Subiectul I

1. Sens denotativ (propriu)

- conotativ (figurat)

2.Semne de punctuatie si ortografie

PUNCTUATIE

a) Virgula
-separa un substantiv sau o structura in vocativ de restul enuntului;
-separa o apozitie de termenul determinat
Exemplu: simpla Colega mea, Ioana, doarme.
metaforica Suflete, prund de pacate, ...
-separa un cuvant sau o constructie incidenta prin care se ofera o explicatie suplimetanra
Exemplu: Maine, fireste, nu mai pleaca
-separa vorbirea directa de vorbirea indirecta delimitand planul naratorului de planul
personajelor;
-separa elementele unei enumeratii marcand un raport de coordonare prin juxtapunere;
-separa o interjectie cu valoare afectiva de restul enuntului
Exemplu: Vai, ce frig e afara!
-separa diferite complemente plasate in topica subiectiva;
-marcheaza absenta unui verb copulativ sau a predicatului
Exemplu: Eu ii spun ceva iar el, nimic.
b) Semnul exclamarii
-marcheaza sfarsitul unui enunt exclamativ si sugereaza ...
-separa o interjectie de restul comunicarii;
c) Semnul intrebarii
-marcheaza sfarsitul unui enunt interogativ sau al unei interogatii retorice si sugereaza ...
d)Punctul
-marcheaza sfarsitul unei comunicari enuntiative
e) Punctele de suspensie
-marcheaza intreruperea discursului epic/liric/dramatic, discontinuitatea ideilor si sugereaza ...
creand o pauza meditativa.
-marcheaza absenta unei parti din text (...) [...]
-dupa titlu, anticipeaza caracterul confesiv si ipostaza meditativa sau reflexiva si sugereaza...

ORTOGRAFIE

Cratima, semn de ortografie, marcheaza caderea unei vocale si pronuntarea impreuna a

doua parti de vorbire diferite rostite in tempo rapid. La nivel fonetic contribuie la evitarea
hiatului si reducerea numarului de silabe.
POEZIE la nivel prozodic are rol in conservarea ritmului si a masurii sau contribuie la pastrarea
ritmului interior (modernism)
PROZA+TEATRU la nivel stilistic este o marca a oralitatii stilului
Apostroful marcheaza caderea accidentala a unui grup de sunete in rostirea in tempo
rapid evidentiind oralitatea stilului.
Punctul, semn de ortografie, se foloseste in abrevieri.
3. Relatii semantice

Omonimie: vsela / vesla, m-ai/ mai

Paronime: complement/compliment, familial/familiar
Polisemantice: masa-obiect, macanre, petrecere

4. Valori stilistice ale verbelor

a) Gerunziu (-ind)
-exprima o actiune continua in desfasurare si accentueaza ...
-la nivel fonetic, verbele la gerunziu sustin muzicalitatea versurilor

b) Conjunctiv (sa ...)

-exprima o actiune posibila sau o actiune proiectata in viitor

c) Conditional optativ (as ...)

- exprima o dorinta conditionata de anumiti factori cand verbul se asociaza conjunctiei daca;

d) Imperativ (gandeste!)
-exprima un indemn, un sfat, o porunca, o urare si constituie o formula de adresare directa;
-in poezie: verbele la imperativ sunt marci ale eului liric si sustine caracterul de monolog adresat
al discursului poetic;

e) Timpul prezent
-exprima actiuni in desfasurare in momentul vorbirii si are trei valori stilistice:
prezentul etern sugereaza permanentizarea unor actiuni sau stari, proiectia in
eternitate a ... (frumusetii, doirntei de cunoastere)
prezentul istoric apare in textele cu tematica istorica si are rolul de a pune in evidenta
personalitati sau evenimente;
prezentul gomic adevaruri general valabile, aparand in proverbe si aforisme.

f) Timpul imperfect (veneau, cantau, plecau)

-exprima actiuni in desfasurare, de durata si apare in cadrul descrierii sau in partea de inceput a
operelor epice pentru conturarea cronotopului
-uneori, imperfectul sustine rememorarea sau evocarea unor experiente sau a unor chipuri
umane

5.Pronume si verbe de persoana I si a II-a

a) Utilizarea persoanei a II-a in discursul liric este o marca a adresarii directe si sutine caracterul
de monolog adresat al poeziei.
b) Alternarea formelor verbale si pronominale de persoana I si a II-a
pune in evidenta relatia dintre eul liric si persoana iubita/cititori
marcheaza dedublarea eului liric si angajarea acestuia intr-un dialog cu sinele
 Genul dramatic

Trasaturile operei lirice

Textul este alcatuit din replicile personajelor si indicatiile scenice, singurele interventii directe
ale autorului in text (+exemple).
Modul de exmpunere specific este dialogul, la inceputul fiecarei replici precizandu-se numele
personajelor pentru evidentierea rolurilor intrucat textul dramatic este destinat reprezentarii
scenice (+exemple).
** Impartirea pe acte/scena (daca este prezenta)

Rolul indicatiilor scenice

indicatiile scenice au rol in realizarea jocului scenic al actorilor, evidentiind miscarea
scenica, planul comunicarii nonverbale (gesturi, mimica) si cel al comunicarii paraverbale
(tonul vocii, ritmul) (+exemple)
constituie un mijloc de caracterizare directa a personajelor din perspectiva autorului
sau de caracterizare indirecta prin comportament, gesturi, atitudini
la inceputul unui act, indicatiile scenice descriu decorul, dispunerea personajelor in
scena, vestimentatia, etc.

Genul epic

Perspectiva narativa
obiectiva, auctoriala, extradiegetica
subiectiva, actoriala, intradiegetica

Trasaturile genului epic

Genul epic include opere literare in proza sau in versuri in care naratorul relateaza un sir de
evenimente in care sunt implicate personaje antrenate intr-un conflict prin intermediul carora
autorul isi exprima indirect ideile, sentimentele, viziunea asupra lumii.
Actiunea unei opere epice este fixata in timp si spatiu, cronotopul fiind ... (nedeterminat/ vag
definit/ bine precizat in maniera realista/ simbolic) (+exemple).
La actiune participa diferite personaje, instante narative plasmuite de imaginatia scriitorului,
fiinte de hartie (Roland Barthes) (+exemple)
Modul de expunere specific epicului este naratiunea sustinuta prin fercventa verbelor (...) si
realizata din perspectiva unui narator ... care relateaza la persoana ... (+exemple).

Descrierea
sustinuta de grupuri nominale (la nivel gramatical) si de figuri de stil (la nivel stilistic)
perspectiva descrierii poate fi: panoramica, restransa (concentrare asupra detaliilor) sau
alterneaza intre cele doua.

Viziunea naratorului
avec <-> impreuna cu ( persoana I)
par derriere <-> din darat (persoana a III-a)
 Genul liric

Trasaturile operei lirice

Intr-o opera lirica predomina exprimarea directa realizata prin vocea eului liric ca masca a
subiectivitatii intrucat subiectivitatea interioara este adevaratul izvor al lircii (Hegel), acesta
fiind surprins in ipostaza .... (+marci).
Modul de expunere specific operei lirice este monologul/descrierea, textul suport fiind ...
o confesiune lirica ale carei note definitorii sunt tensiunea trairii si subiectivitatea
accentuata (+exemple)
o descriere de tip tablou/potret in care poetul infatiseaza ...
o confesiune cu valente descriptive
o descriere cu valente confesive
Limbajul poetic este expresiv si favorizeaza sensurile figurate, ideile si sentimentele fiind
exprimate printr-o gama variata de procedee artistice (+exemple). Imaginarul poetic este de
factura .... (romantica/moderna/simbolista etc.)

Expresivitatea

la nivel stilistic (figuri de stil)

la nivel gramatical
- verbe si pronume la persoana I => lirism subiectiv
adverbe (dimensiune spatiala, temporala)
timpuri verbale cu valoare expresiva
verbele si pronumele la persoana a III-a evidentiaza instanta referentiala

Titlul

Titlul este un element paratextual cu valoare simbolica ce sintetizeaza continutul unei opere
si orienteaza cititorul in actul lecturii, in descifrarea desenului din covor (Nicolae Manloescu).
La nivel gramatical, titlul este alcatuit din ... si se refera la ... . In relatie cu textul, titlul anticipeaza
tema ... si caracterul descriptiv/confesiv/reflexiv al poeziei.
reluarea titlului in text
cuvinte din sfera semantica a titlului
idei sau detalii ce sustin sensul titlului
Imaginarul poetic constituie o prelungire a semnificatiei titlului (comentarea a 2 figuri de stil).
Astfel, titlul operei ... sintetizaeaza semnficiatia textului si sutine viziunea originala a
scriitorului ... asupra temei ... .