LECTURĂ-textul literar

Textul literar este produsul imaginației unui scriitor. El are drept scop
transmiterea unor sentimente către cititor. Aparține literaturii și creează o lume
imaginară, bazată pe emoție.

Tipuri de texte (epic, liric, dramatic)

1. Textul epic/Textul literar narativ
-PASTE (personaje, acțiune, spațiu, timp, emoții)
-transmite, în mod indirect, toate acestea:
 acțiunea poate fi relatată pe momentele subiectului
 naratorul (perspectiva narativă) poate fi subiectivă (persoana
I sau a II-a) sau obiectivă (persoana a III-a)
 personajele sunt instanțele narative care iau parte la acțiune
 modurile de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul,
monologul
 limbajul este plin de expresivitate, acesta este construit prin
expresivitate (figuri de stil)
-momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul
culminant, deznodământul
-personajele: ființe imaginare care participă la întâmplările din text
 trăsături fizice și morale (caracterizare directă: narator și
celelalte personaje, și indirectă:prin replici, atitudine
îmbrăcăminte, mimică)
 tipuri de personaje: principale, secundare - episodice,
individuale, colective, pozitive, negative
Moduri de expunere
1. Narațiunea - PASTE
-modul de expunere prin care naratorul relatează întâmplări la care iau
parte personaje
-apare un narator
-se utilizează verbul frecvent
 -localizarea întâmplării în timp și spațiu
-personaje care participă la acțiune
2. Descrierea – emoții
-modul de expunere prin care se prezintă detaliile semnificative ale unui
tablou de natură, unor fenomene specifice anumitor anotimpuri, diverselor
obiecte, unor chipuri umane sau ale unor personaje
-este de două feluri: de tip tablou, portret
-evidențiază detalii semnificative prin care se transmit sentimente față de
aspectul surprins
-se bazează pe utilizarea frecventă a grupului nominal substantiv-adjectiv
-timpurile verbale frecvente sunt prezentul și imperfectul
3. Dialogul
-modul de expunere prin care se redă schimbul de replici dintre personaje
-sunt utilizate mărci ale adresării directe (exlamații, interogații, imperative,
vocative, interjecții, persoana a II-a a verbelor și a pronumelor)
-replicile personajelor sunt marcate prin semne de punctuașie specifice
(linie de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării)
-sunt folosite verbele: a zice, a spune, a întreba, a răspunde
4. Monologul
-modul de expunere prin care se redă vorbirea neîntreruptă a unui personaj,
în prezența sau în absența altor personaje
-este un tip de discurs continuu al cărui autor nu așteaptă un răspuns
-personajul și analizează stările sufletești, ideile și le prezintă cititorilor
-sunt utilizate mărci ale adresării directe (persoana a II-a pentru pronume
și verbe)
-sunt folosite semne de punctuație, precum semnul exclamării și semnul
întrebării cu valoare retorică
-sunt utilizate verbe declarative
2. Textul liric
Este textul literar în care se identifică un eu liric care își exprimă
sentimentele, ideile, gândurile și atitudinile, într-un limbaj expresiv.
-eul liric utilizează confesiunea
-apar mărci lexico-gramaticale (pronume, adjective pronominale, verbe de
persoana I SAU de persoana a II-a,exclamații, interogații, cuvinte/sintagme cu
valoare afectivă) )
-modurile de expunere predominante sunt monologul (adresat sau interiorizat) și
descrierea
-se utilizează construcții la nivelul limbajului care să impresioneze pe cititot,
conturând o semnificație de ansamblu al textului
-limbajul este expresiv, acesta se obține prin figuri de stil și imagini artistice
-textul liric, în general, este organizat în versuri și strofe
-sunt prezente elemente de versificație (măsura, ritmul, rima) care îi oferă într-o
oarecare măsură, muzicalitate textului

Elemente de versificație
-reguli de alcătuire a poeziei
RITMUL
 trohaic
 iambic

TI-TI -dacă este accentuată pe prima silabă, ritmul e TROHAIC

-dacă este accentuată pe a doua silabă, rtimul e IAMBIC

Exemple: Doi-nă doi-nă, cân-tic dul-ce (ritm trohaic)

A fost o-da-tă ca-n po-vești (ritm iambic)
MĂSURA
-numărul de silabe dintr-un vers
-pentru a stabili măsura unei poezii, se numără silabele din primele două versuri
Exemple: Bine-ai venit, An nou!... măsura de 6 silabe
Bine-ai venit! Măsura de 4 silabe

RIMA
-se referă la ultima silabă a unui cuvânt de la sfârșitul fiecărui vers dintr-o strofă

 împrecheată
AABB

“Și cum scoboară noaptea, al’dată așteptată,

Îmi pare veche luna – și steaua ce se-arată,
Ca un părete de-arme, cu care-aș fi vânat.
Și fără glas, cu luna, și noi ne-am ridicat.”

 încurcișată
ABAB

“Când amintirile-n trecut

Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung și cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme”

 îmbrățișată
ABBA

“Afară-i toamnă, frunza ‘mprăștiată,

Iar vântul svârlă ‘n geamuri grele picuri;
Și tu citești scrisori din roase plicuri
Și într’un ceas gândești la viața toată”

 monorimă
AAAA

“Peste vârf de rămurele

Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Și norocul meu cu ele.”
-poate exista și rimă imperfectă, adică rimele alternează
“Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă”
-poate exista și RIMĂ ALBĂ, adică versurile un rimează (acest tip de rimă este
predominant în poeziile moderniste și post-moderniste)
“Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat nopțile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte”
Expresivitate
Expresivitatea se realizează cu ajutorul figurilor de stil și a imaginilor
artistice.
Figurile de stil sunt procedee artistice prin care se modifică înțelesul
propriu al unui cuvânt.
Imaginile artistice sunt construcții ale realității înconjurătoare, redate prin
intermediul simțurilor, manifestate prin cuvânt.