Fabula

Definitie:
Fabula este specia literara a genului epic in versuri sau in proza, in
care sunt satirizate defecte umane prin intermediul unor personaje din
lumea plantelor, a animalelor sau a obiectelor cu scopul de a le
indrepta. Fabula are character moralizator si rol educativ.
Ipoteza:
Textul …… scris de ……. este o fabula, intrunind toate
particularitatile acestei specii epice, atat la nivelul formei, cat si al
continutului de idei si sentimente.
Cuprins:
In primul rand, textul support este alcatuit din doua parti inegale
ca intindere: intamplarea propriu-zisa si morala. Bazata pe alegorie,
actiunea textului este simpla. Astfel…. (rezumat 4-6 randuri).Reperele
spatio temporale sunt vag precizatesi sugereaza idea ca astfel de
intamplari de pot petrece oriunde si oricand. Ele sunt: …..
Morala este formulata explicit la finalul/ inceputul operei/ este
implicita si are rolul de a transmite invatatura cu rol moralizator a
operei. Opera literara ne invata… ( explicarea in 2-4 randuri).
In al doilea rand, personajele, construite prin personificare, sunt
alese din lumea animalelor/ obiectelor/ plantelor si reprezinta tipologii
umane diverse (tip de personaj+ caracterizare). Prin aceasta naratiune,
povestitorul dezaproba …., criticand defecte umane des intalnite.
Nu in ultimul rand, modurile de expunere prezente in text sunt
naratiune si dialogul. Naratiunea reda intamplarea, pec and dialogul
prezinta indirect personajele si confera textului un character de sceneta
Concluzie:
In cocluzie, prezenta moralei, ce critica ….., a personajelor din
lumea animalelor/ plantelor/ obiectelor, reprezentand tipologii umane,
justifica apartenenta texyului dat la specia fabulei.
Tipologii umane:
 Orgoliosul = mandrul = falosul = fudulul
 Ipocritul = prefacutul = fatarnicul
 Cel care ajunge prin mijloace necinstite la o situatie
favorabila = arivistul
 Inocentul = credulul = naivul
 Vicleanul
 Mincinosul
 Lenesul
 Lingusitorul
 BASMUL
DEFINITIE:
Basmul popular este o specie literara a genului epic de mare
intindere, in care se infrunta personaje reprezentand binele si raul,
actiunea terminandu-se intotdeauna cu triumful binelui. Universul
basmului este marcat de prezenta supranaturalului. Basmul ale formule
initiale specifice initiale, mediane si finale, iar mesajul basmului este
optimist si are valente educative.
IPOTEZA:
Opera literara ……, scrisa de …., este un basm popular, intrunind
toate particularitatile acestei specii epice.
CUPRINS:
In primul rand, tema basmului, prezenta si in acest text, o
reprezinta confruntarea dintre bine sir au, sustinuta de motivul literar
specific…., redat in secventa “…”. Pe de o parte, la nivelul compositional
se remarca prezenta formulei initiale “….”. timpul fabulous si spatial
sunt vag conturate, fapt ilustrat in stucturile “…”.
Pe de alta parte, intamplarile relatate au character fantastic,
remarcandu-se prezenta elementului supranatural. Mai exact, prezenta
…, ilustreaza patrunderea in lumea fabulosului, in care totul devine
posibil. In aceeasi ordine de idei, descrierea spatiului depaseste si ea
limitele realului, dupa cum se observa in secventa “…” .Mai mult decat
atat, se remarca prezenta cifrei magice …, “…”.
Totodata,firul narativ este linear, actiunea inlantuindu-se. Astfel,
…. (rezumat 5-6 randuri).
Nu in ultimul rand, fiind o creatie populara, fragmentul are
caracter anonim, colectiv, oral si popular. La ivelul limbajului se remarca
prezenta unor termini populari, precum ….
CONCLUZIE
In concluzie, avand in vedere argumentele mentionate anterior,
fragmentul dat din opera literara ……, scrisa de…., se incadreaza in
specia literara a basmului popular.

MOTIVE LITERARE
 Incalcarea interdictiei
 Imparatul fara copii
 Drumul initiatic parcurs de protagonist
 Cele trei probe
 Superioritatea mezinului
 Cifrele magice
 Viclesugul raufacatorului
 Casatoria si rasplata eroului
 DOINA
DEFINITIE:
Doina este specia genului liric scrisa in versuri, specifica folclorului
romanesc, in care sunt exprimate variate sentimente de dor, jale,
dragoste, revolta, catanie, instrainare, fiind insotita de o melodie lenta
cu sunete alungite.
