Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
model 2020
IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE
Pentru început
Citește cu atenție poezia - înțelege ce anume dorește autorul sa exprime
(gânduri, idei, trăiri).
Identifici tema poeziei (trecerea ireversibila a timpului etc). Vezi care e
atmosfera generala (liniște, zbucium etc), sentimentele (de bucurie, tristețe,
etc) pe care vrea sa le transmită eul liric. După ce ai realizat cele menționate
mai sus, vei descoperi ideea poetica. Ea nu e una universala la fiecare creație
lirica, fiecare persoană înțelegând relativ diferit mesajul. După ce ai identificat
ideea centrală, identifici mijloacele artistice (figuri de stil: personificarea,
comparația, epitetul, metafora etc și imagini artistice: vizuale, dinamice,
olfactive etc). Apoi, comentezi strofa realizand o paralela intre ideea principala
și mijloacele artistice care sporesc expresivitatea poeziei.
PLAN
I. Introducere
- tema poeziei (despre ce
este vorba în poezie) Poezia lui ... este o poezie de dragoste.
In poezia lui.. intitulata... se Poetul se imaginează în ipostaza...
abordeaza tema... prin
intermediul motivelor literare ...
Strofa I surprinde momentul...
II. Cuprins
- plasarea strofei a doua în
Strofa a II-a descrie spaţiul...
contextul poeziei (legătura cu
prima strofă)
Versurile 3 şi 4 ale strofei a doua aduc, în
- comentarea strofei a doua:
plus, o stare de... Este folosită, în acest scop,
CE spune autorul?
o combinaţie măistră de figuri de stil...
(universul imaginar);
CUM spune autorul? În sfârşit, ultimul vers al strofei a doua face
(mijloace de expresivitate legătura cu...
artistică: figuri de stil etc.) /sau
DE CE spune autorul? Aceasta idee se regaseste in text prin
(semnificaţii, cauze, efecte intermediul mijloacelor artistice: figuri de stil
artistice) si imagini artistice
Apar astfel (exemple figuri de stil si imagini
artistice)
III. Încheiere Prin urmare...
- concluzie: rolul strofei a Acesta este mesajul poeziei, în care strofa a
doua în ansamblul poeziei. doua...
REZOLVĂRI
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minim 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind
relația strânsă dintre ideile poetice și mijloacele artistice:
Posibil răspuns
Ideea poetica reprezinta mesajul central identificat intr-o poezie. Mijloacele
artistice inglobează totalitatea mecanismelor utilizate în consolidarea temei si
a idei centrale. In opera lirica intitulata Încheiere de Lucian Blaga se identifică
tema trecerii timpului si a morții.
Ipostaza eului liric in poezia “Încheiere” de Lucian Blaga este contemplatorul,
nostalgicul. Eul liric, prin tipul unui monolog liric adresat se regăsește în
ipostaza poetului care redactează ultima scriere înainte de marea trecere.
Setea metafizică, incapacitatea de a cunoaște transcendentul, întrebările
retorice sunt motivele implicite (motiv implicit – motiv care se deduce și nu
motiv evidențiat) ale poeziei. Eul liric se adresează prin apelativul frate, semn
al fraternității creionate prin lecturarea cărților care au efecte curative asupra
fiintei.
Prin metafora închid porțile și trag cheile se accentuează părăsirea planului
terestru după finalizarea acestei foi care poate reprezenta destinul poetului.
De asemenea antiteza sus-jos, creioneaza incertitudinea cunoașterii
absolutului, la nivel prozodic poezia este modernă, se observă rimă internă,
tehnica ingambamentului (ideea este transmisă pe rândul următor cu literă
mică – continuă ideea primul rând), metafora insolită. (metafora menită să
șocheze)
Sursa: youtube vox valachorum
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un
plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat
prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu
olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers,
care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează
noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea
intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum
te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi
întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja,
trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet,
propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”,
sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are
valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de
puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au
stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la
persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se
contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am
aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi
spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura
variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima
împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
Sursa: mariana-badea.ro
Comentează, ultima strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea
poetică şi mijloacele artistice.
