VERBUL

Def:Verbul este partea de vorbire flexibila care arata starea,actiunea sau existenata.
Verbele pot fi:
-predicative(pot forma singure predicatul unei propozitii)
-nepredicative(nu pot forma singure predicatul unei propozitii)
Verbele nepredicative pot fi:
-copulative(ajuta la formarea predicatului nominal)
-auxiliare(ajuta la formarea unor moduri si timpuri)
Verbele copulative sunt:
-a fi
-a deveni
-a ajunge
-a ramane
-a se face
-a iesi
-a parea
-a insemna
Verbele auxiliare sunt:
-a fi
-a avea
-a vrea
Verbul auxiliar a fi:
I)ajuta la formarea diatezei pasive
ex: El este imbracat de mama lui.
El-subiect gramatical
mama-subiect logic
II)ajuta la formarea modului conjunctiv,timpul perfect
ex:Sa fi venit mai devreme era bine.
III)ajuta la formarea modului conditional-optativ,timpul perfect
ex:As fi vrut o inghetata.
IV)ajuta la formarea modului infinitive,timpul perfect
ex:a fi venit,a fi povestit.
V)ajuta la formarea timpului viitor anterior
ex:voi fi venit,voi fi ascultat

Verbul auxiliar a avea:

I)ajuta la formarea timpului perfect-compus
ex:Am ajuns ce ai vrut.
II)ajuta la formarea modului conditional optativ,timpurile prezent si perfect
Ex:as veni,as fi venit,ai manca,ati citi
Verbul auxiliar a vrea:
I)ajuta la formarea timpului viitor
ex:Eu voi incerca sa iau o nota buna.
II)ajuta la formarea modului indicativ,timp viitor anterior
ex:eu voi fi incercat
CONJUGARILE:
I)a:a manca
II)ea:a placea
III)e:a cere
IV)i:a iubi
Modurile personale.Timpurile verbale

I)Modurile personale sunt:

1)modul indicativ-arata o actiune sigura,reala
2)modul conjunctiv-arata o actiune posibila,ralizabila
3)modul conditional-optativ-arata o actiune conditonata de o alta actiune
4)modul imperativ-arata o actiune realizabila,un indemn,o porunca,un ordin
II)Modurile nepersonale sunt:
a)modul infinitiv
b)modul participiu
c)modul gerunziu
d)modul supin
I)Modurile personale

1)Modul indicativ
Timpuri:-prezent
-imperfect
-perfect-simplu
-perfect-compus
-mai mult ca perfect(m.m.c.p.)
-viitor
-viitor anterior
 OBS!Sufixele pentru imperfect pot fi:a,ea.
OBS!Sufixele care ajuta la formarea perfectului-simplu sunt:
I)a II)u III)i(se) IV)i
OBS!Sufixele pentru m.m.c.p. sunt:grupul se urmat de sufixele perfectului simplu.
Timpul prezent ne indica faptul ca actiunea se desfasoara in momentul vorbirii.
Valorile temporale ale prezentului:
1)arata un adevar general valabil
Ex:Apa trece,pietrele raman.
2)viitor
Ex:Maine merg la bunici.
3)trecut
Ex:Mihai Viteazul invinge turcii in batalia de la Calugareni.
4)o actiune care se petrce in mod repetat
Ex:Trenul pleaca la ora 10.

2)Modul conjunctiv
Timpuri:-prezent
-perfect
A lucra(conjugarea I)
1)Timpul prezent: 2)Timpul perfect:
Eu sa lucrez eu sa fi lucrat
Tu sa lucrezi tu sa fi lucrat
El/ea sa lucreze el/ea sa fi lucrat
Noi sa lucram noi sa fi lucrat
Voi sa lucrati voi sa fi lucrat
Ei/ele sa lucreze ei/ele sa fi lucrat
OBS!Conjunctivul prezent se formeaza cu:conjunctia sa+verbul de conjugat(la
indicativ prezent) cu exceptia persoanei a III-a.
Conjunctivul perfect se formeazacu:conjunctia sa+verbul auxiliar a fi+participial
verbului de conjugat.
3)Modul conditional-optativ
Timpuri:-prezent
-perfect

OBS!Conditionalul-opativ timpul prezent se formeaza din:verbul auxiliar a

avea+infinitivul verbului de conjugat.
Conditionalul-optativ timpul perfect se formeaza din:verbul auxiliar a fi(la modul
conditional-optativ present)+partcipiul verbului de conjugat.
 4)Modul imperativ are doar persoana a II-a singular si plural.Este pozitiv si negativ.
A tacea(conjugarea a II-a)
1)Pozitiv:Umple!
2)Negativ:Nu umple!
OBS! Modul imperativ se formeaza in felul urmator:
1)forma afirmativa:la pers a II-a sg:in general se formeaza de la pers a III-a
sg,indicativ prezent.(ex:Asculta!,Lucreaza!)sau de la pers a II-a indicativ prezent
Ex:Fugi! Taci!
2)forma negative:la pers a II-a sg:adverbul nu+verbul de conjugat la infintiv
Ex:Nu sta! Nu zice!
:la pers a II-a pl:adverbul nu+imperativul afirmativ
Ex:Nu stati! Nu mergeti!
OBS! Cu valoare de imperativ pot aparea si alte forme verbale:
I)conjunctivul:Sa pleci acum.
II)indicativul:Pleci imediat!
III)infinitivul:A nu se resturna.
IV)supin:De invatat poezia pentru maine.
Revenire la modul indicativ timpul viitor.
In limba romana viitorul se mai poate forma din:
1)particula o invariabila+conjunctivul present al verbului de conjugat
Ex:eu o sa invat
Tu o sa inveti
El/ea o sa invete

II)Modurile nepersonale

1)Modul infinitiv denumeste numele actiunii si este forma care apare in

dictionare.Ca particularitate:particula a.
Infinitivul are doua forme:
a)o forma scurta(a scrie,a merge,a citi)
Infinitivul ajuta la formarea:
-indicativ,timpul viitor(voi citi,voi merge,voi scrie)
-conditional-optativ,timpul prezent(as citi,as merge)
-imperativ,forma negative(nu citi,nu scrie)
Infinitivul se prezinta sub forma:
-prezent(a citi)
-perfect(a fi mers)
b)o forma lung ace se obtine cu ajutorul sufixului re existand numai la modul
conditional-optativ,forma inverse(citire-ai,inchinare-as)
 OBS! Acest infinitiv folosit in alte situatii se substantivizeaza.