IPOTEZA:
Poezia ….. este o doina, ilustrand particularitatile acestei creatii
folclorice atat la nivelul continutului de idei poetice si sentimente, cat si
al formei.
CUPRINS:
Un prim argument in sustinerea acestei idei il constituie
exprimarea unor sentimente intense de…, inspirate de relatia omului
din popor cu cantecul popular, de care este strans legat. Astfel….. .
marcile lexico-gramaticale explicite, …., ca elemente ale confesiunii
lirice, intensifica perspectiva subiectiva asupra lumii, eul poetic aflandu-
se in ipostaza omului…. . monologul liric adresat, tipic pentru aceasta
specie literara, se evidenteaza prin substantive in cazul vocative, verbul
la mod imperativ si prin pronume personale la persoana a 2a.
Un al doilea argument ce sustine apartenenta textului suport la
specia doinei este limbajul artistic simplu, ce valorifica resursele limbii
populare ……. Paralelismul sintactic prezent in versurile “…”,
accentueaza simetria textului poetic.
Totodata, figurile de stil si imaginile artistice creioneaza
expresivitatea limbajului artistic…….
De asemenea, fiind o creatie populara, textul dat prezinta
trasaturile specifice literaturii populare: caracter anonim, colectiv, oral,
popular si sincretic. Iar din punct de vedere compozitional, doina
prezinta o structura monobloc/astrofica, in care muzicalitatea versurilor
este accentuata de rima…., ritmul trohaic si masura versurilor de…
silabe.
CONCLUZIE:
In concluzie, prin redarea unor sentimente intense, prin prezenta
monologului liric adresat, prin limbajul simplu, prin comuniunea om-
natura, poezia…., este o doina populara.
 CARACTERIZARE DE PERSONAJ

Personajul este instant naratoriala prin intermediul careia autorul

textului epic sau dramatic isi exprima viziunea despre lume, atitudinea
fata de aceasta, sentimentele sau ideile.
…, personajul principal al fragmentului din opera literara…, scrisa
de…,este creionat in text atat prin mijloace directe, cat si indirecte de
caracterizare.
Portretul moral/fizic este bine conturat de catre nataor in mod
direct.
Din fapte, vorbe, comportament, vestimentatie, mediu de viata,
nume se pot extrage in mod indirect trasaturi.
Ca urmare, …, personajul principal al fragmentului in dipera
literara…, scrisa de …, reprezinta (tipologie, ce sustine, posibila
comparatie)
 MESAJ LIRIC

INTRODUCERE:
Daca in operele epice mesajul poate fi usor descifrat, in cele lirice,
el este camuflat in spatele limbajului poetic. Un text sugestiv, in acest
sens, il reprezinta poezia …, scrisa de…, ce are ca tema natura. Intreg
discursul devine un pretext pentru o meditatie asupra comuniunii cu
natura si impresioneaza prin tonalitatea reflexive admirativa.
CUPRINS:
Mesajul se dezvaluie prin intermediul profundelor sentimente
Eul liric este surprins in ipostaza melancolicului/indragostitului/
singuraticului/admiratorului, stare infiripata de… . el este insotit de
marcile sale specifice (verbe la persoana I/ II, forme pronominale de
aceeasi persoana, exclamatii letorice, puncta de suspensie. SAU Eul liric
este camuflat in peisaj, acesta fiind o prezenta discrete.
Mesajul este conturat de limbajul expresiv prezent in text, ce este
caracterizat de figure de stil si imagini artistice. (figuri de stil+ imagini
artistice)
Un rol important in descifrarea semnificatiei textului il are tema.
Aceasta este natura, surprinsa… . Ea este sustinuta de campul lexical
specific, present in creatie cu termenii: “…”. Din punct de vedere
structural, poezia este alvatuita din …, cu rima…. Masura versului este
de … silabe, iar ritmul este trohaic, oferind poeziei o muzicalitate
aparte.
INCHEIERE:
Asadar, mesajul operei lterare …, de…, este unul profund: … .
 EPIC
DEFINITIE:
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare in versuri sau in
proza, in care autorul isi exprima in mod indirect gandurile,
sentimentele sau ideile prin intermediul personajelor si al actiunii, care
se petrece in timp si spatiu.
IPOTEZA:
Opera literara …, scrisa de…, se incadreaza in genul epic, intrunind
particularitatile acesuia/ acestui gen literar.
CUPRINS:
Un prim argument este constituit de firul narativ linear, actiunea
inlantuindu-se. Astfel, … Cadrul spatio-temporal al actiunii este bine
fixat. Spatiul este creionat in text prin termenii…, iar timpul este redat
in secventele “…”.
