Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pentru
DISCIPLINA
LIMBA ÇI LITERATURA ROMÂNĂ
Conţinuturi
Teme generale
Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții
asupra lumii.
Lectură
Cuvinte-cheie,
idee principală= idee generală dintr-un alineat
idee secundară= amănunte
- temă; despre ce ne vorbeste textul: natura/ trecerea timpului/ condiția monmului/ jocul- în text liric, iar în text epic:
copilăria, familia, școala, aventura, călătoria, lectura, jocul
- planul simplu de idei- toate ideile principale
; planul dezvoltat de idei;- toate ideile secundare
-REZUMAT. Ideile din text scrise la pers a III-a cu timpul prezent.
Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu;
instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a
III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acţiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți,
timp, spaţiu; narativul în texte multimodale – text și imagine, banda desenată); textul descriptiv (descriptivul literar
– în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar și în textul nonliterar); textul
explicativ;
textul argumentativ: O opinie, 2-3 argumente si concluzie
În opinia mea, .............
În primul rând, ........... De exemplu,
În al doilea rând, ..... Astfel, ........
În plus, ......
În concluzie,
texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Cerința 6. Tipare textuale/ structuri textuale/ secvențe
Tipar textual narativ( se povestește ceva) sunt prezente verbele narative.+ idee principală
Tipar textual descriptiv: modul de expunere este descrierea, marcată de substantive însooțite de adjective
Tipar textual dialogat: prezența liniilor de dialog sau a replicilor+ idee principală
Tipar textual argumentativ: opinie și argumente (în opinia mea, in primul rand, in al doilea rand)
Tipar textual explicativ : se oferă informații despre ceva, se explică un traseu, un aparat, un fenomen
Tipuri de texte: textul epic, liric, dramatic
TEXTUL EPIC
Definiție –
Textul epic cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul își transmite în mod INDIRECT gândurile, ideile,
sentimentele prin intermediul naratorului, a acțiunii și a personajelor. Fragmentul din....... de..... este un text epic
deoarece prezintă trăsăturile specifice.
Întâmplările sunt relatate de un narator – subiectiv, implicat în acțiune ca personaj, folosindu-se verbe narative și
pronume la persoana I...... exemple din text.
-obiectiv, detașat de acțiune, omniscient și omniprezent, știind totul
despre personajele sale, folosind verbe narative și pronume la persoana a III-a.
În primul rând, remarcăm prezența unui narator........... care prezintă întâmplările detașat/implicat......Modul de
expunere este narațiunea, care se îmbină cu dialogul și cu descrierea.
În al doilea rând, acțiunea urmează un fir epic într-o ordine logică și cronologică, la care participă personaje
principale,, secundare, episodice ....... Rezumat
Sunt prezente în texte și coorodnatele spațiale și temporale, indici de timp..... indici spațiali....
În concluzie, argumentele de mai sus demonstrează ca textul ...... de......... este un text epic.
Cerința 6
-Tipul naratorului? In acest fragment intamplarile sunt relatate.....
-Modul de expunere din acest fragment este narațiunea deoarece predomină verbele
narative- o idee principală
Este descrierea deoarece predomină
substantivele însoțite de adjective, fiind descris.......
-Indici spatio-temporali
-O trăsătură morală (de caracter, calități sau defecte)
Trăsătură fizică (aspectul: trup, chip)
-Mijloc de caracterizare: caracterizare directă (de către narator,alte personaje sau prin
autocaracterizare)/
caracterizare indirectă (prin fapte, atitudine, limbaj și relația cu
alte personaje. )
Exemplu: Personajul din acest fragment este descris în mod direct/ indirect...... El
este...... O trăsătură morală a acestuia este hărnicia/ dărnicia/ respectul/ amabilitate/
sociabilitatea/ prietenia/ bunătatea/ dorința de a ajuta pe cei din jur, empatia,
emotivitatea/ obraznicia/ lenea///etc
Momentele subiectului
1. Expozițiunea: loc, timp, personaje
2. Intriga: factorul declanșator, Deodată .....
3. Desfășurarea acțiunii
4. Punctul culminant
5. Deznodământul.
TEXT LIRIC
Definiție
Textul liric cuprinde toate textele în care autorul își transmite în mod direct sentimentele,
ideile,, gândurile, prin intermediul unei voci numite EU LIRIC, folosind un limbaj artistic (imagini
artistice și figuri de stil) Textul Într-un lac de Tudor Arghezi este un text liric deoarece prezintă
traăsturile specifice acestui tip de text.
In primul rând, sentimentele și gândurile sunt transmise în mod direct prin intermediul eului liric
(mărcile eului liric fiind verbe si pronume la pers I și a II-a, sau interogații și exclamații), marcat de
interogația retorică Ce mai caută și luna/ Tot în lacuri totdeauna? Vocea poetică se află în ipostază
contemplativă, admirând lumina lunii reflectată în apa lacului. Astfel, tema textului este natura așa
cum sugerează și titlul, care sugerează locul- Într-un lac.
În al doilea rând, limbajul este expresiv, ideile și emoțiile poetice fiind redate cu ajutorul
imaginilor artistice și al figurilor de stil. Modul de expunere este descrierea, eul liric fiind emoționat
în fața unui tablou nocturn, dominat de lumina lunii. Peisajul este creionat încă din primul vers printr-
o imagine vizuală - într-un lac alb de lumină. In prima strofă luna se află la apogeul fazelor sale lună
plină, iar în ultima strofă ea nu mai are aceeasi formă rotundă- vătămat de-o știrbitură. Luna este
sugerată de metafore deosebite, fiind asemănată cu o farfurie de porțelan farfurie goală, blidul,
porțelanul. Oglindirea lunii în apa lacului este redată prin personificări lipezește si spală.
In ultima strofă, peisajul este unul de iarna -lacul înghetat, ceața, iar luna nu se mai reflectă în toată
spledoarea ei. Misterul nopții este accentuat de epitetele cromatice: lac alb, argint necurățat, ceață
sură.
In plus, acest text este structurat în 3 strofe/ catrene, muzicalitatea fiind evidențiată de rima
împerecheată și de măsura versurilor de 8 silabe.
În concluzie, poezia Intr-un lac de Tudor Arghezi este un text liric deoarece prin vocea poetică
autorul își transmite în mod direct emoțiile în fața unui tablou nocturn, folosind un limbaj artistic prin
care reușește să ne impresioneze.
CIORNĂ-
- Prima strofă: epite- luna plină, lac alb de lumină,
- Ce mai caută personificare
Strofa a II –a Lipezeste si își spală- personificare
Farfurie goală- metafora, portelanul
Strofa a III-a lac înghețat
Blidul- metafora
Ceața sură- metafora
Vătămat de-o stirbitură
textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice;
Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea
impresiilor de lectură; integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra
limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul
conținutului și al structurii;
Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat
(personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea
punctelor de vedere pe marginea textelor citite.
Redactare
Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate,
pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile
textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcție de situația de comunicare;
adecvarea la temă; etica redactării;
− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă;
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ;
comparaţie, analogie, pro-contra; integrarea părților etc.;
verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări
sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilități combinatorii ale verbului;
Prepoziția;
Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective,
substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuaţia vocativului;
posibilități combinatorii ale substantivului
CAZURI - cine? Caz nominatriv, subiect
Pe cine, ce? Caz acuzativ; complement direct
Cui? Caz dativ, compl indirect
Cum? Circ de mod, când –circ de timp, unde? Circ de loc
Atributul determină un substantiv
- atribut in genitiv- Al cui? Ale cui?
VOCATIV= o strigare, stă între virgule
Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal
în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele
reflexiv și pronumele personal); anticiparea și reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale
pronumelor) în cazul unor complemente; posibilități combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv şi
adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea
corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotărât, negativ; negaţia în
propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice;
Adjectivul; gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica
adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului;
Adverbul; tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc);
Numeralul; aspecte normative;
Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă.
Ortoepie şi ortografie: alfabetul limbii române; ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic; articolul de
dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală, corespondenţa sunet-literă; diftong, triftong, hiat;
silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale
admise/neadmise de normă.
Vocabular(cuvinte)
Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază – aripă și sensul secundar – aripă de
avion; sensul propriu, sensul figurat- metafore- pe aripa gândurilor.); rolul contextului în crearea sensului;
categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice- a face ; câmpul lexical- domeniu ;
Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi
cuvânt derivat; familia lexicală;
Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni verbale – a o lua la fuga/ sănătoasa= a fugi, a tăia frunză la câini- a
lenevi, a trage de timp= a amâna, cuvinte compuse;
Confuzii paronimice B cerintele 2-3-4 ,, *-corectare a textului cuvinte asemănătoare, care pot fi
confundate- Mi-a făcut un complement compliment; oral/orar .. accese/ accesuri/ familiar=
cunoscut/familial- de familie
; pleonasmul- a se întoarce înapoi, a avansa înainte, a reciti din nou, iarăși, caligrafie frumoasă, a
colabora impreuna, protagonistul principal, alocuțiune scurtă, impune obligatoriu, condiții mai
optime/ foarte optime (f bune), superior/inferior (mai sus, mai jos), rescrie. Reface. Recalcula, repeta
din nou ***** maxim-maximum (maxim adjectiv- rezultate maxime; maximum este adverb ----la
maximum, maximum 200 cuvinte)
Ou,, ouă, ouăle
Variaţie stilistică: limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia
frazei); limbaj popular; variaţie regională a limbii; termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor—cuvinte
alintate—măsuță.....mărimea sau gingășia ; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea
corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.
Elemente de interculturalitate
Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică;
Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale;
Valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori culturale românești.
Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.