2)Modul gerunziu arata o actiune aflata in desfasurare.Particularitate:terminatia ind

sau and.
Ex.mancad,band,parand,scriind,citind
Forma negativa a modului gerunziu se obtine cu ajutorul prefixului ne.
Ex:nemancand,necitind

3)Modul participiu arata actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un

lucru.Particularitate:sufixele t sau s.
Ex:citit,scris
Participiul ajuta la formarea:
-indicativ,timpul perfect-compus(am mancat)
-indicativ,timpul viitor anterior(vei fi scris)
-conjunctiv,timpul perfect(sa fi scris)
-conditional-optativ,timpul perfect(as fi mancat)
-infinitiv,timpul perfect(a fi mancat)
-supin(de mancat,la spalat,pentru scris)

4)Modul supin denumeste actiunea,starea sau existenta ca si

infinitivul.Particularitate:prepozitiile de,la,pentru,fara,dupa+participial verbului de
conjugat(de scris,de mancat,pentru citit).
OBS! Forma negativa a supinului se obtine cu ajutorul prefixului ne adaugat
participiului(pentru nespalat).

Verbele impersonale
Verbele impersonale sunt acele verbe caror actiuni nu este supusa de o persoana.
Verbele impersonale au urmatoarele trasaturi.
-nu am subiect grammatical; (cand exprima fenomene ale nature:tuna,fulgera,burniteaza)
-cand referirea se face la o persoana printr-un complement indirect;(imi este sete)
-exista verbe impersonale care au subiect grammatical exprimat printr-un substantic care
nu face referire la o persoana;(Mie foame,mie sete)
-verbul impersonale a fi poate fi impersonal;(e bine ,e rau,e frumos)
-verbele impersonale la diateza activa pot fi si cele impersonale;
-verbele impersonale pot fi si la diateza refleziva;(se stie)
-verbele impersonale pot fi si la diateza pasifa;(ti-a fost scris sa ai success)
 Locutiunea Verbala
Locutiunea verbale este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un verb si se
comporta in propozitie ca verbul,fiind determinate de complemente.

!Orce locutiune verbal are in structura sa un verb

Loctiunile se mai numesc si expresi

Ex: a o lua-o la sanatoasa

Diatezele verbale
Diateza verbaka este forma pe care o i-a un verb intr-o anumita situatie de comunicare.

Clasificare: - diateza active(actiunea vervului este suportata de subiectul grammatical)

Ex:Mama spala rufe.

-diateza reflexive(se formeaza cu ajutorul pronumelor reflexive)

-diateza pasiva: verbele la diateza pasiva se formeaza astfel:verbul auxiliar a

fi+participiul verbului de conjugat.
 SUBSTANTIVUL

Def:Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste

finite,lucruri,fenomene ale naturii,actiuni,stari sufletesti si insusiri.
Ex:om,caine,bou,pix,catalog,ploaie,ninsoare,scris,citit,bucurie,tristete,bunatate,frum
usete.
Substantivele pot fi:
1)commune/proprii:pix,masa,Stefan-cel Mare,Gabriele
2)simple/compuse:mama,sora,floarea-soarelui

Substantivul are doua numere:

1)singular:mar
2)plural:mere

Substantivul are trei genuri:

1)masculin:un/doi
2)feminine:o/doua
3)neutru:un/doua

Substantivul poate sta in toate cazurile

-Nominativ (Cine?)
-Acuzativ (+ prep. Pe cine?,ce?,care?,ce fel de?)
-Gerunziu (+ prep. Cui?)
-Dativ (a,ai,ale,al cui? + prep. )
-Vocativ

Articol: -hotarat (a,l)

-nehotarat(niste,unor,unui)

Functii sintactice:

-Nominaiv

Subiect,ex: Copilul citeste.

Nume predicative,ex:Cel care citeste este copilul.
-Acuzativ
Nume predicative,ex:Cadoul este pentru copil.
 Atribut substantival prepositional,ex:Cadoul de la copil mi-a placut.
Complement direct,ex:Stiu copilul cu rezultate bune.
Complement indirect,ex:Ma gandesc la copilul cu probleme
Complement circumstantial de loc,ex:Mergem la copilul
Complement circumstantial de mod,ex:Ma comport ca un copil.
Complement circumstantial de timp,ex:Stam la voi cat copilul

-Dativ(cui?)
C. indirect,ex:Ii dau copilului un dar
Nume predicative ( + prep.) ,ex:Rezultatele sunt conform regulamentului
Atrubut substatival prepozitional,ex:Comportamentul asemenea copilului este
inadmisibil

-Genitiv

Nume predicative(+ prep.),ex:Petrecerea este conform gazdei

Atribut subst. Genitival,ex:Cadoul copilului mi-a placut
Atribut subst. Prepozitional,ex:Scaunul din fata mesei era rupt
Complement Circumstantial de loc,ex:L-am asezat deasupra
raftului
C. indirect

LOCUTIUNEA SUBSTANTIVALA

Def:Locutiunea substantivala este grupul unitary de cuvinte sinonim cu un

substantiv si care se comporta ca un substantiv,fiind determinat de attribute.
OBS! In general locutiunile substantivale provin din locutiunile verbale care au
verbul la infinitiv.
Ex:a baga de seama(loc. verbala)-bagare de seama(loc.subst)
A aduce aminte(lov. verbala)-aducere aminte(loc. subst)
Parere de bine,tinere de minte,bataie de joc,invatare de minte,nod in papura,verzi si
uscate,punct de vedere,aruncatura de ochi.
 PRONUMELE

Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui

substantiv.Pronumele este:
1)personal(eu,tu,voi)
2)de politete(dumneavoastra)
3)relexiv(sie,sine,siesi)
4)posesiv(al meu)
5)demonstrativ(acela,aceasta)
6)nehotarat(fiecare,cineva)
7)negativ(nici unul,nimeni,nimic)
8)interogativ(care?,cine?,ce?,cat?)
9)relativ(care,cine,ce cat)
10)de intarire(insami,insuti)

1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la

actiune.
Pronumele are trei persoane:(I,II,III)
I)eu/noi
II)tu/voi
III)el/ea/ei/ele
Pronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri.
Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate numai la
Ac si D.
OBS! In limba literara formele dansul,dansa,dansii,dansele sunt pronume personale.

2)Pronumele de politete(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.

Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se diferentiaza
dupa gen numai la persoana a III-a singular.
Dumnealui/dumneaei
Dumneata/dumneavoastra
OBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase care exprima cel mai
inalt grad de respect.
Maiestatea-ta,Alteta-ta,Excelenta-ta.
 Functiile sintactice ale pronumelui personal
I)caz Nominativ
1)subiect:Eu merg la scoala.
2)nume predicativ:Maria este ea.
3)atribut subst apozitional:Niste persoane caudate,ei,stateau in fata scolii.
II)cazul Acuzativ
1)c.d.:Pe el l-am pedepsit.
2)c.i.:Ma gandeam la el.
3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta.
4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea.
5)c.c.l:Vin de la el.
6)c.c.t.:Am plecat dupa el,nu inainte.
7)c.c.m.:Se poarta ca el.
8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el.
III)cazul Dativ
1)c.i.:I-am daruit inima mea.
2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui.
3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat.
4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea.
5)c.c.m.:Se purta asemenea lui.
6)c.c.l.:Deasupra-ti zburau fulgi de nea.
IV)cazul Genitiv
1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat.
2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa.
3)nume predicativ:Copiii erau contra lui.
4)c.c.l.:Eu ajung inaintea ta.
5)c.c.t.:Tu ai sosit inaintea mea.
V)cazul Vocativ nu are functie sintactica
Tu,iesi la tabla.
OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin nu are
functie sintactica in urmatoarele situatii:
O duce de pe azi pe maine.
A luat-o la fuga.
A facut-o lata.
OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele:
Pe unde mi-ai umblat?-Dativ epic
Vreau sa mi te omoare.-Dativ epic
 3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se exercita
direct sau indirect actiunea verbelor si subiectul acestora.
Ex:Dan se spala pe maini.
Dan-pers a III-a singular
se spala-pers a III-a singular
Eu ma coafez.
ma-pers I sg
coafez-pers I sg
ma-pronume reflexiv
Ea ma coafeza.
Ma-pers I sg
coafeaza-pers a III-a sg
ma-pronume personal
Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a nedeosebindu-se
dupa numar si gen.
Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate.

forma accentuata forma neaccentuata caz Ac

(pe)sine se,s- caz D
sie,siesi isi,si-

Pronumele reflexive este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV

1)cazul Ac
-c.d.:S-au intalnit cu prietenii lor.
2)cazul D
-c.i:Isi zice ca va castiga.
-atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza.
Ma impresioneaza bunele-ti maniere.

4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv

Def:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele
posesorului.
Este alcatuit din:articol posesiv,,al,ai,a,ale+forme specifice.
Formele pronumelui posesiv sunt:
1)Un obiect posedat si un posesor:
M+N:al meu,al tau,al sau
 F:a mea,a ta,a sa

2)mai multe obiecte posedate si un posesor:

M+N:ai mei,ai tai,ai sai
F:ale mele,ale tale,ale sale
3)un obiect posedat si mai multi posesori:
M+N:al nostrum,al vostru,al lor
F:a noastra,a voastra,a lor
4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori:
M+N:ai nostri,ai vostri,ail or
F:ale noastre,ale voastre,ale lor
Cand determina un substantive si se acorda in gen,numar si caz,pronumele posesiv devine
adjective pronominal posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut adjectival.
OBS!Constructia ,,Un coleg de-al meueste gresita pentru ca dupa prepozitia care cere
cazul acuzativ folosim numai pluralul.
Corect este:,,Un coleg de-ai mei.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV

1)cazul Nominativ:
-subiect:Ai nostri ne asteapta.
-nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre.
-apozitie:Castigatorii concursului,ai nostri,au intarziat.
2)cazul acuzativ:
-c.i:I-am vazut pe ai nostri.
-c.i:Vorbim despre ai tai.
-compl de agent:Cartile au fost scrise de ai mei.
-c.cl.:Am fost la ai mei.
-c.c.t:Plec inaintea alor mei.
-c.c.m.:Ma port ca ai mei.
-nume predicativ:Desenul este de la ai mei.
3)cazul Dativ:
-c.i.:Le-am facut alor mei o surpriza.
-c.c.m.:Ma port asemenea alor mei.
-nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai.
-atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu.
4)cazul Genitiv:
-atr.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri.
-atr.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt.
-nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri.
-c.c.l.:Am stat inaintea alor tai.
 -c.c.t.:Am ajund inaintea alor vostri.
c.i.:S-a napustit asupra alor mei.

5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ

Def:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand
apropierea,departarea,identitatea sau diferentierea fata de alt obiect.Pronumele
demonstrative sunt:
1)de apropiere
2)de departare
3)de identitate
4)de diferentiere

Pronume dem de apropiere

masculin feminin
singular plural singular plural
N Acesta Acestia Aceasta Acestea
Ac (asta) (astia) (asta) (astea)

D Acestuia Acestora Acesteia Acestora

G (astuia) (astora) (asteia) (astora)

Pronume dem de departare

masculin feminin
singular plural singular plural
N Acela Aceia Aceea Acelea
Ac (ala) (aia) (aia) (alea)

D Aceluia Acelora Aceleia Acelora

G (aluia) (alora) (aleia) (alora)
 Pronume dem de identitate
Masculin feminin
singular plural singular plural
N,Ac Acelasi aceiasi acceasi aceleasi
D,G aceluiasi acelorasi aceleiasi acelorasi

Pronume dem de diferentiere care exprima apropierea

masculin feminin
Singular plural Singular plural
N Cestalalt Cestilalti Ceastalalta Cestelalte
Ac (astalalt) (astilalti) (astalalta) (astelalte)
G Cestuilalt Cestorlalti Cesteilalte Cestorlalte
D (astuilalt) (astorlalti) (asteilalte) (astorlalte)

Pronume dem de diferenitere care exprima departarea

Masculin feminin
singular plural singular plural
N Celalalt Ceilalti Cealalta Celelelte
Ac (alalalt) (ailalti) (aialalta) (alelalte)
D Celuilalt Celorlalti Celeilalte Celorlalte
G (aluilalt) (alorlalti) (aleilalte) (alorlalte)

OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un

atribut:cel cea,cei,cele.
Ex:Cel de langa ea este colegul meu.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV
I)cazul N
-subiect:Acela este tatal meu.
-nume predicativ:Sora mea este aceea.
-apozitie:Un caine vagabond,acela,a intrat in curte.
II)cazul Ac
-c.d.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata.
-c.i.:Am vorbit cu acela despre tema.
-atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu.
-nume predicativ:Cartea este de la acela.
-c.c.l.:Merg la acela.
-c.c.t.:Am venit dupa acela.
-c.c.m.:Se poarta ca acela.
-complement de agent:Tema a fost scrisa de acela.
III)cazul D
-c.i.:I-am scris aceluia.
-nume predicativ:El este asemenea celuilalt.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa.
-c.c.m.:Scrie asemenea celorlalti.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita.
-atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat.
-nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti.
-c.c.l.:El a mers inaintea celorlalti.
-c.c.t.:El a ajuns inaintea acelora.
-c.i.:Cand a vazut cadourile,s-a napustit asupra acestora.
OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,numar si caz
pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ si indeplineste functia
sintactica de atribut adjectival.
Ex:Fata aceasta este frumoasa.

6)Pronumele si adjectivul pronominal nehotarat.

Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sad ea vreo explicatie precisa
asupra obiectului.
Clasificare:
1)simple:altul,alta,altii,altele,unul,una,atat,tot,cutare
2)compuse:fiecare,oricine,oricare,orice,oricat,cineva,ceva,careva,alceva,altcineva,oarec
ine,oarecare,vreunul
OBS!Unele gramatici cinsidera ca fiind pronume nehotarate pe mult si putin.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT
I)cazul N
-subiect:Fiecare vrea nota mare.
-nume predicativ:El a devenit altul.
-apozitie:Un elev,altul,a ajuns acolo.
II)cazul Ac
-c.d.:Am intrebat pe altcineva.
-c.i.:Ma gandesc la altcineva.
-atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune.
-nume predicativ:Cadoul este de la altul.
 -c.c.l.:Vin de la altul.
-c.c.m.:El se poarta ca cineva.
-complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva.
-c.c.t.:Vine inainte de altul.
III)cazul D
-c.i.:Am povestit tuturor intamplarea.
-nume preddicativ:Ea este asemenea oricui.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana.
-c.c.m.:El munceste asemenea fiecaruia.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam.
-atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate.
-nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui.
-c.c.l.:Sta in fata unuia.
-c.c.t.:A plecat inaintea altcuiva.
-c.i.:S-a aruncat asupra oricui.
Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,nr si
caz devine adjective pronominal nehotarat si indeplineste f.s de atribut adjectival.
Ex: Alti copii au castigat premiul.
OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine,oricare,oricat pot avea dubla
functie sintactica atunci cand sunt elemante relationale in fraza.
Ex:Nu te cred,orice ai spune.
Orice-la nivelul propozitiei 2 este subiect
-la nivelul frazei este element de relatie

7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ

Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca
inexistente.Pronumele negative sunt:nimeni,nimic,nici unul,nici una.
OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative.
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV
I)cazul N
1)subiect:Nimic nu mai conteaza.
2)nume pred:Castigatorul nu este nici unul.
II)cazul Ac
1)c.d.:Nu insemni nimic pentru mine.
2)c.i.:Nu ma tem de nimic.
3)atribut pron prep:Prajitura de la nici una nu mi-a placut.
4)nume pred:Raspunsul correct nu era de la nici unul.
5)c.c.l.:N-am fost la nimeni.
6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni.
 III)cazul D
1)c.i.:N-am spus nimanui.
2)atr pron prep:Purtarea asemenea nici unuia nu m-a surprins.
IV)cazul G
1)atr pron genitival:Haina nici unuia nu era curate.
2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui.
3)atr pron prep:Florile din fata nici unuia nu erau ofilite.
4)c.i.:N-am uneltit contra nici unuia.
5)c.c.l.:Nu s-a oprit in spatele nici unuia.
6)c.c.t.:N-a sosit inaintea nimanui.
OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz atunci
pronumele deivine adjective pronominal negative si indeplineste funcia sinatctica de
atribut adjectival.
OBS!Pronumele nici unul,nici una determina intotdeauna un substantive
nearticulat,iar cuvintele un si o sunt numerale cardinale,nu articole.

8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ

Def: Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o
intrebare:
Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?,cine?,ce?,cat?

Ex: Cine a venit?(sb)

Tata a venit(sb)
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV

I)cazulN
1)Sb: Cine a venit?
2)Np: Cine este el?

II)cazul Ac:
1)C. direct: Pe cine ai intalnit?
2)C. indirect: La cine te gandesti?
3)Np: Din ce este cartea?
4)C.c.c.: La cine mergi?
5)C.c.t.: Dupa cine vii?
6)C.c.m.: Ca cine mergi?
7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea?

III)cazul D:
1)C. indirect: Cui ai scris?
2)C.c.m.: Asemenea cui se poarta?

IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Al cui baiat a sosit?
2)Np: Impotriva cui esti?
3)C.indirect: contra cui ai uneltit?
4)C.c.l.: In fata cui ai stat?
5)C.c.t: Inaintea cui ai plecat?

OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz,
devine adjectiv pronominal interogativ, cu fs: atribut adjectival.

9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ

Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia subordonata si
regenta ei.
Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care, cine, ce, cat.
OBS! Exista si un pronume relativ compus: ceea ce
Grupurile cel, cele, cei sunt analizabile.
ce= pronume relativ(inlocuibil cu care)

ex: Cel ce a venit este fratele meu.

Cel= pronume demonstrativ(acela)

Ce= pronume relativ(care)
OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi
Pronumele relative au dubla fs:
I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare.
II)element introductive pentru propozitia subordonata.

In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu substantiuvul

pe care il inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si numar cu
substantivul, determinat de pronumele relativ cu fs de atribut.
Ex: Tabloul a carui rama..
Fata al carei tata..

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV:

I)cazul N:
1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea.
2)NP: Cine este autorul cartii, acela va fi premiat.
 II)cazul Ac:
1)C.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina.
2)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu.
3)C. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea.
4)C.c.l.: Casa in care locuim este noua.

III)cazul D:
1)C.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei.

IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Tabloul al carui rama este alba imi place.
2)C.c.l.: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea.
3)C.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros.
4)C.c.t.: Persoana inaintea careia a sosit, este in varsta.