De asemenea, naratorul obiectev isi face simtita prezenta la
nivelul discursului narativ, prin forme pronominale de persoana a III a
“…”, verbe la aceeasi persoana “…” si prin constructii incidente “…”.
SAU Naratorul subiectiv isi face simtita prezenta prin forme
pronominale de persoana I si a II a si verbe la aceeasi persoana.
Naratiunea ca mod de expunere predominant se impleteste cu unele
pasaje descriptive si dialogul, ce ofera dynamism povestirii.
Nu in ultimul rand, prezenta personajelor constituie o alta
particularitate definitorie operei epice. Protagonistul este…,
personajele secundare sunt…, iar cele episodice…. Principalul este
creionat in text atat direct, cat si prin mijloace indirecte de
caracterizare…
CONCLUZIE:
In concluzie, opera literara “…”, scrisa de…, apartine genului epic,
respectand toate caracteristicile acestui gen literar.
 MESAJ EPIC
INTRODUCERE:
Daca genul liric camufleaza mesajul in spatele unui limbaj poetic,
operele epice accentueaza valoarea morala si formative. Un exemplu
sugestiv, in acest sens, il reprezinta textul narativ “…”, scris de…, care
surprinde…. .
CUPRINS:
In primul rand, semnificatiile profunde ale textului sunt
dezvaluite treptat. Astfel, tema o constituie…. Mai mult, indicia spatio-
temporali sunt vag conturati “…”, ceea ce impune caracterul general-
valabil al intamplarilor.
In plus, mesajul se desprinde si din maniera in care scriitorul
construieste discursul epic. Actiunea este simpla: ….
Totodata, personajele reprezinta, ca in orice opera epica, simboluri in
care se concentreaza sensurile profunde ale textului. Absenta numelor
este semnificativa, caci sugereaza faptul ca orice persoana poate sa
fie… (caracterizare personaje).
CONCLUZIE:
In concluzie, mesajul operei epice “…”, scrisa de…, este unul
profund:
 TITLU
INTRODUCERE:
Titlul este elementul paratextual care introduce tema sau motivul
central al poeziei si anticipeaza mesajul acesteia, reprezentand, pentru
cititor, un prag simbolic in constituirea semnificatiilor operei.
CUPRINS:
Alcatuit sintetic(un cuvant)/analitic(mai multe cuvinte) din…,
folosit cu sens denotativ(comun)/conotativ(expresie), surprinde
ipostaza contemplative a eului poetic si este in stransa relatie cu tema,
natura.
**Forma articulata hotarat a substantivului din titlu are rolul de a
particulariza/uniciza cadrul si atmosfera.**
Un prim argument il constituie relatia dintre titlu si continut, care
este evidentiata de frecventa termenilor din campul lexical al … “…”.
De asemenea, semnificatia titlului se regaseste la nivelul
imaginilor artistice, create printr-o gama variata de figure de stil.
CONCLUZIE:
In concluzie, titlul orienteaza lectura, iar semnificatia nu poate fi
separate de intelegerea sensurilor profunde ale operei.
 PASTEL
DEFINITIE:
Pastelul este specia genului liric in care se prezinta sentimentele si
trairile eului poetic, in legatura cu un colt din natura surprins intr-un
anumit anotimp sau moment al zilei. Termenul pastel a fost preluat de
literature din artele plastic, unde numeste o compozitie realizata cu
creioane colorate, in tonuri nuantate.
IPOTEZA:
Poezia “…”, scrisa de…, este un pastel, intrunind toate
particularitatile specific acestei specii lirice, atat la nivelul formei, cat si
al continutului de idei.
CUPRINS:
Specific operei lirice, textul suport transmite in mod direct
sentimente intense si profunde….
Tema poeziei este natura, surprinsa… Aceasta este sustinuta de
campul lexical specific, present in text cu termenii “…”. Eul liric este
surprins in ipostaza…. El este insotit de marcile sale specific….
Ca orice pastel, poezia data este caracterizata de un limbaj
expresiv, ce este creionat de figure de stil si imagini artistice.
O alta caracteristica specifica pastelului o constituie descrierea
artistica, modul de expunere specific acestei specii lirice. Paleta
cromatica este ampla….
CONCLUZIE:
Asadar, avand in vedere particularitatile mentionate anterior,
poezia “…”, scrisa de…, se incadreaza in specia literara a pastelului.
 LIRIC
DEFINITIE:
Genul liric este genul literar care cuprinde opera in versuri, in care
se transmit in mod direct idei, ganduri, sentimente, prin intermediul
eului liric. Limbajul este expresiv, caracterizat prin figure de stil si
imagini artistice, iar modul de expunere predominant este monologul
liric, ce se impleteste cu descrierea artistica.
