Lectură

 Cuvinte-cheie,
 idee principală= idee generală dintr-un alineat
 idee secundară= amănunte
- temă; despre ce ne vorbeste textul: natura/ trecerea timpului/ condiția monmului/ jocul- în text liric, iar în text epic:
copilăria, familia, școala, aventura, călătoria, lectura, jocul
- planul simplu de idei- toate ideile principale
; planul dezvoltat de idei;- toate ideile secundare
-REZUMAT. Ideile din text scrise la pers a III-a cu timpul prezent.
 Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu;
instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a
III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acţiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți,
timp, spaţiu; narativul în texte multimodale – text și imagine, banda desenată); textul descriptiv (descriptivul literar
– în proză, în versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (în textul literar și în textul nonliterar); textul
explicativ;
 textul argumentativ: O opinie, 2-3 argumente si concluzie
În opinia mea, .............
În primul rând, ........... De exemplu,
În al doilea rând, ..... Astfel, ........
În plus, ......
În concluzie,

 texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
 Cerința 6. Tipare textuale/ structuri textuale/ secvențe
 Tipar textual narativ( se povestește ceva) sunt prezente verbele narative.+ idee principală
 Tipar textual descriptiv: modul de expunere este descrierea, marcată de substantive însooțite de adjective
 Tipar textual dialogat: prezența liniilor de dialog sau a replicilor+ idee principală
 Tipar textual argumentativ: opinie și argumente (în opinia mea, in primul rand, in al doilea rand)
 Tipar textual explicativ : se oferă informații despre ceva, se explică un traseu, un aparat, un fenomen
 Tipuri de texte: textul epic, liric, dramatic
  TEXTUL EPIC
 Definiție –
Textul epic cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul își transmite în mod INDIRECT gândurile, ideile,
sentimentele prin intermediul naratorului, a acțiunii și a personajelor. Fragmentul din....... de..... este un text epic
deoarece prezintă trăsăturile specifice.

Întâmplările sunt relatate de un narator – subiectiv, implicat în acțiune ca personaj, folosindu-se verbe narative și
pronume la persoana I...... exemple din text.
-obiectiv, detașat de acțiune, omniscient și omniprezent, știind totul
despre personajele sale, folosind verbe narative și pronume la persoana a III-a.
În primul rând, remarcăm prezența unui narator........... care prezintă întâmplările detașat/implicat......Modul de
expunere este narațiunea, care se îmbină cu dialogul și cu descrierea.
În al doilea rând, acțiunea urmează un fir epic într-o ordine logică și cronologică, la care participă personaje
principale,, secundare, episodice ....... Rezumat
Sunt prezente în texte și coorodnatele spațiale și temporale, indici de timp..... indici spațiali....
În concluzie, argumentele de mai sus demonstrează ca textul ...... de......... este un text epic.

Cerința 6
-Tipul naratorului? In acest fragment intamplarile sunt relatate.....
-Modul de expunere din acest fragment este narațiunea deoarece predomină verbele
narative- o idee principală
Este descrierea deoarece predomină
substantivele însoțite de adjective, fiind descris.......
-Indici spatio-temporali
-O trăsătură morală (de caracter, calități sau defecte)
Trăsătură fizică (aspectul: trup, chip)
-Mijloc de caracterizare: caracterizare directă (de către narator,alte personaje sau prin
autocaracterizare)/
caracterizare indirectă (prin fapte, atitudine, limbaj și relația cu
alte personaje. )
Exemplu: Personajul din acest fragment este descris în mod direct/ indirect...... El
este...... O trăsătură morală a acestuia este hărnicia/ dărnicia/ respectul/ amabilitate/
sociabilitatea/ prietenia/ bunătatea/ dorința de a ajuta pe cei din jur, empatia,
emotivitatea/ obraznicia/ lenea///etc
Momentele subiectului
1. Expozițiunea: loc, timp, personaje
2. Intriga: factorul declanșator, Deodată .....
3. Desfășurarea acțiunii
4. Punctul culminant
5. Deznodământul.
  TEXT LIRIC
Definiție: Textul liric cuprinde toate textele în care autorul își transmite în mod direct sentimentele,
ideile,, gândurile, prin intermediul unei voci numite EU LIRIC, folosind un limbaj artistic (imagini
artistice și figuri de stil)