OBS! Sunt considerate pronume relative interrogative atunci cand introduc

propozitii subordonate care cer indirect o informatie.
Dupa verbele a intreba , a se informa, a chestiona.
Ex: Te-a intrebat care copil n-a scris tema.
Care= pron rel interog.
Cand determina un substantiv nearticulat, inaintea caruia sta si cu care se
acorda, pronumele relative care, ce, cine , cat devin adjective pronominale
relative cu fs de atribut adjectival.
Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa, aceea a fost premiata.

10)Pronumele si adjectivul de intarire

OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana, fiind considerat un

arhaism. Adjectivul pronominal de intarire se acorda in gen, numar si caz cu
substantivul determinat si are rolul de a preciza cu insistenta obiectul determinat,
indeplinind fs de atribut adejectival.
OBS! In vorbirea curenta, adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu
adverbul chiar.
Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne vada.
 NUMERALUL

Numeralul este partea de vorbire care exprima idea de numar(orce cuvant care are in
structura sa un numar si poate fi gandit ca un numar este numeral)

Clasificare:-in functie de ceea ce exprima:

ORDINAL:Indica ordinea prin numarare,ex:Cel de-al treilea
CARDINAL:Exprima un numar,ex:Unu,doi,trei
FRACTIONAR:Exprima o fractie,ex:doime,optime
DISTRIBUTIV:Exprima nr. de obiecte distribuite,ex:cate doi
COLECTIV:Exprima o colectivitate,ex:tus cinci
MULTIPLICATIV=ADVERBIAL

-in functie de structura:

SIMPLE
COMPUSE
-in funcie de valoare
SUBSTANTIVALA
ADJECTIVALA
ADVERBIALA(cand determina un verb si exprima modalitatea de realizare a unei
actiuni)

ADJECTIVUL

Def:Adjectvul este partea de vorbire care exprima insusirea

obiectelor,lucrurilor,fiintelor,fenomenelor ale nature.

Categori gramaticale:
-variabilitate(schimba forma dupa gen,nr,caz)
 -gen
-nr
-caz -functii sintactive
-grade de comparative
Clasificare adjective:
-propriu-zise(inalt,scund,culorile)
-provenite din alte parti de vorbire
-formte prin derivare cu sufixe adjectivale(barbatesc etc.)

Gradele de comparative:
-pozitiv
-de egalitate
-comparativ de inferioritate
-comparativ de superioritate -superlativ -absolut ex:extraordinar
-de inferioritate ex:cel mai putin bun

Alte forme de redare a sperlativului absolut

-folosirea unor substantive(frumos foc)
-prin repetarea adjectivului :frumos frumos
-repetarea unei vocale:frumoos
-folosirea unor adverbe:frumoasa rau

Functii sintactice

1.Nume Predicativ,ex:Copilul este frumos

2Atribut Adjectival,ex:Copilul cel mai destept primeste azi o doza de suc

MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT

In limba romana superlativul absolute se poate forma astfel:

1)cu
adverbele:nemaipomenit,grozav,excesiv,teribil,minunat,asa,extraordinary+prepde+adj
Ex:extraordinar de bun
2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara,cu totul si cu totul,peste masura+prepde+adj
Ex:din cale-afara de bun
 3)cu sufixe si prefixe:arhi-,extra-,hiper-,ultra-,supra-,super-,-isim.
Ex:hiper bun
4)prin repetarea adjectivului
Ex:bun bun
5)prin repetarea unei vocale sau consoane
Ex:buuuuuun
6)cu anumite substantive:bun foc,frumoasa foc,beat tun
7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamative
Ex:Ce vara calduraosa!
Cat de inalt e muntele!

Locutiunea adjectivala

Def:Locutiunea adjectivala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un

adjective si se comporta in prop ca adj.
Ex:zi de seama(importanta),martisoare mai nu stiu cum(mai deosebite),fete foarte de
treaba(cumsecade),pictor de geniu(genial),am bun de gura(guraliv),poet de
seama(celebru),copil fara minte(naiv),oameni cu scaun la cap(inteligenti).
Functiile sintactice ale adjectivului
1)atr.adj.:Fetele frumoase au castigat.
Imi plac oamenii de isprava.
2)nume pred:Baiatul este inalt.
Omul este cu judecata.
3)c.i.:Din rosu s-a facut verde.
4)c.c.t:Il cunosc de mic.
De mic a invatat engleza.
5)c.c.c:A tipat de fricos.
6)c.c.l:Inaintea mea se afla el
 ADVERBUL

Def:Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unei actiuni,a
unei stari sau a unei insusiri.
Clasificare:
1)dupa inteles-de loc
-de timp
-de mod
2)dupa modul de formare:
a)formate prin derivare cu sufixe:-is(pieptis),-este(voiniceste),-as(taras),-
mente(realmente)
b)prin compunere:undeva,alene,acasa,intotdeauna,oricum,niciodata
c)prin conversiune
-din adjective:Canta frumos.
-din subst:Vara merg la mare.
-din conjunctii:A si venit.
OBS! Unele adverbe pot avea grade de comparative ca si adjectivele.
Adverbele pronominale sunt adverbele care tin locul cuvintelor care exprima
imprejurari.Sunt de trei feluri:
1)adverbe relative:unde,cum,cand(sunt folosite in fraza ca elemente introductive pentru
propozitiile subordonate)
2)adverbe interrogative:unde,cand,cum(apar in prop interogative)
3)adverbe nehotarate:undeva,candva,oricum,oriunde,oricand(cand nu este
precizata imprejurarea).

LOCUTIUNEA ADVERBIALA

Def:Locutiunea adverbiala este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un

adverb si se comporta in prop ca acesta.
Clasificare:
1)loc adv de loc:in spate,in fata,ici si colo,de jur imprejur,peste tot locul
2)loc adv de timp:din cand in cand,din vreme in vreme,cand sic and,pe inserate,in
veci
3)loc adv de mod:fara indoiala,talmes-balmes,cu de-a sila,cot la cot,punct cu
punct,mana in mana,din ce in ce,cat si cat
4)loc adv de cauza:de aceea,pentru aceea,pentru asta,in scopul
 OBS! Adverbele si locutiunile advebilae urmate de conjunctiile subordonatoare
ca si sa indeplinesc f.s de predicat verbal.
Ex:cu siguranta,poate,fireste,desigur
Functiile sintactice
OBS! Exista adv fara
f.s:mai,chiar,cam,prea,si,iar,tot,doar,numai,decat,tocmai,nici,totusi
1)c.c.l.:El a plecat acolo.
Ea a umblat peste tot locul.
2)c.c.t.:A plecat ieri.
S-a trezit cu noaptea-n cap.
3)c.c.m.:Ea vorbeste frumos.
A invatat cu de-a sila.
4)atr adv:Casa de acolo este a lui.
Umblatul de colo pana colo l-a oboist.
5)P.V:Poate ca o sa vina.
Fara doar si poate ca va castiga.
6)nume pred:E bine sa stii.
E de prisos sa invati.
7)fara f.s:A si venit. A mai tras de timp

PREPOZITIA

Def:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement sau

un atribut de cuv det:
Clasificare:
1)prep simple:a,cu,de,la,spre,sub,catre,fara,pe etc.
2)prep compuse:de la,de pe,de langa,despre etc
Regimul cazual al prep:
1)prep care cer cazul Ac:spre,din,pana,cu etc.
2)prep care cer cazul G:contra,asupra,inaintea,inapoia,deasupra,dedesuptul,inauntrul
EXCEPTIE!
A)aceste prep cer cazul D cand se afla inaintea unui pronume personal forma
neacc:asupra-mi,asupra-le,inaintea-ti
B)aceste prep cer cazul Ac cand se afla inaintea unui adjective pron
posesiv:asupra mea,inapoia ta,inaintea voastra

3)prep care cazul D:asemenea,aidoma,contrar,conform,potrivit(provenite din

adv),datorita,multumita(prov din participiu),gratie(prov din subst).
 LOCUTIUNEA PREPOZITIONALA

Def:Locutiunea prep este grupul unitar care se comporta ca o prep.

1)loc care cer G:in spatele,in fata,in mijloculde-a lungul,in urma,in jurul,in
preajma
EXCEPTIE!in juru-ti,in locu-ti,din pricina-le cer D
Se observa ca atunci cand sunt urmate de un pron personal forma neacc,loc prep
preiau articolul.

2)loc care cer Ac:fata de,impreuna cu,conform cu,in loc de,cu tot cu

CONJUNCTIA

Def:Conjunctia este partea de vorbire nefelxibila care leaga in fraza doua prop(de
acelasi fel sau diferite)sau leaga doua parti de prop de acelasi fel.
Clasificare:
I)dupa forma
-simple:si,iar,dar,sa,ca,desi,daca,sau,incat etc.
-compuse:ca sa,ci si
II)dupa rolul in enunt:
-coordonatoare(atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi fel
principale sau secundare).
-subordonatoare(cand leaga prop subordinate de regentele
lor):sa,ca,daca,desi,incat,fiindca
Conjunctiile coordonatoare pot fi:
1)copulative:si,nici
2)adversative:dar,iar,insa,ci
OBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula.
3)disjunctive:sau,ori,fie
4)conclusive:deci,asadar

LOCUTIUNEA CONJUNCTIONALA

Def:Locutiunea conjunctionala este grupul unitary de cuvinte care se comporta ca o

conjunctie.
Clasificare:
 I)coordonatoare
-copulative:precum si
-adversative:numai ca
-conclusive:prin urmare
II)subordonatoare:fara sa,macar ca,cu toate ca,pana sa,de vreme ce,o data ca,pentru ca
sa,pe langa ca,cu cat,chiar daca

INTERJECTIA

Def:Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima senzatii,stari

sufletesti,indemnuri sau reproduce sunete din natura(onomatopee).

Clasificare:
I)dupa forma
-simple:o,ei,ah,vai,uf etc.
-compuse:tic-tac,tura-vura,hodoronc-tronc,hei-rup,ding-dang
OBS! Interjectiile simple repetate nu trebuie confundate cu interjectiile compuse:mac-
mac,mor-mor,cioc-cioc.
II)dupa sens
1)onomatopee(imitative):hap-ciu,vaj,zvr,ham
2)de exteriorizare a unei stari fizice sau sufletesti:of,au,value,bravo,ura,ehe etc.
3)de manifestare a unei dorinte sau vointe:hai,stop,iata,nani,cutu-cutu
OBS! Sunt considerate interjectii o serie de formule de salut sau de politete
imprumutate din alte limbi:servus,adio,bonjur,pa,ciao,salve,pardon,mersi,poftim,hello
Exista si cateva locutiuni interjectionale:pe naiba,pacatele mele,Doamne fereste
Dupa interjectie se fol virgule sau semnul exclamarii.
Interjectii de adresare:ma,ba,bre.
Functiile sintactice:
1)subiect:S-a auzit buf!.
2)P.V.:Iata-l pe Dan.
3)nume pred:Miercea este tra-la-la.
4)c.c.m.:Venea lipa-lipa.
5)fara fs:Ti la cap mai e!

PREDICATUL VERBAL
 Def:Predicatul este partea principala de prop care arata ce face,cine este,ce este sau
cum este subiectul.Predicatul se afla in relatie de interdependenta cu subiectul.Predicatul
poate fi de doua feluri:
1)verbal
2)nominal
Predicatul verbal se exprima prin:
1)vb pred la un mod personal la toate cele trei diateze
Ex:Bunica ne-a vorbit despre rude.
Albumul este pastrat de catre ea.
Ma gandesc la el.
2)locutiune verbala:
Mi-am dat seama de greselile facute.
3)adv si loc adv predicative
Imposibil sa nu vina.
Fara doar si poate ca o sa ia examnenul.
4)interjectie:
Iata un os!Cainele tusti!dupa el.

Predicatul nominal este format din verb copulativ si nume predicative.

Verbele copulative sunt:
-verbe copulative prin excelenta:a fi,a deveni
-verbe predicative care pot deveni copulative:a insemna,a ramane,a iesi,a se face,a
parea,a ajunge.
OBS! Verbul a parea este copulativ cand este personal(Ana pare cuminte) si
predicative cand este impersonal(Se pare ca stie adevarul.)
Numele predicative poate fi:
-simplu:George este inalt.
-multiplu:Ana este frumoasa si desteapta.
Numele predicativ se exprima prin:
1)substantiv in cazurile:
-N:Ea este sora mea.
-Ac:Bratara este de aur.
-D:Ea este asemenea parintilor.
-G:El este contra fumatului.
2)loc substantivala
Fotografiile sunt aduceri-aminte.
3)pronume in:
-N:Bunicul a ramas acelasi.
-Ac:Cadourile sunt de la ele.
-D:El este asemenea alor sai.
 -G:Ei sunt contra lui.
4)numeral cu val substantivala in:
-N:Unchii mei sunt cei doi de acolo.
-Ac:Florile sunt de la cei trei.
-D:El este asemenea celor doi.
-G:Fata era contra celor doi.
5)adjectiv:
-propriu-zis:Ea este foarte frumoasa.
-provenit din verb-la participiu:Cerul este innorat.
-la gerunziu:Vocea ei parea tremuranda.
6)loc adjectivala
El este cu scaun la cap.
7)verb
-la infinitiv:Dorinta lui este de a urma un colegiu bun.
-la supin:Succesul ei este de admirat.
8)loc verbala
-la infinitiv:Dorinta sa este de a-si aduce aminte.
-la supin:Observatia lui este de bagat in seama.
9)adverb:Ea este astfel.
10)loc adverbiala:Este cu putinta ca el sa vina.
11)interjectie:El este tra-la-la!

SUBIECTUL

Def:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un predicat
verbal sau cui I se atribuie o insusire exprimata de un predicat nominal.Subiectul poate fi:
1)exprimat
2)neexprimat
1)Subiectul exprimat poate fi:
-simplu:Elevii silitori invata bine.
-multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe.
Subiectul se exprima prin:
1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta.
2)loc substantivala:Parerile de rau sunt inutile.
3)pronume in N:Dumneata n-auzi?
4)numeral cu val subs in N:Trei au venit.
5)verb:
-la infinitiv:E placut a innota in piscine.
-la supin:Ar fi bine de stiut ce vrei.
 -la gerunziu:Se aude tunand.
6)loc verbala:
-la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu.
-la supin:De bagat in seama observatia e usor.
7)interjectie(numai dupa verbe impersonale):Se aude oac-oac!
OBS! Verbele impersonale pot avea subiect grammatical care este asezat de obicei dupa
predicat.
Ex:Ti se cuvine premiul.
Mi-e dor de bunica.
OBS! Nu sunt subiecte,ci attribute,cuvintele subliniate din exemplele:
Ai casei au plecat.
Au plecat din oameni.
OBS! Exista prop fara subiect.
Afara ploua.
Aseara a nins.
2)Subiectul neexprimat este de doua feluri:
-subinteles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop anterioara si
este la pers a III-a sg si pl).
Teii au inflorit si miros atat de frumos!
-inculs(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II-a sg si pl).
Vrei sa facem o plimbare?
(TU),(noi)-subiecte neexprimate incluse
-subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat din contest dar el este la per a II-
a,diateza activa)
Obs! Se raporteaza la o situatie generala:
Aici se doarme bine.
Nun e luam dupa aparente.
Scrie ca tine.
OBS! Sunt nerecomandabile prop in care apar subiectele exprimate prin pronume
pers de pers I si a II-a.Atunci cand apar aceste personae prop au valoare de
insistenta(Tu esti de vina)sau de diferentiere(Noi invatam,voi va plimbati).

Vocabularul
 Vocabularul sau lexical este format din totalitatea cuvintelor existente intr-o limba

Vocabularul se imparte in:-masa vocabularului

-Vacabularul fundamental
Masa vocabularului reprezinta aproximativ 90 la suta din cuvintele limbi romane in
masa vocabularului intra :
-termeni tehnici si stiintifici
-arhaismele si regionalismele

Vocabularul fundamental contine cuvinte cel mai des folosite si intelese de toti
vorbitori.

Derivarea
Derivarea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvnte
noi cu intelesuri noi,cu ajutorul sufixelor si prefixelor pornind de la un cuvant de baza.
Ex:robie=sufixul -ie.
Cuvintele derivate atat cu sufix cat si cu prefix se numesc derivate parasintetice

Compunerea
Compunearea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza
cuvinte noi,unind sau alaturand termeni diferiti.
Compunerea poate fi:
-prin sudare:bunavointa
-alaturare cu: -cratima:floarea-soarelui
-abreviere sau prescurtare:O.Z.N=Obiect Zburator Neidentificat

Conversiunea
Conversiunea sau schimbarea valorii gramaticale este mijlocul intern de imbogatire a
vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la
alta
Prin conversiune,se pot obtinne:
Substantive din
Adjective:Un rosu aprins umple ladita cu patlagele.
Verbe la participiu:Un idragostit allege un buchet de flori.
 Adverbe:Ajuta un aproape necajit!
Interjectii:George are un of mare.

Adjective din
Verbe la participiu:Cerul innorat nu-mi place.
Verbe la gerunziu:Vinul nu este bun pentru oameni suferinzi.
Pronume:Aceste fructe sunt proaspete

Adverbe din
Adjective:El se plimba incet.
Verbe la participiu:fetita vorbeste balbait.
Substantive care denumesc anotmpurile,partile zilei,zilele saptamani:Luni am fost
la voi.

Prepoziti din:
Adverbe:El se plimba incet.
Verbe la participiu:Taranii au o recolta bogata multumaita muncii.
Substantive:Alexandru scrie compuneri frumoase gratie talentului.

Imprumuturi.Neologisme
In vocabular,unele cuvinte sunt mostenite din Latina altele sunt imprumutate si altele
sunt formate in interiorul limbi.
Imprumuturile pot fi:
Vechi:din slava(plug);din turca(ciulama)
Noi:din franceza(a instala);din engleza(hobby);din italiana(spaghete)

Neologismele sunt cuvintele noi imprumutate din alte limbi prin derivare sau compunele
avand obligatoriu un component neologic.

Pleonasmul.Paronimele
Pleonasmul este o greseala de exprimare care consta in folosirea a 2 termeni diferiti
ce au acelasi sens:urc in sus,iesi afara.

Paronimele sunt cuvintele care se scriu aproape identic dar difera o litara sau un grup
de litere si au sens total diferit.Paronimele apar sub forma de perechi insa necunoasterea
sensurilor cuvintelor conduce la creearea unor confunzii paronimice.ex:glaciar si glacial
 Structuri narrative
Povesirea
Este specia genului epic in proza de dimensiuni reduse in care se prezinta o
intamplare la care participa un numar re dus de personaje.
Actiunea povestiri este simetric lineara se desfasoara pe un singur fir narativ fara
evidentierea unor conflicte.
Intr-o povestive accentual este pus pe relatia unor intamplari.
Intr-o povestire persoana narativa este obiectiva.Povesirea in rama sau insertia este
un procedeu care consta in includerea unei povesti in interiorul alteia
Pentru ar redacta o povestire in rama vom tine cont de inlantuireasi alternate
planurilor narrative.
Inlantuirea este un procedeu de legare a secventelor intr-o opera epica ce conta in
dispunerea cronologica a intamplarilor unele dupa altele.
Secventele pot fi legate prin jucstapunere(costa in simpla alaturare a insirari) prin
folosirea unor cuvinte marcate prin intermediul unor exemple sau forumele specifice.