IPOTEZA:
Opera literara “…”, scrisa de…, apartine genului liric, intrunind
toate particularitatile acestuia.
CUPRINS:
O prima trasatura ce incadreaza textul suport in acest gen o
constituie prezenta unor sentimente profunde.
Totodata, tema creatiei citate este natura, surprinsa… Ea este
sustinuta de campul lexical specific, ce este prezent in poezie cu
termenii “…”. Eul liric este surprins in ipostaza… El este insotit de
marcile sale specific si anume…
Specific genului liric, opera citata este caracterizata de un limbaj
expresiv, creionat de figure de stil si imagini artistice….
Din punct de vedere structural, poezia este alcatuita din …. cu
rima… Masura versului este de… silabe, iar ritmul este trohaic, oferind
astfel o muzicalitate aparte textului.
CONCLUZIE:
Asadar, conform argumentelor mentionate anterior, opera
literara “…”, scrisa de…, apartine genului liric.
 SCHITA
Preluat din arta plastic, unde denumeste un desen ce surprinde
liniile generale ale unui portret, obiect, termenul “schita” a fost cultivat
de o serie de scriitori romani, insa cel care a dus la desavarsire aceasta
specie literara ramane incontestabil Ion Luca Caragiale. Un exemplu
sugestiv, in acest sens, este si opera literara “Bubico”.
In primul rand, creatia este o schita deoarece indicii de spatiu si
timp sunt vag precizati: “noua ceasuri”, “tren”, ceea ce impune
caracterul general valabil al intamplarilor. Exista precizat in text orasul
Ploiesti, ceea ce asigura veridicitatea si verosimilitatea evenimentelor.
In plus, in schita, timpul este redus si reda durata calatoriei, iar spatiul
nu se schimba: in tren.
Mai mult decat atat, firul narativ este linear, actiunea este simpla,
ordonata cronologic si structurata pe momentele subiectului.
Expozitiunea surprinde naratorul cumparandu-si un bilet si urcand
grabit in tren. In intriga facem cunostiinta cu o cucoana si cu Bubico,
un caine cam agresiv. Desfasurarea actiunii surprinde verificarea
biletelor de catre un conductor, iar, in desnodamant, naratorul ii
marturiseste doamnei ca el a aruncat cainele pe fereastra.
De asemenea, fiind o schita, personajele sunt putine, fiind
succinct caracterizate. Ele sunt surprinse intr-un singur moment al vietii
lor, semnificativ pentru dezvaluirea personalitatii. Astfel, naratorul,
devenit personaj, relateaza evenimentele petrecute pe parcursul
calatoriei sale cu trenul. Discrepanta dintre esenta si aparenta este
sugerata inca de la inceput, caci, prin intermediul autocaracterizarii, el
isi dezvaluie adevaratul sau caracter “ranjet diabolic”, “ca un demon”,
accentuand rautatea. In aparenta, el joaca rolul unui barbat civilizat.
Faptele sale nu il tradeaza decat in final. Intra in compartiment, salute
politicos, nu reactioneaza la latratul agresiv al cainelui, dar, prin
monologul interior, cititorul poate descoperi adevarata sa latura:
“Luate-ar dracu de javra!”. Protagonistul reprezinta tipul omului
ipocrit, pentru ca isi joaca bine rolul, dar si ironic la adresa vecinii sale
de compartiment. La final, plin de cruzime, ii marturiseste acesteia
adevarul: “eu l-am aruncat, manca-i-ai coada…”. In schimb, cucoana
se incadreaza in categoria snobilor. O dovedeste faptul ca fumeaza,
pozand intr-o femeie emancipata. De asemenea, transforma catelul in
copilul pe care nu il are, fiindca I se adreseaza exact ca o mama:”-
Bubico! Sezi mumos, mama!”, il tine intr un “paneras” si il incarca cu
panglici, infantilizandu-l. in plus, lasa impresia ca este o mama iubitoare
de animale, cand, de fapt, sufoca patrupedul cu gija sa excesiva.
Absenta identitatii sale este semnificativa, pentru ca reprezinta intreaga
categorie a snobilor, pe care autorul o ironizeaza.
Nu in ultimul rand, naratiunea, ca mod dominant de expunere,
reda sirul intamplarilor prin tehnica inlantuirii, in timp ce dialogul si
monologul impun un ritm alert, redau caracterul dramatic al acestei
specii literare si contribuie la caracterizarea personajelor.
In concluzie, textul epic “Bubico”, de Ion Luca Caragiale, este o
schita in care sunt surprinse, intr o maniera realista, o serie de defecte
ale societatii: ipocrizia, snobismul si caracterul dual.