Poetizează luna
Fereastra ta iubită –
Prin tainicile umbre
Te-aştept ca şi-n trecut, –
Cu plânsul meu pe coarde,
La ora tăinuită, –
Şi care, poate-odată,
Prin lume ţi-a plăcut.
Poetizează luna
Grădina de parfume, –
Prozaicile hoarde
De-acuma au tăcut ...
Prin tainicile umbre,
Străin ca-ntotdeauna, –
Cu plânsul meu pe coarde,
Te-aştept ca şi-n trecut.
George Bacovia, Serenada
Eul liric se simte rupt de sine intr-o lume rece fara aspiratii si isi defuleaza
pulsiunile prin lacrimile insotite de cantul monoton al coardelor, luna element
romantic prin excelenta nu mai are rol protector, vegheator, apotropaic ci doar
sugereaza frumusetea unui peisaj ”Poetizează luna /Grădina de parfume, –
“,loc sacru, gradina este locul unde eul liric isi petrece serile asteptandu-si
iubita, prin expresia ”Te-aştept ca şi-n trecut.” Se provoaca o anumita
ciclicitate a evenimentelor afective apocrife, ideea de tristete este accentuata
prin motivul plansului si al tacerii, eul liric este prezent prin marcile
subiectivitatii iar din punct de vedere tehnic foloseste rima variata, sinestezii,
figuri de stil.
SUBIECTUL al II-lea 10 puncte
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
„Clar de noapte parfumat
O grădină cu orizontul depărtat…
Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic.
Greierul zimţează noaptea, cu nimic.
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte
(utilizarea limbii literare-1 punct; logica înlănțuirii ideilor-1 punct; ortografia-1
punct; punctuația -1punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă
minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
RĂSPUNS POSIBIL
Poezia este alcătuită din patru catrene cu măsură variabilă, fiind prezent un
plan exterior sugerat de tabloul nocturn şi unul interior al eului liric, simbolizat
prin stările de nevroză, iritare psihică, dezorientare.
Incipitul poeziei îl constituie sinestezia definită prin îmbinarea vizualului cu
olfactivul, în versul „Clar de noapte parfumat” şi cu auditivul ultimului vers,
care are valenţă ironică, de minimalizare a existenţei: „Greierul zimţează
noaptea, cu nimic.”
Personificarea lunii oftează odată cu sinele liric, simbolizând deznădejdea
intensă/ anxietatea ce pare statornicită în sufletul său tulburat. Versul „Cum
te-am aşteptat…” sugerează subtil o dorinţă ardentă, abia stăpânită, de a-şi
întâlni iubita ori de a-şi împlini un vis, o aspiraţie. Dezamăgirea neîmplinirii îl
copleşeşte, pentru că „Totul a trecut -”, s-a sfârşit, senzaţie cunoscută deja,
trăită de prea multe ori: „Un continent cunoscut.”
Deicticul (care întărește sensul – n.n.) „aici” poate simboliza propriul suflet,
propria viaţă ori iubirea pierdută, un spaţiu interior riguros şi „frumos aranjat”,
sugerat de un „oraş pe vale”, devenit doar amintire. Timpul nu mai are
valoare, a încremenit – „Veacurile-au stat” -, păstrând neşterse amintirile
dragi: „Suvenir”.
Lirismul obiectiv se defineşte prin mărcile lexico-gramaticale reprezentate de
puţinele verbe la persoana a III-a („se contrazic”, „zimţează”, „a trecut”, „au
stat”) și lirismul subiectiv, prin unica adresare direct – verbul şi pronumele la
persoana a II-a singular „te-am aşteptat”.