ARGUMENTARE TEXT LIRIC

Textul liric cuprinde toate textele în care autorul își transmite în mod direct sentimentele,
ideile,, gândurile, prin intermediul unei voci numite EU LIRIC, folosind un limbaj artistic (imagini
artistice și figuri de stil) Textul Într-un lac de Tudor Arghezi este un text liric deoarece prezintă
traăsturile specifice acestui tip de text.
In primul rând, sentimentele și gândurile sunt transmise în mod direct prin intermediul eului liric
(mărcile eului liric fiind verbe si pronume la pers I și a II-a, sau interogații și exclamații), marcat de
interogația retorică Ce mai caută și luna/ Tot în lacuri totdeauna? Vocea poetică se află în ipostază
contemplativă, admirând lumina lunii reflectată în apa lacului. Astfel, tema textului este natura așa
cum sugerează și titlul, care sugerează locul- Într-un lac.
În al doilea rând, limbajul este expresiv, ideile și emoțiile poetice fiind redate cu ajutorul
imaginilor artistice și al figurilor de stil. Modul de expunere este descrierea, eul liric fiind emoționat
în fața unui tablou nocturn, dominat de lumina lunii. Peisajul este creionat încă din primul vers printr-
o imagine vizuală - într-un lac alb de lumină. In prima strofă luna se află la apogeul fazelor sale lună
plină, iar în ultima strofă ea nu mai are aceeasi formă rotundă- vătămat de-o știrbitură. Luna este
sugerată de metafore deosebite, fiind asemănată cu o farfurie de porțelan farfurie goală, blidul,
porțelanul. Oglindirea lunii în apa lacului este redată prin personificări lipezește si spală.
In ultima strofă, peisajul este unul de iarna -lacul înghetat, ceața, iar luna nu se mai reflectă în toată
spledoarea ei. Misterul nopții este accentuat de epitetele cromatice: lac alb, argint necurățat, ceață
sură.
In plus, acest text este structurat în 3 strofe/ catrene, muzicalitatea fiind evidențiată de rima
împerecheată și de măsura versurilor de 8 silabe.
În concluzie, poezia Intr-un lac de Tudor Arghezi este un text liric deoarece prin vocea poetică
autorul își transmite în mod direct emoțiile în fața unui tablou nocturn, folosind un limbaj artistic prin
care reușește să ne impresioneze.

imagini artistice: vizuale, auditive, motrice

- Figuri de stil: epitete (lună plină, susură ușor), comparații (soarele ca o minge de
foc) metafora (pe cer văd o minge foc), personificare (soarele s-a trezit), enumerații
(lună, stele, lumină), repețitie Luna, luna!
Măsura versurilor: numărăm silabele din fiecare vers in parte De ex 6, 7, 8, 11 7-9
silabe
Rima: versul 1 rimează cu versul 2- rimă împerecheată
Versul 1 rimează cu versul 3 (2 cu 4) rimă încrucișată
Versul 1 cu versul 4 (le imbratrisează pe cele doua din mijloc)- rimă
îmbrățișată
Monorima- toate versuril ese sfarsesc cu aceeasi silaba
CIORNĂ-
- Prima strofă: epite- luna plină, lac alb de lumină,
- Ce mai caută personificare
Strofa a II –a Lipezeste si își spală- personificare
Farfurie goală- metafora, portelanul
Strofa a III-a lac înghețat
Blidul- metafora
Ceața sură- metafora
Vătămat de-o stirbitură

 textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice;
 Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea
impresiilor de lectură; integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra
limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul
conținutului și al structurii;
 Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat
(personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, antiteza); interpretări multiple; argumentarea
punctelor de vedere pe marginea textelor citite.

Redactare
 Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate,
pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile
textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; organizarea unui text în funcție de situația de comunicare;
adecvarea la temă; etica redactării;
− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă;
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, exemplificare; argumentativ;
comparaţie, analogie, pro-contra; integrarea părților etc.;

COMPUNERE- perfect compus

INTRODUCEREA: emoție (Imi amintesc cu dfrag de...) Timp, loc , context. Anotimul, locul, o hotarare.
Cuprinsul- descrierea locului in care ajungem/ descrierea anotimpului
Intamplarile
Mai intai,
Intriga: Deodată
- Dialog??
- Apoi,....
- După aceea,
- În cele din urmă,
- Concluzia..... Emotie, dorinta de a se repeta evenimentul.....

− Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;

 Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică); caracterizarea
personajului;
 Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, varietate, concizie,
corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, modalități de exprimare a preferințelor
și a opiniilor.
 Elemente de construcție a comunicării
Gramatică
 Enunțul: enunțuri asertive- cu punct interogative cu semnul ? , exclamative Ce frumos e afara! ,
imperative- o poruncă la mod imperativ. Scrie temele!
 ; propoziția simplă (Predicat. Subiect si predicat- Plânge. Mama râde. Ea se joacă . Aceste este frumos),
propoziția dezvoltată (predicat + complement, circ, substabtiv+ atribut. Plînge încet. Mama mea râde.
Acesta este frumos ca Harap-Alb.)
 propoziția afirmativă. Eu scriu propoziția negativă. Tu nu scrii;
- FRaza
Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu
pronume reflexive; construcţii incidente; realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva,
completiva directă, completiva indirectă și completiva prepozițională; norme de punctuație.
 Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat
(simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul
(realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); apoziția; complementul: complementul direct,
complementul indirect și complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp,
circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de
punctuaţie (virgula);
 Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativ,
imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; verbe auxiliare
(a fi, a avea, a vrea);

 verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a pǎrea, a rǎmâne, a însemna);
 Ieri am fost (m-am dus = Pred verbal ) la școală deși eram obosit Predicat nominal pentru că fusesem P
V în excursie. Am ieșit PV afară și păream plictisit PN, dar am rămas atent PN la ore toată ziua, ba chiar
mi-am insemnat PV temele.
Predicatul verbal- arată o acțiune, ce face subiectul?
Predicatul nominal- arată o însușire a subiectului, ce se spune despre subiect?




 verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; utilizări
sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilități combinatorii ale verbului;
 Prepoziția;
 Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective,
substantive defective; articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul genitival; punctuaţia vocativului;
posibilități combinatorii ale substantivului
 CAZURI - cine? Caz nominatriv, subiect
 Pe cine, ce? Caz acuzativ; complement direct
 Cui? Caz dativ, compl indirect
 Cum? Circ de mod, când –circ de timp, unde? Circ de loc
 Atributul determină un substantiv
 - atribut in genitiv- Al cui? Ale cui?
 VOCATIV= o strigare, stă între virgule



 Vocabular(cuvinte)
 Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază – aripă și sensul secundar – aripă de
avion; sensul propriu, sensul figurat- metafore- pe aripa gândurilor.); rolul contextului în crearea sensului;
categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice- a face ; câmpul lexical- domeniu ;
 Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi
cuvânt derivat; familia lexicală;
 Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni verbale – a o lua la fuga/ sănătoasa= a fugi, a tăia frunză la câini- a
lenevi, a trage de timp= a amâna, cuvinte compuse;
 Confuzii paronimice B cerintele 2-3-4 ,, *-corectare a textului cuvinte asemănătoare, care pot fi
confundate- Mi-a făcut un complement compliment; oral/orar .. accese/ accesuri/ familiar=
cunoscut/familial- de familie
; pleonasmul- a se întoarce înapoi, a avansa înainte, a reciti din nou, iarăși, caligrafie frumoasă, a
colabora impreuna, protagonistul principal, alocuțiune scurtă, impune obligatoriu, condiții mai
optime/ foarte optime (f bune), superior/inferior (mai sus, mai jos), rescrie. Reface. Recalcula, repeta
din nou ***** maxim-maximum (maxim adjectiv- rezultate maxime; maximum este adverb ----la
maximum, maximum 200 cuvinte)
 Ou,, ouă, ouăle
Variaţie stilistică: limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia
frazei); limbaj popular; variaţie regională a limbii; termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor—cuvinte
alintate—măsuță.....mărimea sau gingășia ; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea
corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.

Elemente de interculturalitate
 Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică;
 Elemente de mitologie românească; modele comportamentale în textele literaturii universale;
 Valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori culturale românești.
Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice.