GENUL LIRIC

Def.: Totalitatea operelor în care autorul își exprimă în mod direct sentimentele, gândurile și
trăirile, prin intermediul eului liric.
Trăsături:
- discurs subiectiv
- limbaj expresiv (figuri de stil)
- structură specifică: versuri, strofe, rimă, măsură, ritm
vers = un rând dintr-o poezie
strofă = un grup distinct de versuri, despărțite de alte asemenea grupuri printr-un rând
liber
măsură = numărul de silabe dintr-un vers
ritm = succesiunea regulată și armonioasă a silabelor accentuate și neaccentuate
dintr-un vers
- rima = potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers
1. rima împerecheată: a a b b
2. rima încrucișată a b a b
3. rimă îmbrățișată a b b a
4. monorima a a a a
Eul liric =/= autorul empiric (real). Eul liric = instanță fictivă
Mărci ale subiectivității/ prezenței eului liric într-un text:
- verbe și pronume la persoana I singular și plural
- folosirea verbelor și pronumelor la persoana a II-a singular și plural
(sugerează adresarea)
- substantive în vocativ
- folosirea interjecțiilor, construcțiilor interogative și exclamative, care sugerează
exprimarea unor stări
!!! Posibil subiect pt. Evaluarea Națională !!!
 ARGUMENTARE APARTENENȚĂ LA GENUL LIRIC

În opinia mea, poezia( tilul)...................., scrisă de ( poetul)................, aparține

genului liric, deoarece autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele
despre ..........., prin intermediul eului liric.
În primul rând, eul liric își face simțită prezența în text prin mărcile lexico-
gramaticale, precum verbele și pronumele aflate la persoana I și a II-a, substantivele în cazul
vocativ, exclamații și interogații retorice (aducem exemple din text) .......................................
În al doilea rând, sentimentele și trăirile interioare ale poetului sunt sugerate cu
ajutorul figurilor de stil și al imaginilor artistice încărcate de subiectivitate. (aducem exemple
din text șiîncercăm să găsim o semnificație pentru fiecare).............................identificăm
elementele deversificație.
Caracterul specific poeziei este subliniat și prin structurarea în versuri, grupate
larândul lor în strofe (specificăm felul strofelor)........................
Muzicalitatea limbajului poeziei este dată de rima (felul ei)...................., ritmul
(felul).............. și măsura versurilor ( numărul silabelor)...................
În concluzie, opera literară ( titlul).....................aparține genului liric, deoarece poetul
îșiexprimă emoțiile și trăirile folosind un limbaj expresiv prin care impresionează lectorii.

SEMNIFICAȚIA MESAJULUI UNEI OPERE LIRICE

Consider că, poezia citată ( titlul )...................., scrisă de ( poetul)....................

conturează tema.................., deoarece anumite stihuri sugerează acest
aspect( exemple)..................................
În primul rând, deoarece textul aparține genului liric , pot afirma faptul că acesta
respectătoate particularitățile specifice unei opere lirice: sentimentele de ............., față
de.............. sunt transmise în mod direct, prin intermediul eului liric ( exemple)......................
În al doilea rând, remarcăm subiectivitatea textului ce se realizează cu ajutorul
figurilor de stil (exemple și semnificații).......................... care conturează imagini
artistice( exemple șisemnificații)..................................
Sugestivă pentru mesajul textului este ( figura de stil sau imaginea artistică –
exemple)..............................................
Modurile de expunere prezente în text sunt ( descrierea sau monologul liric) folosit
pentru a sublinia sentimentele / trăirile transmise..........................................
În concluzie, consider că poezia citată transmite direct prin intermediul mesajului ei
sentimentele de ...................................... ce sa află în acord cu trăirile poetului.
 Mihai Eminescu
Ce te legeni?...
- Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
- De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Mărcile lexico-gramaticale:
- forme pronominale la persoana I
sg.: „m-”, „mi-”, verbe la persoana
I sg.: „aș legăna”, „să nu mă
plec”;
- pronume și verbe la persoana a II-
a sg.: „te legeni”;
- substantive în vocativ: „codrule”;
- construcții exclamative: „Dacă
trece vremea mea!” și
interogative: „Ce te legeni... Cu
crengile la pământ?”.

Şi frunzişul mi-l răreşte.

Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă; Imagini artistice:
Bate vântul dintr-o parte - 1. vizuale
Iarna-i ici, vara-i departe. 2. auditive
3. olfactive
Şi de ce să nu mă plec, 4. dinamice
Dacă păsările trec! 5. tactile
6. gustative
Peste vârf de rămurele 7. sinestezice
Trec în stoluri rândurele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!
 Introducere - ipoteza
Consider că, poezia „Ce te legeni?...”, scrisă de Mihai Eminescu conturează tema naturii,
deoarece anumite stihuri sugerează acest aspect: „Peste vârf de rămurele / Trec în stoluri
rândurele,”
În primul rând, deoarece textul aparține genului liric , pot afirma faptul că acesta
respectătoate particularitățile specifice unei opere lirice: sentimentele de tristețe și
melancolie, față de schimbarea anotimpului / trecerea timpului sunt transmise în mod direct,
prin intermediul eului liric ( exemple) „Dacă trece vremea mea! / Ziua scade, noaptea creşte /
Şi frunzişul mi-l răreşte.”; „Iarna-i ici, vara-i departe”
În al doilea rând, remarcăm subiectivitatea textului ce se realizează cu ajutorul
figurilor de stil: repetiția (Fără ploaie, fără vânt / Bate vântul [...] bate vântul / Și [...] și / pe
rând, pe rând, care sugerează ciclicitatea schimbărilor care determina tristețea codrului;
personificarea codrului, care se adresează eului liric în ipostază de contemplator și îi
mărturisește sentimentele și comparația „ și se duc ca clipele ” care oferă impresia că șederea
păsărilor pe meleagurile codrului este prea scurtă. Acestea conturează imagini artistice
vizuale „Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?” și dinamice „trec in stoluri
rândunele”..... care descriu transformarea codrului odată cu anotimpul răcoros și tristețea
cauzată de trecerea timpului, dorul pentru anotimpul călduros, când natura este plină de viață.
Sugestivă pentru mesajul textului este următoarea secvență poetică: „Şi mă lasă
pustiit, / Vestejit şi amorţit / Şi cu doru-mi singurel, / De mă-ngân numai cu el!” pentru că
încapsulează esența poemului: codrul este copleșit de melancolie odată cu trecerea spre
anotimpul răcoros, care îi alungă păsările călătoare și îl face să-și piardă veșmântul de frunze.
Modurile de expunere prezente în text sunt ( descrierea sau monologul liric) folosit
pentru a sublinia sentimentele / trăirile transmise: codrul își exprimă melancolia prin
intermediul monologului liric
În concluzie, consider că poezia citată transmite direct prin intermediul mesajului ei
sentimentele de dor și melancolie ce sa află în acord cu trăirile poetului.