 0,078
 55 0,165 0,91

60 0,178 0,1

65 0,206 0,110

70 0,234 0,123

75 0,269 0,134

80 0,293 0,139

85 0,315 0,145

90 0,330 0,158

95 0,382 0,162

100 0,410 0,162

5.6. Determinarea indicilor calitativi ai lucrarii executate cu masini pentru semanat

echipate cu mecanisme cu came

Pentru determinarea indicilor calitativi de lucru au fost efectuate cercetari experimentale in

conditii de laborator cu un mecanism cu doua came montate paralel si echifazat realizat la INMA
Bucuresti iar rezultatele au fost comparate cu cele obtinute cu un mecanism cu roti dintate tip
Northon utilizat in transmisia masinilor pentru semanat cereale paioase aflate in
exploatare(fig.5.17) reglat pentru aceleasi conditii de lucru.
 Fig.5.17. Mecanism cu roti dintate tip Northon utilizat pe masinile pentru semanat cereale
paioase aflate in exploatare

5.6.1. Metodologia de lucru

Probele s-au efectuat prin actionarea aparatelor de distributie si agitatoarelor, colectarea

semintelor distribuite de fiecare aparat de distributie tip cilindru cu pinteni si cantarirea acestora
cu o precizie de ±1,0 grame.

Fiecare proba s-a efectuat in 5 repetitii si pe baza datelor obtinute la masuratori s-au
determinat indicii calitativi de lucru ai aparatelor de distributie.

5.6.2. incercare de debit

S-a calculat media a cinci probe din fiecare incercare obtinandu-se o singura valoare a
debitului, D.

5.6.3. Cantitatea de seminte distribuita la ha

Cantitatea de seminte distribuita la hectar N s-a calculat cu ajutorul formulei:

N = qx100 [kg/ha], unde q este masa semintelor in kg, distribuita pe suprafata de 100 m2.

5.6.4. Conditiile in care s-au efectuat cercetarile experimentale

- Panta terenului: 0°

- Nivelul de incarcare al buncarului de seminte: 90%

- Tipul aparatelor de distributie: cilindri cu pinteni[48]

- Viteza periferica a aparatelor de distributie: Standul de incercare a fost echipat cu un

variator de turatii care a asigurat aparatelor de distributie urmatoarele viteze periferice: Vperiferica
=
min=0,017Im/s; Vperiferica med 0,0255m/s;

Vperiferica max=0,0395m/S.

- Samanta folosita: grau

5.6.5. Reglajele echipamentelor

 Reglajele aparatelor de distributie:

• vitezele periferice: 0,0171 m/s, 0,0255 m/s si 0,0395 m/s;

• distanta clapetei mobile fata de cilindrul cu pinteni: 1 mm;

 • sectiunea orificiului din peretele lazii de seminte: 9 cm (pozitia sibarului intermediara);

 Reglajul mecanismului cu came (gradatia indicatorului):

• 35(raportul de transfer: 0,108 pentru un debit minim de 176 kg/ha);

• 40(raportul de transfer: 0,121 pentru un debit mediu de 198 kg/ha);

• 45(raportul de transfer: 0,139 pentru un debit maxim de 234 kg/ha).

Durata incercarilor a fost corespunzatoare parcurgerii unei suprafete de 100 m2 cu o

masina de semanat avand n aparate de distributie situate la o distanta d intre ele deplasandu-se cu
o viteza de lucru minima(1,5 m/s), medie (2 m/s) si maxima (2,7 m/s).

Cerintele agrotehnice pentru semintele de grau admit o abatere in raport cu media probelor
mai mica de 2%, un coeficient de variatie Cv mai mic de 2% si o abatere de la cantitatea de
seminte distribuita la hectar mai mica de 2%.

5.7. Rezultatele cercetarilor experimentale si prelucrarea datelor obtinute

Pentru prelucrarea datelor experimentale a fost utilizat programul Excel care permite pe
langa calculele aferente si reprezentarea grafica a cantitatii medii de samanta distribuita de
fiecare distribuitor si a coeficientului de variatie.

Rezultatele obtinute in urma experimentarii mecanismelor cu came si a mecanismelor cu

roti dintate tip Northon pentru urmatoarele valori ale parametrilor functionali:

• viteza periferica a aparatelor de distributie: 0,0171 m/s;

• raportul de transfer a mecanismului cu came: 0,108;

• pozitia manetei mecanismului cu roti dintate: C-11

sunt prezentate in tabelul 5.4.

Tabelul 5.4
 In urma experimentarilor cu cele doua tipuri de mecanisme, pentru cazul particular al unei
masini de semanat, au rezultat si cantitatile de seminte distribuite la hectar care sunt prezentate in
tabelul 5.5.

