MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Ordin nr.4321/22.05.2020

ŞCOALA PROFESIONALĂ GROPNIŢA

Proiect pentru obținerea certificatului de

calificare profesională nivel III
Calificarea:Agricultor culturi de câmp

PROFESOR INDRUMĂTOR:

PĂTLĂGICĂ MIRELA

Absolvent:TOMEI PETRONELA

Iunie 2020

1
 Tema proiectului
PREGĂTIREA PATULUI
GERMINATIV ȘI ÎNFIINŢAREA
CULTURII DE MAZĂRE

2
 CUPRINS
1.IMPORTANȚA CULTURII

2.SAMANTA SI SEMANATUL LA CULTURA DE MAZARE

2.1.INDICII DE CALITATE AI SEMINTELOR

 PURITATEA
 GERMINATIA
 MMB
 UMIDITATEA
2.2.PARAMETRII TEHNOLOGICI AI LUCRARI DE SEMANAT
 DENSITATEA
 DISTANTA INTRE RANDURI
 ADANCIMEA DE SEMANAT
 CANTITATEA DE SAMANTA LA /HA

3.EPOCA DE SEMANAT
4.ROTATIA CULTURII

5. PREGATIREA TERENULUI IN VEDEREA SEMANATULUI

6.NORME DE SECURITATE SI PROTECTIE A MUNCI IN LUCRAREA DE
INFIINTARE LA CULTURA DE MAZARE.
7.CONCLUZII.
BIBLIOGRAFIE.

3
 1.IMPORTANȚA CULTURII

Mazărea (Pisum sativum) este cultivată exclusiv în câmp deschis, prin

semănare, fie în asolamente legumicole, fie în asolamente de câmp.

Mazarea se cultiva in toate regiunile tarii mai ales pentru boabele sale verzi
care se consuma in lunile mai-iunie, cand lipsa de legume este acuta.

Mazarea, ca si fasolea, este foarte buna premergatoare pentru alte culturi

deoarece plantele din familia leguminoaselor au proprietatea de a fixa azotul in sol
cu ajutorul unor microorganisme care se dezvolta pe radacini.

.Bolilesi adunatorii pot reduce productia atat calitativ cat si ca cantitativ

productia.Pierderele pot fi in unele cazuri foate mari putand compromite
productia.

Am considerat ca aceasta tema a-si putea sa o aprofundez deoarece sunt o

persoana care prefera plantele din grupa leguminoaselor.

Bolile si daunatorii la plantele leguminoase reprezinta punctul forte de

obtinere a unor productii bune.

Pentru dezvoltarea acestei teme am consulatat diferite carti de specialitate

care m-au ajutat sa-mi imbogatesc cunostintele referitoare la anumite aspecte
privind combaterea bolilor si adunaturilor la mazare.

4
 2.SAMANTA SI SEMANATUL LA CULTURA DE MAZARE
2.1.INDICII DE CALITATE AI SEMINTELOR
o Puritatea-reprezinta insusirea semintelor de a nu contine corpuri
straine:seminte de buruieni,alte impuritati). Se exprima in procente%
o Germinatia-reprezinta capacitatea semintelor de a da germeni
normali.Se exprima in procente%
o MMB(masa a o mie de boabe)-exprimata in boabe
o Umiditatea-reprezinta cantitatea de apa existenta in boabe

Samanta buna de semanat trebuie sa aiba puritatea de 97% capacitatea de

germinatie de minimu80%, sa fie mare, uniforma sanatoasa fara atac de gargarite ,
din categoriile biologice elita,inmultirea1 si inmultirea2.

Cunoasterea indicilor de calitate prezinta importanta pentru calcularea normei de

samanta necesara la hectar.

5
 2.2.PARAMETRII TEHNOLOGICI AI LUCRARII DE SEMANAT
Densitatea
Densitatea de semanat se diferentiaza in functie de soi, umiditatea solului modul
de pregatire a patului germinativ.

Se recomanda 100-130 boabe germinabile/m2 care sa asigure la recoltarea 80-110

plante/m2.

Densităţile de semănat folosite în România sunt de 125-140 boabe germinabile/m2,

pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2. În mod obişnuit, la mazăre, se
estimează un procent de răsărire în câmp de 75%.

Distanta intre randuri

Mazărea este semănată în rânduri dese (12,5 cm), prin care se asigură o mai bună
distribuire a seminţelor.

Adancimea de semanat

Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare, mazărea

trebuie semănată mai adânc; în condiţiile din România se seamănă la circa 6 cm
adâncime.

Semănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit

neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. şi, ca urmare, se
înregistrează pierderi importante de densitate.

Cantitatea de samanta la ha
Semanatulse executa cu semanatoarea de ceriale paioase, la distanta de 12,5 cm
intre randuri si la adancimea de 5-8 cm.

Calculul cantitatii de samanta la hectar:

Q =D X MMB ÷100

6
 PxG

Q-cantitatea de samanta la hectar

D-densitatea

MMB-masa a o mie de boabe

P-puritatea

G-germinatia

Parametrii tehnologici ai lucrarii de semanat la cultura de mazare

Epoca de Distanta Adancimea de Cantitatea de Agregate

semanat dintre semanat samanta folosita la utilizate
randuri semanat
Epoca I,urgenta 12,5 cm 5-6 cm Q =D X MMB ÷100 SUP 29
I,primavara Se stabileste PxG SUP 21
foarte timpuriu avand in Q =220kg/ha
atunci cand vedere:textura
conditiile solului,umiditatea

7
climatice ne solului la
permit momentul
semanatului

3.Epoca de semanat

Mazărea este semănată primăvara cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti
terenul în condiţii bune (solul s-a zvântat bine).

