Clasa a V-a ,,B”

Subiectul: CLASIFICAREA PROPOZIȚIILOR;

Partea 1 După scopul comunicării propozițiile sunt:
Propozițiile enunțiative sunt cele care transmit o informație, o contestare și pot fi exclamative sau
neexclamative. În asemenea caz distincția se poate face prin semnele de punctuație din limba
română, prin intonație sau și prin starea afectivă a vorbitorului.
Ex: El rosteste frumos! – El rosteste frumos.

În cadrul propozițiilor enunțiative (exclamative sau neexclamative) se disting mai multe tipuri de
propoziții:
Propoziții enunțiative propriu-zise (arată o constatare): Ex. Pamântul se învarte în jurul Soarelui
Propozitii enunțiative optative (arată o dorință): Ex. Aș pleca la munte.
Propoziții enunțiative imperative (exprimă un îndemn, un sfat sau o rugăminte)
Ex. Pleacă acum de aici! (prin verb la imperativ);
Să pleci acum de aici! (prin verb la conjunctiv cu nunanță de imperativ)
Vei pelaca acum de aici! (verb la indicativ, viitor cu sens de imperativ)
Propoziții enunațiative dubitative – Propozițiile enunțiative dubitative exprimă o îndoială, o
banuială, o nesiguranță cu privire la o acțiune sau la cel care o săvârșește.
Ex. Ursul să fi fost cam la 30 de pați de cort…
Propoziții enunțiative interogative
Propozitiile enunțiative interogative sunt acele propoziții care cer o informație și care pot fi
fie exclamative, fie neexclamative.
Ex. El recită expresiv? (Aici putem vedea semnul întrebării ceea ce denotă caracterul pur
interogativ)
El recita expresiv?! (Aici exprimă și ironia și se folosesc două semne de punctuație)
În cadrul propozițiilor interogative putem distinge:
Interogative propriu-zise (care formulează o întrebare cu privire la o acțiune sau stare reală și se
construiesc cu verbe la modul indicativ). Ex: Ce admiri? Cât costă? Mănânci?
Interogative optative (care formulează o întrebare cu privire la o dorință și se construiesc cu modul
condițional-optativ). Ex: Ai scris o scrisoare bună?
PARTEA 2 DUPA FORMA LOR PROPOZITIILE SUNT:
Dupa forma pe care o iau propozițiile pot fi:
Propoziții afirmative sau pozitive. Ex: Am susținut restanța cu bine.
Propozițiile negative. Aici găsim de cele mai multe ori negația „nu” în conținutul propoziției.
prin negația „nu” așezată lângă predicat. Ex: Nu pot învăța cursurile.
prin negația „nu” întărită de adverbe negative: niciodată, nicicând, nicăieri. Ex: Nu găsesc
nicăieri plăcerea sufletului.
prin negația „nu” întărită de pronume (adjective) negative: nimeni, nimic, niciunul, niciuna, nicio.
Ex: Nu doresc nimic, Nimeni nu mă va ajuta acum. Niciun preiten nu mă ajută.
Observație:
Când negația nu se află, se găsește pe lângă altă parte de propoziție decât pe lângă predicat, atunci
propoziția nu mai este negativă așa cum ne-am aștepta ci devine pozitivă.
Ex. Nu se trece strada când semaforul este verde pentru mașini.
Nu la întâmplare se trece strada.
PARTEA 3 DUPĂ STRUCTURĂ, PROPOZIȚIILE POT FI:
1) Propoziții simple (care nu conțin părți secundare de propoziție):
propoziții formate numai din predicat. Ex: Ninge, Am studia, Bate vantul.
propoziții formate din subiect și predicat. Ex: A venit toamna.
formate din subiect multiplu și predicat. Ex: Vasile, Marian și George studiază.
propoziții formate dintr-un predicat nominal și un subiect. Ex: Vasile a devenit șofer.
propozițiile formate din subiect, predicat și un substantiv în vocativ care nu are o funcție sintactică.
Ex: Copii, a sosit iarna!
2) Propoziții dezvoltate (propoziții care pe lângă principalele părti de vorbire, conțin una sau mai
multe părti secundare de propoziție):
propoziții formate din subiect, predicat și un atribut. Ex: Toamna târzie a venit.
propoziții formate dintr-un compelment și un predicat. Ex: Viscolește neîncetat.
propoziții formate din subiect, predicat și complemet. Ex: El a venit târziu.
propoziții formate din subiect, predicat, atribut și complement. Ex: Vremea bună, însoriăa este
favorabilă pentru drumeții lungi.
Observații:
Deosebirea dintre propozițiile simple și cele compuse nu se face după numarul cuvintelor ce le
compun, ci după multitudinea părților de vorbire ce compun aceste propoziții.
Propozițiile pot fi în acelați timp enunțiative sau interogative (depinde de scopul comunicării),
afirmative sau negative (după forma lor) ori propoziții simple sau dezvoltate (după structura care
alcătuiesc acele propoziții).

Lucru individual: De alcătuit enunțuri până mâine pentru prima parte a

temei; (exemple pentru fiecare fel)
Pentru a doua și a treia parte până poimâne. (exemple pentru fiecare
fel)