Descrierea subiectiva.Descrierea Obiectiva

Descrierea este un mod de expunere prin intermediul careia se creeaza o anumita
impresie sau emotie asupra cititorului,acesta avand la baza din punct de vedere
stilistic,epitete,enumerate,metafore cu ajutorul carora se creaza imagini vizuale.
Descrierea poate avea urmatoarele roluri:
-poate fi reprezentata sursa de caracterizare a personajelor (caracterizarea prtret fizic
)trasaturi morale din care sa reiasa modestia bunatatea,inteligenta.

Balada culta
Este specia genuluiepic in versuri in care se povesteste o intamplare din trecfutul
indepartat,care prezinta confruntarea dintre 2 sau mai multe personaje.Spre deosebire de
balada popularacare circula si are variante in functie de zona de provenienta iar autorul
necunoscutbalada culta are o singura varianta si se cunoase autorul.
Principala figura de stil care sta la baza baladei este andtiteza.O alta figura de stil
care contribuie la redarea expresivitati textului literar este hiperbola.
Hiperbola este figura de stil care consta intr-o exagerare prin marire sau micsorare a
unor obiecte lucruri finite cu scopul de a le evidentia si de a spori expresivitatea.
 Sinonimele.Antonimele
Sinonimele sunt cuvintele care se scriu diferit dar au sens indetic.
Antonimele sunt cuvintele care se scriu diferit si au sens diferit.

Genul Epic
Genul epic cuprinde totalitatea operelor narative si relateaza fapte,
evenimente,intamplari cu o anumita semnificatie, pusa pe seama unor personaje si
povestite de un narator, astfel, autorul isi exprima in mod direct gandurile, sentimentele,
valorile si atitudinile.
prezenta naratorului-o conventie textuala, vocea care relateaza intanplarile, fie la
persoana aIII-a (narator obiectiv)fie la persoana I (narator subiectiv)
Modul de expunere dominant este naratiunea care se impleteste cu descrierea si
dialogul.
CAM ASA ESTE STRUCTURAT IAR DEFINITIA LUI MAI USOARA AR FI: Genul
epic cuprinde totalitatea creaiilor epice n care autorul i exprim indirect sentimentele
prin intermediul actiunii si al personajelor.SAU.Opera epica este opera literara in care
ideile, sentimtele si gandurile sunt exprimate cu ajutorul personajelor si ale actiunii.
Subspecii ale genului epic:
n versuri
* Balad (creaie popular iniial, intrat apoi n setul de specii al literaturii culte)
* Legend (vezi precizarea de mai sus)
* Epopee (sau Cntec epic)
* Fabul
n proz
* Anecdot
* Autobiografie
* Basm
* Biografie
* Jurnal intim
* Memorii
* Mit
* Nuvel
* Povestire
* Reportaj
* Roman
* Schi
* Parabola
 Genul Liric
Genul liric cuprinde operele literare n care sunt exprimate direct (spre deosebire
de genul epic) gndurile, ideile i sentimentele autorului prin intermediul eului
liric.
Eul liric este vocea autorului n operele aparinnd genului liric i poate fi
identificat la nivelul mrcilor lexico-gramaticale: verbe i pronume/adjective
pronominale la persoana I sau a II-a (eu, mi, imi, mea, cant, vreau etc). Chiar i
interjeciile pot fi mrci ale eului liric.
Trasaturile genului liric:
- autorul isi exprima gandurile si sentimentele in mod direct
- nu sunt prezente personaje ( deobicei)
- mod de expunere predominant: descrierea
- este prezent eul liric (vorbirea la persoana I singular)
- sunt folosite figuri de stil(metafore, epitete, personificari, comparatii...)
- sunt folosite imagini artistice(imagini: vizuale, auditive, ...)
- prezenta elementelor de prozodie(masura, rima, ritmul)
- caracterizare apare deobicei, aceasta fiind a unui personaj, si descrierea naturiei

Pastelul
Pastelul este o creaie liric descriptiv, aparinnd literaturii culte care, prin
intermediul unui peisaj, transmite sentimentele eului liric. Modul de expunere
folosit este descrierea. ntr-un pastel dominante sunt imaginile artistice, realizate
prin figuri de stil, organizate ntr-o descriere tip tablou. Aceasta poate avea ca tem
un anotimp, un col de natur, un moment al zilei, un aspect din viaa micilor
vieuitoare etc.
Trasaturi:
-evidentierea imaginilor artistice si a figurilor de stil
-rolul descrierii si al partilor de vorbire caracteristice pastelului(substantivele si
adjectivele)
-evidentierea elementelor scrise de poet
-modul de expunere este descrierea
-suunt exprimate,prin tabloul creat,sentimentele poetului
 Nuvela
Este specia genului epicin proza de dimensiuni medii cu un fir narativ si cu un
conflict bine conturat care implica un nr. redus de personaje.Nuvela este situate
intre schita si roman ca dimensiune.Nuvela este o naratiune in care se relateaza o
intamplare inedita surprinzatoare.Scriitorul intervine relative putin prin considerati
generale,personajul,iar descrierile sunt minime.Intr-o nuvela accentual este pus pe
evolutia personajelor si nu pe actiunea in sine.Intr-o nuvela caracterizarea
personajelor este complexa autorul folosindu-seatat de caracterizarea directa cat si
de caratcrerizarea indirecta.
Caracterizarea direcata a unui personaj se realizreaza prin prezentarea explicate a
trasaturilor acestuiadi npunctul de vedeare al naratrului al personajului si al
personajului insusi prin autocaracterizare.
Caracterizarea indirecta rezuta din anumite aspect legate de faptele,de
comportamentul de atutudinea personajului,din mediul de unde acesta
provine,tatutul social pe acre acesta il detine in vestimentatie,din limbajul
personajulu din,din numele personajului.