Semanatul se face cand in sol se realizeaza temperaturi de 4 – 5 º C, adica 25

februarie – 10 aprilie. Pentru a esalona productia ( a avea mazare pe o perioada mai
mare de timp ) e bine sa se faca semanari la 10 – 14 zile diferenta sau sa se aleaga
soiuri cu perioada de vegetatie diferita

Epoca optima de semanat este primavara timpuriu (urgenta 1) in prima jumatate a

luni martie.

Intarzierea semanatului cu 10-20 de zile fata de epoca optima atrage dupa sine
scaderea productiei cu 20-50%.

SUP 29

8
 4. ROTATIA CULTURII
Cele mai bune rezultate se obtin dupa cerealele paioase si dupa unele culturi
prasitoare recoltate in septembrie:porumb,floarea soarelui,sfecla de zahar,cartof
etc.

ROTATIA CULTURII LA MAZARE

Plante bune Plante rele premergatoare Monocultura

premergatoare
Cereale paioase,culturi Porumb neerbicidat cu Nu suporta
prasitoare,porumbul,floarea triazine,soia,fasole,linte,bob,plaante monocultura,
soarelui,sfecla pentru apartinan aceleeasi fam.botanice poate reveni pe
zahar,cartof acelasi teren
dupa 3-4 ani

5. PREGATIREA TERENULUI IN VEDEREA SEMANATULUI

Dupa recoltarea plantei premergatoare se face o lucrare de dezmiristit ,cu scopul
maruntirii resturilor vegetala si al stratului superficial al solului,dupa care urmeaza
aratura la 25-30 cm adancime.toamna tarziu(octombrie,noiembrie) se recomanda
lucrarea solului cu grapa cu discuri,evitand trecerei repetate la lucrarile din
primavara,pe sol umed.

Lucrarile solului in cultura de mazare urmaresc realizarea unei bune mobilizari a

solului pe adancimea de semanat.

9
6.Norme de securitate si protectie a muncii la lucrarea de infiintare
a culturii de mazare.
La cultura leguminoaselor pentru boabe exista numeroase activitati in care
accidentele de munca se pot produce daca nu se iau masuri legale de protectie.

La efectuarea lucrarilor agrotehnice sunt posibile ,astfel:la formarea agregatelor de

lucru prin cuplarea diferitelor masini la tractor reglarea masinilor interventia la
agregate pe parcursul executari lucrarii cu plugul,grapele,combinatorul,freza, s.a;
la stocarea masinilor dupa lucru sunt posibile accidente.

La pregatirea materialului de semanat exista situatii in care sunt posibile accidente

de munca:la selectarea semintelor in timpul functionarii instalatiilor de lucru orice
interventie poate fi o cauza de accidente.

Transportul sarcinilor cu greutati mari supun personalul la accidente cu

repercusiuni pe o perioada indelungata de timp.

O zona periculoasa de accidente o constitue aplicarea lucrarilor de gazare a

semintelor,unde muncitorii trebuie sa fie protejati prin folosirea echipamentului
corespunzator. De asemenea la aplicarea tratamentelor impotriva bolilor si
daunatorilor in vegetatie se vor respecta indrumarile corecte de protectie a muncii.
Folosirea erbicidelor cu actiune totala se va face cu prudenta pentru a nu afecta
flora din sol.

Se va tine seama ca tratarea semintelor cu preparate bacteriene , necesita

reducerea cantitatilor de ingrasaminte cu azot, protejand in acelasi timp popularea
solului cu nitriti care sunt foarte daunatori vietii.Folosirea soiurilor si hibrizilor
rezistenti la boli si daunatori limiteaza mult utilizarea substantelor chimice cu
tratament contribuind la evitarea popularii.

10
 7.Concluzii
Calitatea lucrarii de semanat este influentata de o serie de factori si
anume:pregatirea terenului,activitatea celui care face lucrarea,agregatele folosite la
semanat,calitatea materialului folosit la semanat.

Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare, mazărea trebuie

semănată mai adânc; în condiţiile din România se seamănă la circa 6 cm adâncime.

Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu
vreme favorabilă mazării, sub aspectul condiţiilor de umiditate, temperatură şi
lungime a zilei (lunile martie-iunie). În acest fel, este valorificată în condiţii optime
umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi
creşterea tinerelor plăntuţe.

Semănatul este lucrarea care condiţionează în bună măsură nivelul şi calitatea

producţiei obţinute.

La executarea semănatului se ţine seama de pregătirea patului germinativ, de

cerinţele faţă de umiditatea şi temperatura solului, de adîncimea de semănat
specifică fiecarei culturi etc.

Aprecierea calitatii lucrarii de semanat se face pe baza examinarii indicilor de

calitate : epoca de semanat, norma de semanat, adancimea de semanat, respectarea
distantei intre randuri, distanta intre seminte pe rand ,daca randurile sunt drepte,
paralele.

11
 8.Bibliografie
Manualul CULTURA PLANTELOR DE CAMP Editura PANFILIUS

AUTORI: Viorel Iulian Pestean, Anisoara Insuratelul, Vasile Catarau,Elena

Catarau, Maria Carp

Manual de Fitotehnie Editura I. de la Brad, Iasi, 2004

AUTORI:Axinte M.

www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor-de-
plante leguminoase.ro

12