Tabelul 5.5

Din analiza efectuata asupra rezultatelor obtinute, pentru reglajele la viteza periferica a
aparatelor de distributie de 0,0171 m/s, raportul de transfer al mecanismului cu came 0,108,
pozitia manetei mecanismului cu roti dintate C-11 si durata incercarilor corespunzatoare
parcurgerii unei suprafete de 100 m de o masina de semanat echipata cu 29 de aparate de
distributie de tip cilindri cu pinteni avand distanta dintre ele de 125 mm, deplasandu-se cu o
viteza de lucru de 1,5 m/s, se constata urmatoarele:

 valorile abaterii la media probelor in cazul mecanismului cu came(0,82% pentru

distribuitorul 1; 0,99% pentru distribuitorul 2 si 0,82% pentru distribuitorul 3) sunt
mai mari decat cele obtinute de mecanismul cu roti dintate(0,65% pentru
distribuitorul 1; 0,82% pentru distribuitorul 2 si 0,65% pentru distribuitorul 3);

 valorile medii ale coeficientului de variatie in cazul mecanismului cu came(0,82%

pentru distribuitorul 1; 0,84% pentru distribuitorul 2 si 0,80% pentru distribuitorul
3) sunt mai mari decat cele obtinute de mecanismul cu roti dintate(0,58% pentru
distribuitorul 1; 0,68% pentru distribuitorul 2 si 0,63% pentru distribuitorul 3);

 valoarea cantitatii distribuita la hectar calculata pentru conditiile mentionate in

cazul mecanismului cu came(175,9 kg/ha) este mai mica decat cea obtinuta de
mecanismul cu roti dintate(177,6 kg/ha);

 indicii calitativi obtinuti in urma experimentarilor mecanismului cu came se

incadreaza in cerintele agrotehnice care admit o abatere in raport cu media probelor
mai mica de 2%, un coeficient de variatie Cv mai mic de 2% si o abatere de la
cantitatea la hectar distribuita de 2% pentru semintele de grau.

Rezultatele obtinute in urma experimentarii mecanismelor cu came si a mecanismelor cu

roti dintate tip Northon pentru urmatoarele valori ale parametrilor functionali:

• viteza periferica a aparatelor de distributie: 0,0255 m/s;

• raportul de transfer a mecanismului cu came: 0,108;

• pozitia manetei mecanismului cu roti dintate: C-11;

• durata incercarilor: 13,8 s, sunt prezentate in tabelul 5.6.

Tabelul 5.6
 Cantitatile de seminte distribuite la hectar rezultate in urma experimentarilor cu cele doua
tipuri de mecanisme sunt prezentate in tabelul 5.7

Tabelul 5.7

Din analiza efectuata asupra rezultatelor obtinute, pentru reglajele la viteza periferica a
aparatelor de distributie de 0,0255 m/s, raportul de transfer a mecanismului cu came 0,108,
pozitia manetei mecanismului cu roti dintate C-11 si durata incercarilor corespunzatoare
parcurgerii unei suprafete de 100 m de o masina de semanat echipata cu 29 de aparate de
distributie de tip cilindri cu pinteni avand distanta dintre ele de 125 mm, deplasandu-se cu o
viteza de lucru de 2 m/s, se constata urmatoarele:
  valorile abaterii la media probelor in cazul mecanismului cu came(0,66% pentru
distribuitorul 1; 0,83% pentru distribuitorul 2 si 0,82% pentru distribuitorul 3) sunt
mai mari decat cele obtinute de mecanismul cu roti dintate(0,49% pentru
distribuitorul 1; 0,66% pentru distribuitorul 2 si 0,66% pentru distribuitorul 3);

 valorile medii ale coeficientului de variatie in cazul mecanismului cu came(0,64%

pentru distribuitorul l, 0,66% pentru distribuitorul 2 si 0,72% pentru distribuitorul
3) sunt mai mari decat cele obtinute de mecanismul cu roti dintate (0,53% pentru
distribuitorul 1; 0,50% pentru distribuitorul 2 si 0,49% pentru distribuitorul 3);

 valoarea cantitatii distribuita la hectar calculata pentru conditiile mentionate in

cazul mecanismului cu came(175,7 kg/ha) este mai mica decat cea obtinuta de
mecanismul cu roti dintate(176,9 kg/ha);

 indicii calitativi obtinuti in urma experimentarilor mecanismului cu came se

incadreaza in cerintele agrotehnice care admit o abatere in raport cu media probelor
mai mica de 2%, un coeficient de variatie Cv mai mic de 2% si o abatere de la
cantitatea la hectar distribuita de 2% pentru semintele de grau.

CONCLUZII

Valorile medii mai mici (dar care se incadreaza in cerintele agrotehnice) ale indicilor
realizati de mecanismele cu came sunt compensate de avantajele superioare in cazul utilizarii lor
pe masinile pentru semanat cereale paioase, care sunt:

 sistemul de transmisie cu mecanism cu came este complet diferit de sistemul cu roti

dintate tip Northon, fiind compact, de dimensiuni relativ mici, cu greutate redusa, si cu
posibilitati de modificare a rapoartelor de transfer rapida, continuu, avand mecanisme de
indexare si reglare ce permit manevre usoare si precise;

 functionarea este silentioasa, mecanismul fiind in baie de ulei;

 mecanismul cu came nu este supus coroziunii sau prafuirii, cum este cazul mecanismului
cu roti dintate tip Northon, intrucat sistemul este complet etans;

 pe toata durata incercarilor in conditii de laborator, prin functionare pe stand(pe o durata

de cca. 300 ore), mecanismul cu came s-a comportat bine.

