IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE

 
În primul rând să înțelegem conceptele, ce este o idee poetica? Conform dicționarului
limbii romane ideea este: 1. Orice formă a cunoașterii logice Si: concept,
noțiune. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de
a vedea. ♦ Opinie, părere, gând, convingere, judecată. 3. Concepție de bază care
determină conținutul unei opere literare, artistice sau științifice; deci ideea poetică
înseamnă ce anume (o opinie, părere, un gând, o convingere) transmite poetul prin
acel text.
Ce inseamna mijloace artistice? În momentul în care transmiți un mesaj ai nevoie de
un mod pentru a transmite mesajul, mijloacele artistice se referă la cum și prin ce
anume transmite poetul ideea, mijloacele artistice cuprind totalitatea elementelor ce ar
putea accentua starea, de a infrumuseta, de a da o nota aparte poeziei precum: figurile
de stil, imaginile artistice (auditive, vizuale, olfactive, cromatice etc).
Schemă de răspuns: "Ideea textului este reprezentată de / constă în/ ... şi acest
fapt exprimat cu ajutorul/prin ajutorul ... , ceea ce redă ..."
Scurta recapitulare, idee poetica: ce transmite - mijloace artistice: cum o transmite.
 

 Vezi și: Conectori folositi in Argumentare 

 
Pentru început
Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime (gânduri,
idei, trăiri).
Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e atmosfera
generala (liniște, zbucium etc), sentimentele (de bucurie, tristețe, etc) pe care vrea sa
le transmită eul liric. După ce ai realizat cele menționate mai sus, vei descoperi ideea
poetica. Ea nu e una universala la fiecare creație lirica, fiecare persoană înțelegând
relativ diferit mesajul. După ce ai identificat ideea centrală, identifici mijloacele
artistice (figuri de stil: personificarea, comparația, epitetul, metafora etc și imagini
artistice: vizuale, dinamice, olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela
intre ideea principala și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.
 
Mijloacele artistice sunt figurile de stil și imaginile artistice.
 Ideea poetica reprezinta ideea in jurul caruia este realizata poezia/strofa, la ce
anume se refera poetul in strofa respectiva.
 Legatura dintre cele doua este urmatoarea = ideile poetice sunt exprimate prin
intermediul mijloacelor artistice.
 
Ideea poetica si mijloacele artistice. Schemă:
In poezia lui.. intitulata... se abordeaza tema... prin intermediul motivelor literare ...
 Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul mijloacelor  artistice: figuri de stil si
imagini artistice
 Apar astfel (exemple figuri de stil si imgaini artistice)
 
 
Exemple de subiecte în care apare ideea poetică și mijloacele artistice:

 poezie
 fragment extras dintr-un roman
 fragment extras dintr-o operă dramatică

 
PLAN  
I. Introducere
   - tema poeziei (despre ce este
vorba în poezie) Poezia lui ... este o poezie de dragoste. Poetul se
In poezia lui.. intitulata... se imaginează în ipostaza...
abordeaza tema... prin intermediul
motivelor literare ...
Strofa I surprinde momentul...
II. Cuprins
   - plasarea strofei a doua în
contextul poeziei (legătura cu Strofa a II-a descrie spaţiul...
prima strofă)
   - comentarea strofei a doua: Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în plus, o
stare de... Este folosită, în acest scop, o
 CE spune autorul? (universul combinaţie măistră de figuri de stil...
imaginar);
 CUM spune autorul? În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face
(mijloace de expresivitate legătura cu...
artistică: figuri de stil etc.)  /sau
 DE CE spune autorul? Aceasta idee se regaseste in text  prin intermediul
(semnificaţii, cauze, efecte mijloacelor  artistice: figuri de stil si imagini artistice
artistice)
Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini
artistice)
III. Încheiere Prin urmare...
   - concluzie: rolul strofei a doua în Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a
ansamblul poeziei. doua...
 
3 PAȘI SIMPLI ÎN REZOLVAREA SUBIECTULUI II
 
 Pas 1: identifică curentul literar (romantismul, simbolismul, realismul, modernismul,
neomodernismul (trebuie să cunoști minim câteva trasaturi de baza a fiecarui curent
literar)
Pas 2: să analizezi fragmentul, fie ca este vorba de poezie  sau proza tinand cont de
curentul literar
 Pas 3: Caracterizarea unui personaj, ideea poetica și mijloacele artistice, de evidențiat
trăsăturile genului dramatic, să prezinți indicațiile scenice, sau rolul dascaliilor, sa
analizezi poezia tinand cont de timpurile verbale.
Ideea poetica este mesajul central cu ceea ce rămâi tu după ce citești poezia iar
mijlocul artistic inseamnă ansamblul pe care poetul îl utilizează pentru a consolida
ideea, tema, adica figurile de stil, imagini artistice, repetitii.
Pentru inceput trebuie sa identificăm tema, pentru ca ideea poetică este o
particularitate a temei, avem tema iubirii și ideea poetică, de exemplu iubirea te poate
face să te simți fericit etc.
 
 REZOLVĂRI
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind
relația strânsă dintre ideile poetice și mijloacele artistice:
 
Eu urc spre culme... Mi-a rămas în urmă
Noroiul prins în putreda-i osândă,
Înfrigurata patimilor turmă,
Cu chiot lung de-ntrecere flămândă...
Eu urc... Acolo jos, în adâncime,
Aud viaţa ce-şi întinde hora;
E necurmatul cântec din vechime.
Îl ştiu... Mai bine n-o să-l ştie nime,
Căci am băut din cupa tuturora
Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...

Octavian Goga, Din larg

 
Răspunsurile pot fi organizate în 3 pași simpli:
 
   Poezia lui Octavian Goga are în centru tema trecerii ireversibile a timpului. (pas
1 identificarea temei)
Pas 2  După ce identificăm tema
putem spune si ipostaza in care se află eul liric:
de contemplator, de îndrăgostit; pe urmă privim per ansamblu
poezia
 
 Această poezie impresionează prin forța lirismului, astfel că aceasta capătă un
profund lirism subiectiv, iar textul dobândește caracter confesiv. Acest lucru este
evidențiat prin folosirea pronumelor la persoana I („eu”, „mă”) și al verbelor de pers. I
(„știu”, „am băut”, „am plătit”). Eul liric își expune încercarea de a ieși din prezentul
deprimant pentru a atinge eternitatea „urc spre culme”.
   Strofa a doua se bazează pe opoziția dintre atitudinea ascensională a eului liric și
tentația de a pătrunde în zonele profunde ale ființei sale („Eu urc... Acolo jos, în
adâncime / Aud viața ce-și întinde hora”).
Pas 3  Figuri de
stil
Ca figuri de stil se remarcă personificarea, dar și metafora „necurmatul cântec din
vechime” care face referire la inspirația transmisă de strămoși.
   Finalul strofei surprinde condiția artistului consumat prin jertfa cerută de propria
creație „Şi l-am plătit cu lacrimi şi cu rime...”.
răspuns oferit prin amabilitatea
doamnei profesoare Teodora B., jud Bihor
!Atenție! Textul înclinat nu trebuie scris pe foaia de examen deoarece reprezintă
explicații pentru voi
 
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia
dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 
Frate, o boală învinsă ţi se pare orice carte.
Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ.
E în apă. E în vânt.
Sau mai departe.
Cu foaia această închid porţile şi trag cheile.
Sunt undeva jos sau undeva sus.
Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-te:
taina trăită unde s-a dus?
Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt?
De la basmul sângelui spus
întoarce-ţi sufletul către perete
şi lacrima către apus.
 Lucian Blaga, Încheiere
 
Posibil răspuns
Ideea poetica reprezinta mesajul central  identificat intr-o poezie. Mijloacele artistice
inglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si a idei centrale. In
opera lirica intitulata Încheiere de Lucian Blaga se identifică tema trecerii timpului si a
morții.
Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian Blaga este contemplatorul,
nostalgicul. Eul liric, prin tipul unui monolog liric adresat se regăsește în ipostaza
poetului care redactează ultima scriere înainte de marea trecere.
Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște transcendentul, întrebările retorice sunt
motivele implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu motiv evidențiat) ale
poeziei. Eul liric se adresează prin apelativul frate, semn al fraternității creionate prin
lecturarea cărților care au efecte curative asupra fiintei.
Prin metafora închid porțile și trag cheile se accentuează părăsirea planului terestru
după finalizarea acestei foi care poate reprezenta destinul  poetului. De asemenea
antiteza sus-jos, creioneaza incertitudinea cunoașterii absolutului, la nivel prozodic
poezia este modernă, se observă  rimă internă, tehnica ingambamentului (ideea este
transmisă pe rândul următor cu literă mică – continuă ideea primul rând), metafora
insolită. (metafora menită să șocheze)
Sursa: youtube vox valachorum
 
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre
ideea poetică și mijloacele artistice.
 
 „Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat…
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
 
Cum te-am aşteptat…
Totul a trecut –
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.”
 
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraş, pe vale, – Suvenir.”
 
(George Bacovia, „Nocturnă”)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația
-1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
 
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan
exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de
nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în
versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică,
de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/
anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…”
sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi
împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a
trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent
cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria
viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un
„oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit –
„Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele
verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul
subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular
„te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”,
„zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat”
– amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă
a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se
armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
Sursa: mariana-badea.ro
 
 

 Comentează,  ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea

poetică şi mijloacele artistice.
Poetizează luna
Fereastra ta iubită –
Prin tainicile umbre
Te-aştept ca şi-n trecut, –
Cu plânsul meu pe coarde,
La ora tăinuită, –
Şi care, poate-odată,
Prin lume ţi-a plăcut.
Poetizează luna
Grădina de parfume, –
Prozaicile hoarde
De-acuma au tăcut ...
Prin tainicile umbre,
Străin ca-ntotdeauna, –
Cu plânsul meu pe coarde,
Te-aştept ca şi-n trecut.
George Bacovia,
Serenada
Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara aspiratii si isi defuleaza pulsiunile
prin lacrimile insotite de cantul monoton al coardelor, luna element romantic prin
excelenta nu mai are rol protector, vegheator, apotropaic ci doar sugereaza frumusetea
unui peisaj ”Poetizează luna /Grădina de parfume, – “,loc sacru, gradina este locul
unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si iubita, prin expresia ”Te-aştept ca şi-n
trecut.” Se provoaca o anumita ciclicitate a evenimentelor afective apocrife, ideea de
tristete este accentuata prin motivul plansului si al tacerii, eul liric este prezent prin
marcile subiectivitatii iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata, sinestezii,
figuri de stil.
 
 
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre
ideea poetică și mijloacele artistice.
„Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat…
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
 
Cum te-am aşteptat…
Totul a trecut –
Luna pare, în oftat,
Un continent cunoscut.”
 
Aici e frumos aranjat
Orice fir;
Veacurile-au stat
Un oraş, pe vale, – Suvenir.”
George Bacovia, Nocturnă
 
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1 punct; punctuația
-1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
 
RĂSPUNS POSIBIL 
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un plan
exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat prin stările de
nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu olfactivul, în
versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers, care are valenţă ironică,
de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea intensă/
anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum te-am aşteptat…”
sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi întâlni iubita ori de a-şi
împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl copleşeşte, pentru că „Totul a
trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja, trăită de prea multe ori: „Un continent
cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet, propria
viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”, sugerat de un
„oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are valoare, a încremenit –
„Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de puţinele
verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au stat”) și lirismul
subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la persoana a II-a singular
„te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se contrazic”,
„zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am aşteptat…”, „a trecut”, „au stat”
– amplifică stările deprimante, de angoasă şi spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura variabilă
a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima împerecheată se
armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
 
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre
ideea poetică şi mijloacele artistice.
Vorbele noastre ne-au minţit.
Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul
şi tremurul ecoului lor stins e.
Am vrut ce nu ne sta-n puteri:
o poartă care nu ni s-a deschis,
lumea din gând de care n-am fost
vrednici.
Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, –
taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –
poate aşa a fost să fie:
pe dezbinate drumuri doi străini
cu vina lor, respinşi de paradis,
purtând căinţi pe urma unui vis.
Ion Vinea, Variantă
 
 
 
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Propunere de rezolvare
Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află
într-o ipostază meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri,
destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și ale iubitei sale nu s-au
putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-și ducă planurile la îndeplinire.
Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și de regret sunt redate prin
mijloace artistice moderne, în special prin metafore ample (unele încorporând
comparații) ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o
privire de-ntuneric” sau „taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a
iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri.
Prozodia este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă:
măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge așadar
firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.
Sursa: meditatiilaromana.ro
 
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre
ideea poetică și mijloacele artistice.
 Desi pe cer e-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata
Minciuna vietei ce mă-mbata-
E azi o altfel de minciuna.

Ca si atunci, duios rasuna

Cavale-n noaptea instelata,
Si-n cer zambeste-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata?

A ei lumina argintata
Cu roze albe mă-ncununa,
Si canta tot pe vechea struna,
Dar pentru mine e schimbata,
Desi pe cer e-aceeasi luna.
Alexandru Macedonski, Rondelul
lunei
 
Răspuns:
Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski impresionează prin forța lirismului,
care sustine tema timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste caracter confesiv, prin
intermediul pronumelor de persoana I mă (-ncunună), mine, eul expunandu-și direct
regretul generat de conștientizarea condiției efemere. Schimbarea descrisă nu este
percepută în planul fizic, ci in cel interior, sufletesc, fapt pus în prim-plan prin termeni
din câmpul lexical al transformari schimbata, vechea struna. La nivel stilistic, mesajul
este susţinut de procedee sugestive, pre epitetele cromatice argintată şi albe, ce
creează imagini vizuale prin care autorul face trimitere la lumina selenară.
Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine auditivă sugestivă prin
intermediul căreia autorul evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat prin
adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat de verbul la indicativ prezent rasuna etc.
Interogaţia retorică Dar unde e cea de-altădată? dă glas sentimentului de melancolie a
eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre ipostaza oferită de trecut și cea a prezentului.
Tema timpului se evidentiaza pe motive literare precum luna, element cosmic ce nu
este supus schimbării, aşa cum este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă
versurile cu măsură de 8-9 silabe, rima încrucişată și ritmul iambic, ce conferă textului a
muzicalitate uşor elegiacă.
Sursa: Ed. Booklet
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre
ideea poetică și mijloacele artistice.
Cenusa visarilor noastre
Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre
foi.
Se scutura vintul si geme.
Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme,
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.
Pamintul e-o moara desarta
Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.
Tudor Arghezi, Cenusa visarilor
Răspuns oferit de eleva Negrușeri Domnica, Liceul Tehnologic ''Ștefan cel Mare''
Cajvana, Suceava:
Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema deșertaciunii. Titlul se află
în strânsă legătură cu conținutul poeziei; cenușa simbolizând finalitatea iar visările,
propriile speranțe. Motivele literare care conturează această temă
sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum comparația pământul e una
cu cerul care face referire la complementarea celor două mari elemente ale lumii.
Imagini artistice auditive precum "se scutură vântul și geme" care relevă suferința.
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice încât autorul își
exprimă suferința cu ajutorul acestora.
 
MODELE DE SUBIECTE EXTRASE ÎN ANII TRECUȚI
 
 subiectul II, profil real, simulare 2019 

 profil real, subiect extras sesiunea august-septembrie 2019