Expresivitatea este susţinută de puţinele verbe la prezentul gnomic – „se
contrazic”, „zimţează”, „pare”, iar cele la perfectul compus – „te-am
aşteptat…”, „a trecut”, „au stat” – amplifică stările deprimante, de angoasă şi
spleen ale eului liric.
Prozodia poeziei „Nocturnă” constituie un alt considerent modern, prin măsura
variabilă a versurilor, de la 3 la 15 silabe. În prima şi ultima strofă rima
împerecheată se armonizează cu cea încrucişată din strofele a doua şi a treia.
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Desi pe cer e-aceeasi luna-
Dar unde e cea de-altadata
Minciuna vietei ce mă-mbata-
E azi o altfel de minciuna.
Răspuns:
Poezia Rondelul lunei de Alexandru Macedonski impresionează prin forța
lirismului, care sustine tema timpului ireversibil. Astfel, textul dobandeste
caracter confesiv, prin intermediul pronumelor de persoana I mă (-ncunună),
mine, eul expunandu-și direct regretul generat de conștientizarea condiției
efemere. Schimbarea descrisă nu este percepută în planul fizic, ci in cel
interior, sufletesc, fapt pus în prim-plan prin termeni din câmpul lexical al
transformari schimbata, vechea struna. La nivel stilistic, mesajul este susţinut
de procedee sugestive, pre epitetele cromatice argintată şi albe, ce creează
imagini vizuale prin care autorul face trimitere la lumina selenară.
Epitetul in inversiune duios răsună creează o imagine auditivă sugestivă prin
intermediul căreia autorul evidențiază paralelismul intre planul trecutului, redat
prin adverbul atunci şi cel al prezentului, sugerat de verbul la indicativ
prezent rasuna etc. Interogaţia retorică Dar unde e cea de-altădată? dă glas
sentimentului de melancolie a eului poetic, acesta fiind sfâşiat intre ipostaza
oferită de trecut și cea a prezentului. Tema timpului se evidentiaza pe motive
literare precum luna, element cosmic ce nu este supus schimbării, aşa cum
este fiinta umană etc. La nivel prozodic, se remarcă versurile cu măsură de 8-
9 silabe, rima încrucişată și ritmul iambic, ce conferă textului a muzicalitate
uşor elegiacă.
Sursa: Ed. Booklet
SUBIECTUL al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Cenusa visarilor noastre
Se cerne gramezi peste noi,
Precum se coboara pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o giza cazuta de sus printre
foi.
Se scutura vintul si geme.
Pamintul e una cu cerul,
Orasele-s bulgari si gheme,
Ghitare adinci de blesteme.
Si aerul - rece ca fierul.
Pamintul e-o moara desarta
Cu larve cersind adapost.
Miscindu-se-n pulberea moarta,
Ce-n haos mereu se desarta:
Tarina visarii ce-a fost.
Tudor Arghezi, Cenusa visarilor
Răspuns oferit de eleva Negrușeri Domnica, Liceul Tehnologic ''Ștefan cel Mare''
Cajvana, Suceava:
Poezia ''Cenușa visărilor'' de Tudor Arghezi abordează tema deșertaciunii.
Titlul se află în strânsă legătură cu conținutul poeziei; cenușa simbolizând
finalitatea iar visările, propriile speranțe. Motivele literare care conturează
această temă sunt: "visări", "vânt", "cenușa".
Mijloacele artistice utilizate constau în figuri de stil precum
comparația pământul e una cu cerul care face referire la complementarea
celor două mari elemente ale lumii. Imagini artistice auditive precum "se
scutură vântul și geme" care relevă suferința.
Așadar, ideea poetică se află în strânsă legătură cu mijloacele artistice încât
autorul își exprimă suferința cu ajutorul acestora.
Vezi și:
Subiectul al II-lea. Tot ce trebuie sa stii / scri la Subiectul al II-lea din cadrul
probei scrise la limba si literatura romana a examenului de bacalaureat
Relatia dintre ideea poetica si mijloacele artistice
Imagini Artistice. Imaginile artistice dintr-un text la prima vedere