BIBLIOGRAFIE

1. Badescu M., Boruz S. – Masini agricole, partea I, Aius, Craiova, 2002;

2. Buzea, L, Costache, N., Nicsulescu, E. Reglarea masinilor agricole. Editura Ceres,

Bucuresti 1977.
 3. Caproiu, St., s.a. – „Masini agricole de lucrat solul, semanat si intretinerea culturilor”, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982;

4. Ciulu, Gh. - „Optimizarea exploatarii agregatelor agricole” – partea I, Reprografia Universitatii

din Craiova, 2000;

5. Ciulu, Gh., Barca, Gh. - „Optimizarea exploatarii agregatelor agricole” – partea a II-a,
Tipografia Universitatii din Craiova, 2002;

6. Dobrescu, C. – „Studiul sistemic al agregatelor agricole” Editura de Propaganda Tehnica

Agricola, Bucuresti, 1985;

7. Drocas, I., Naghiu, A. - „Baza energetica pentru agricultura”, Editura Risoprint, Cluj Napoca,
1999;

8. Krasnicenko, V. A. – „Manualul constructorului de masini agricole” (traducere din limba rusa),

vol. I si II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1963 si 1964;

9. Oprea D., Determinarea indicilor energetici ai agregatelor, Procedura PSpl-01.00.33,

INMA- SITRMA, 1995;

10. Pisoschi, Al.-Gr., Dumitru, I. - „Calculul si constructia masinilor agricole pentru lucrarile
solului, semanat si intretinerea culturilor”, lucrari de laborator, Reprografia Universitatii din Craiova,
2000;

11. Popescu, S. Tehnologia exploatarii tractoarelor si masinilor agricole. Universitatea din

Brasov, 1974.

12. Ros, V. – „Masini agricole pentru lucrarile solului”, Atelierul de multiplicare al Institutului
Politehnic din Cluj,1974;

13. Scripnic, V., Babiciu, P., Masini agricole, Editura Ceres, Bucuresti, 1979;

14. Sandru A., Badescu M., Sandru L., Reducerea consumului de energie prin folosirea
rationala a agregatelor agricole, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1982;

15. Sandru A., Popescu S., Cristea L, Neculaiasa V., Exploatarea utilajelor agricole, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983;

16. Sandru, A. Calculul parametrilor de tractiune ai tractoarelor pe roti cu pneuri. Studii si

cercetari de mecanica agricola nr. 3/1973.

17. Toma, D. – „Masini si instalatii Agricole”, Editura Didactica si Pedagogica”, Bucuresti, 1975;

18. Toma, D., Sin, Gh. – „Calitatea lucrarilor agricole executate mecanizat pentru culturile de
camp”, Editura Ceres, Bucuresti, 1987.
 19. *** „Adrese de INTERNET” ale firmelor Kverneland, Rau, New Holand, Claas.

20. *** „Prospecte ale firmelor: SC MAT SA Craiova, Mecanica Ceahlaul Piatra Neamt, SUMA
Bailesti, Kverneland, Lemken, Kuhn, Nardi, Amazone, Vogel & Noot, Eberhardt, etc.;

De la 100 kg la 53! Slăbire pentru leneși ÎNTR-O LUNĂ! Înainte de mese bea...

Medic urolog: ”Cu cât e mai slab jetul urinar la bărbați, cu atât mai repede...”

Fă-ți stomacul mai mic într-o săpt.! În fiecare dimineață, o jumătate de pahar

4 plante care pătrund Imediat în Articulații și repară Cartilajul..

Chinezii nu suferă niciodată de durere de încheieturi, deoarece zilnic...

Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.

.com Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Proiecte
vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului
in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si
evaluarea firmei”

Lucrari licenta
vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA
LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii”
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale

Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE -
AMELIORARE - Estimarea valorii economice a
caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna
de porcine

Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia
Grosimea dintelui pe cercul de divizare si pe cercul de baza
Articulatia cilindrica (plana)
CUNOASTEREA SI REGLAREA PRESELOR MECANICE CU EXCENTRIC
PROIECT DE LICENTA MECANICA - Fotoliu rulant pentru personae cu dizabilitati
locomotorii, motorizat termic
Schimbul de energie mecanica prin actiune dinamica. Principiul reactiei
CALCULUL COSTULUI SEMIFABRICATULUI PRINCIPAL OBTINUT PRIN MATRITARE /
LAMINARE
PROPRIETATI GENERALE ALE MATERIALELOR
CALCULUL HIDRAULIC AL SISTEMULUI DE EVACUARE A TITEIULUI DE LA
PARCURILE DE SEPARARE LA DEPOZITUL CENTRAL

Slăbire rapidă cu marmeladă masticabilă! 17 kg pe lună dacă dimineața…

Pistruii dispar până la răsăritul soarelui! Aplică cu grijă...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu