Modele de Analiza

7/21/2019 Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica
Modele de analiză sintactica si morfologica

Morfologia este partea gramaticii care se ocupa cu clasificarea cuvintelor in general in parti de vorbire. Se mai ocupa de modificarile lor formale in
flexiune si de organizarea si structura interna a cuvintelor.
Morfologia vine de la grecescul morph = forma plus logos = invatatura
Partile de vorbire din limba romana sunt unitati fundamentale ale morfologiei.
Dupa criteriul morfologic partile de vorbire se clasifica dupa cum urmeaza:
a) Flexibile:
• Substantivul: copil, fata, stilou, ploaie
• Articolul: un copil, al copilului, cel rau
• Adjectivul: luminos, trist, negru, lenes
•
•
Numeralul
Pronumele: noua, inzecit,
tu, ai tai, tuspatru,
acesta, cate trei
cine, fiecare, nimic
• Verbul: a face, a privi, a trece, a iubi
b) !eflexibile:
• Adverbul: aici, acolo, apoi, astfel, putin, mult
• Prepozitia: din, pe, pe langa, gratie, contra
• Conjunctia: si, desi, ca sa, daca, fiindca
• Interjectia: of" valeu" poc" bis" pac"
Substantivul
Substantivul din morfologia limbii romane
http://slidepdf.com/reader/full/modele-de-analiza-sintactica-si-morfologica 1/77
Substantivul este partea de vorbire fleibila care denumeste obiecte !fiinte" lucruri" fenomene" actiuni etc#$
#ateva trasaturi ale substantivului:

• Substantivul este una dintre partile principale de vorbire in cadrul valorilor morfologice din categoria din care face parte si ad$ectivele si
numeralele si anume categoria numelui.
• Substantivul este o parte de vorbire din limba romana independenta si capabila de a primii determinatii %ad$ective sau numerale) si de a fi
inlocuit prin pronume.
• Substantivul este o clasa cu autonomie semantica cu un sens lexical suficient.
• Substantivul constituie o sursa inepuizabila de imbogatire a lexicului limbii romane prin cuvintele derivate si cuvintele compuse pe care le
realizeaza.
%elul substantivelor

#riterii de clasificare ale substantivului:
&upa inteles:
a) substantiv comun %denumesc obiecte de acelasi fel): elev, carte, ploaie, patrie, casa etc.
b) substantiv propriu %denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele): Georgescu, Braila, Costel, Mures, Luceafarul etc.
&upa structura:
a) substantiv simplu %formate dintr&un singur cuvant): fata, patrie, scoala, casa, Bucuresti, Gigel, Arges etc.
b) substantiv compuse %formate din doua sau mai multe cuvinte): bunavointa, binefacere, caine-lup, Stefan cel Mare, Campulung, Piatra
Neamt etc.
'enul substantivelor
a) substantiv masculin( un elev %singular) & doi elevi %plural)

b)substantiv feminin( o eleva %singular) & doua eleve %plural)
c) substantiv neutru( un scaun %singular) & doua scaune %plural).
Substantivul epic are o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar, privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagal etc.
Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta pentru feminin.
masculin ' feminin
profesor, muncitor ' profesoara, muncitoare
Procedeul cu a$utorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se numeste motiune.
Numarul substantivelor
(xemple de substantive:
elev -eleva a)singular: frate, casa, tablou
rata -ratoi b)plural: frati, case, tablouri.
curc curca
-
a n
Substantivele defective de numar(
. u forme numai la singular !singularia tantum#:

a. *. substantive comune
+ nume de materie: lapte, miere, unt, secara, maare, aur, tabla, lana, vata
+ termeni de sport: fotbal, oina, sah
+ nume abstracte, care exprima insusiri si stari fiziologice: cinste, cura!, bunatate, lene, sete
a.. substantive proprii
+ nume de persoana: Gigel, Costel, "oana
+ nume geografice: Banat, #lt, Bacau, Ceahlau.
-.u forme numai la plural !pluralia tantum#
b.*. substantive comune: anale, sale, calti, icre, taitei, ori, ochelari etc.
b.. substantive proprii: Bucegi, Carpati etc.
#.Substantivele cu forme multiple de plural sau de singular
c.*. cu forme multiple de plural:
+ sunt substantivele cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale

+ cu inteles diferit: cornuri %produse de panificatie sau instrumente muzicale), coarne %la animale), corni %la arbusti)
capi %conducatori sau sefi), capete %extremitati ale sau ale unor obiecte), capuri %termen geografic).
c.. cu forme multiple de singular: pantec - pantece$ foarfec - foarfece$ oaspete - oaspe.
Substantivul colectiv denumesc o totalitate de obiecte de acelasi fel: stol, grup, oaste, studentime, bradet, pietris, porumbiste etc.
&eclinarea substantivelor
&eclinarea substantivelor din limba romana
Cazurile sunt formele pe care le iau substantivele pentru a indeplini o functie sintactica in propozitie$
recerea unui substantiv prin toate formele si constructiile cauzale poarta denumirea de declinare$
&eclinarea cu articol hotarat(

#/0123( F0!#223( S2!#2#(
!ominativ %!.) subiect: %levul citeste e&presiv'
nume predicativ: Costel este prietenul meu'
atribut substantival apozitional : Si satul (umulesti nu-i un sat laturalnic)'  (Ion Creanga)
cuzativ %c.) nume predicativ: Caietul este pentru colegul tau'
Atribut substantival prepozitional: *iamante de roua scaparau ici-colo' (M. Sadoveanu)
complement direct: *au cartea elevului de serviciu'
complement indirect: +orbeam despre colegii tai.
complement de agent: Baiatul a fost crescut de bunica lui'
complement circumstantial de loc : Noi am plecat in satul acela'
complement circumstantial de timp: *oar n-am a trai cat lumea'(Ion Creanga)
complement circumstantial de mod : Atunci calul boara ca vantul'
complement circumstantial de scop : La curte se facuse mare pregatire pentru ospatul acesta'(C. Negruzi)
complement circumstantial de cauza: (assan, de mirare , e negru-pamant (G. Cosbuc)
Dativ %D.) complement indirect: Prietenilor le acord incredere' *atorita efortului am obtinut reultate bune'
4enitv %4.) nume predicativ: .eultatele sunt ale clasei noastre'
atribut substantival genitival: Cartea colegului meu este pe banca'
atribut substantival prepozitional: Lupta impotriva tiraniei a luat sfarsit'
complement indirect: /ulgerele adunat-au contra fulgerului care 0 "n turbarea-i furtunoasa a cuprins pamant si mare'
(M. Eminescu)
complement circumstantial de loc : Popa Gheorghe se mai opri o data deasupra rapii' (Camil Petrescu)
complement circumstantial de timp: "n timpul revederii s-a emotionat'
complement circumstantial de cauza: *in pricina lui Pepelea , Pavel isi rupea ciubotele' (Ion Creanga)
complement circumstantial concesiv: "n ciuda greutatilor drumului, oamenii erau veseli'
5ocativ %5.) nu are functie sintactica.
&eclinarea cu articol nehotarat(
S2!4031
#azuri Masculin Feminin !eutru
!. cine6 un elev o eleva un tablou
c. pe cine 6 ce 6 1pe2 un elev 1pe2 o eleva un tablou
D. cui 6 unui elev unei eleve unui tablou
4. al, a, ai, ale cui 6 unui elev unei eleve unui tablou
5. & & & &
P3013
#azuri Masculin Feminin !eutru
!. cine 6 niste elevi niste eleve niste tablouri
c. pe cine 6 ce6 1pe2 niste elevi 1pe2 niste eleve niste tablouri
D. cui 6 unor elevi unor eleve unor tablouri
4. al, a, ai, ale cui 6 unor elevi unor eleve unor tablouri
5. & & & &
Schimbarea valorii gramaticale

Morfologia )imbii *omane$ Schimbarea valorii gramaticale
Valoare adjectivala
a# cand insotesc si determina un alt substantiv:

Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce !ug in gatul tau'
(G. Cosbuc)
b# insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni ad$ectivale:
#mul cu !udecata a fost apreciat %cu $udecata & locutiune ad$ectivala & omul c7ibzuit).
Valoare adverbiala(
a# cand determina un verb sau un ad$ectiv :

%a s-a maniat foc' %foarte rau)
/ata era desteapta foc' %foarte desteapta)
b# cand substantivele denumesc anotimpurile, zilele sau momente ale zilei %toamna, dimineata, noaptea).
Deosebirea dintre aceste adverbe si substantivele din care provin consta in faptul ca atunci cand sunt adverbe determina verbul:
3oamna se culeg roadele' %adverb)

3oamna este anotimpul meu preferat' %substantiv)
c# insotite de o prepozitie, pot deveni locutiuni adverbiale :
%l vorbea cu blandete' %locutiune adverbiala vorbea bland)
Prin sc7imbarea valorii gramaticale substantivul capata, de obicei, un sens nou.
)ocutiunile substantivale
Morfologia )imbii *omane + )ocutiunile substantivale
)ocutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care" impreuna" au intelesul unui substantiv$
#ele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu&zis.
)ocutiuni verbale)ocutiuni substantivale
a-1i2 parea rau parere de rau 1regret2
a tine minte tinere de minte 1memorie2
a aduce aminte aducere-aminte 1amintire2
a baga de seama bagare de seama 1atentie2
luare-aminte 1gri!a,
a lua aminte atentie2
3ocutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate.
#uvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat.
lte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt:
)ocutiuni substantivaleSensul locutiunii
punct de vedere opinie, parere
bataie de !oc Bat!ocura
bataie de cap Suparare
dare de mana *arnicie
nebagare de seama Neatentie
Model de analiza
Morfologia )imbii *omane + Model de analiza
Patria e aducerea-aminte de ilele copilariei'

(Al Russo)
aducerea+aminte = locutiune substantivala %amintirea), genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul 7otarat a, functie
sintactica de nume predicativ.
La ce statornicia parerilor de rau,

Cand prin aceasta lume sa trecem ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis'
(M. Eminescu)
parerilor de rau = locutiune substantivala %regretelor), genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, articulat cu articolul 7otarat lor , functie
sintactica de atribut substantival genitival.
Articolul din limba romana
A*,IC-).)
Articolul este partea de vorbire fleibila care insoteste substantivul" aratand in ce masura obiectul denumit de acesta este cunoscut
vorbitorilor$
2n cele ce urmeaza veti gasii cateva exemple cu articolul din limba romana:

Caietul este pe banca'
M-am intalnit dimineata cu un coleg'
#7iar daca avem in atentie numai articolul 7otarat si ne7otarat, definitia nu corespunde realitatii lingvistice, pentru ca ele insosesc si ad$ectivul.
/rumosului copac i-am taiat crengile'
A*,IC-).) /-,A*A, !enclitic# se alipeste la sfarsitul cuvantului" aratand in mod precis !hotarat# obiectul denumit$
#/ SIN'.)A* P).*A)
!.8c. omul, casa, muntele$ oamenii, casele, muntii
4.8D. omului, casei, muntelui$ oamenilor, caselor, muntilor
5. omule4 oamenilor4
A*,IC-).) N0/-,A*A, !proclitic# se asaza inaintea substantivelor care denumesc obiecte necunoscute dinainte" fara a le determina
precis$
#/ MS#032! F(M2!2!

SIN'.)A* P).*A) SIN'.)A* P).*A)
!.8c. un elev niste elevi o eleva niste eleve
4.8D. unul elev unor elevi unei eleve unor eleve

9bservatii:
Articolul 7otarat poate fi proclitic:
*. cand precede un substantiv propriu masculin, nume de persoana in 4.8D. sau un substantiv propriu feminin, de origine straina:
Lui Costel i-am dat cartea'
Cartea lui Carmen este noua'
. cand
Lui precede
varu-tau substantivele
i-am dat caietul' comune nearticulate enclitic si urmate de un ad$ectiv posesiv:
. cand substantivele masculine nene, bade, mos in 4.8D. sunt urmate de un nume propriu :
Mama lui badita "on isi petrecea baietul la groapa'
;. cand substantivele care denumesc lunile anului sunt la 4.8D.:
Pe la sfarsitul lui martie i-am povestit intamplarea'
A*,IC-).) P-S0SIV '0NI,IVA) se asaza inaintea unui substantiv sau pronume in genitiv si intra in alcatuirea pronumelui posesiv si
a numeralului ordinal$
3eaga numele obiectului posedat de numele posesorului, avand formele : ai, a, ai, ale.
Articolul posesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul determinat, nu cu
substantivul sau pronumele in genitiv:
carte a elevulu carti ale elevilor
i
copil al vecineicopii ai vecinelo

r

A*,IC-).) &0M-NS,*A,IV !A&10C,IVA)# insoteste un adjectiv sau un numeral" stabilind legatura dintre aceste parti de vorbire si
substantivul determinat !cel" cea" cei" cele#$
-bservatii(
Se numeste articol demonstrativ, deoarece provine din forma vec7e a pronumelui demonstrativ 5 cel 1acel2, cea 1aceea2, cei 1aceia2, cele 1aoalea2 sl
ad$ectival, deoarece, de obicei, insoteste un ad$ectiv.
Articolul demonstrativ %ad$ectival) se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat de ad$ectivul sau de numeralul pe care&l insoteste:
!.8c.eleva cea silitoare
D.84. elevei celei silitoar
e
2n concluzie, articolul are urmatoarele caracteristici:

& reprezinta o clasa morfologica restransa
& nu are autonomie semantica
& nu indeplineste functii sintactice
& serveste numai ca instrument gramatical auxiliar pentru flexiunea altor parti de vorbire.
Model de analiza
Morfologia )imbii *omane$ Model de analiza
*easupra capului ari lu!erul unui crin ce se ridica asa de inalt, ca parca floarea din varf isi deschidea paharul chiar dedesuptul bulgarului de
aur sa-i culeaga raele'
(Emil Garleanu)
deasupra capului = substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul genitiv precedat de prepozitia compusa deasupra, articulat cu
articolul 7otatat lui, functie sintactica de complement circumstantial de loc.
substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul 7otarat l , functie sintactica de
lujerul =
complement direct.
unui crin = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, articulat cu articolul ne7otarat proclitic <> unui, functie
sintactica de atribut substantival genitival.
floarea = substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul 7otarat a, functie sintactica de subiect.
din varf = substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla din, nearticulat, functie
sintactica de atribut substantival prepozitional.
paharul =substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cu articolul 7otarat l , functie sintactica de
complement direct.
dedesuptul bulgarului = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia dedesuptul , articulat cu
articolul 7otarat lui, functie sintactica de complement circumstantial de loc.
de aur = substantiv comun, numai cu forma de singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla <>de<, nearticulat, functie sintactica de
atribut substantival prepozitional.
razele = substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, articulat cu articolul 7otarat le, functie sintactica de complement
direct.
Adjectivul
A&10C,IV.) din morfologia limbii romane
Adjectivul este partea de vorbire fleibila care eprima insusirea !caracteristica# unui obiect$
d$ectivul insoteste si determina un substantiv, avand forme deosebite pentru genul si numarul substantivului:
Numar Masculin %eminin

Singular elev harnic cladire inalta
Plural elevi harnici cladiri inalte
• Dupa flexiune ad$ectivele pot fi:
A$ Adjective variabile & care&si sc7imba forma dupa gen, numar si caz: bun , buna, buni, bune.
a.*. Adjectivul cu doua terminatii" cand, la singular, au o forma pentru genul masculin si alta pentru feminin:
frumos-frumoasa$
negru - neagra'
a.. Adjectivul cu o singura terminatie" cand, la singular, au aceeasi forma si pentru masculin si pentru feminin:
ivor rece - apa rece$
creion verde - iarba verde'

2$ Adjective invariabile+ care&si pastreaza forma indiferent de gen, numar si caz. (le provin din limbi straine si sugereaza culori % gri, maro, bordo,
oliv, vernil ) sau alte caracteristici %eficace, propice, vivace, atroce, locvace):
tigru atroce - tigroaica atroce'
lte ad$ective invariabile provin din adverbe %asa, asemenea):
M-a impresionat asa intamplare'
Asa om 1oameni2 nu-l 1i2 gasesti oriunde'
• Dupa origine, ad$ectivele se clasifica in :
A$ adjective propriu+zise: frumos, harnic, bun, intelept etc.
2$ adjective pronominale" provenite din pronumele ce determina un substantiv:
b.*$ adjective demonstrative: elevul acesta, acela, celalalt

b.. adjective nehotarate: fiecare profesor, unele colege, toti copiii
b.. adjective posesive: sora mea, colegii nostri
b.;. adjective negative: nici un caiet, nici o culegere$
b.?. adjective de intarire: el insusi, tu insuti, "oana insasi, noi insine, ei insisi$
b.@. adjective relative: Nu stiu 6 0ce taina ascuni' 7 0$
b.A. adjective interogative: Care om din lume nu doreste pacea8
• Dupa structura ad$ectivele sunt:
Adjective simple: lenes, intelept, rau, inteligent, inalt 
Adjective compuse: cumsecade %cum B se B cade) atotputernic %a B tot B puternic) galben-auriu, tehnico-stiintific, alb-argintiu.

Schimbarea valorii gramaticale in limba romana
Valoare substantivala
- constructie in care se afla un substantiv insotit de adjectiv poate fi simplificata prin inlaturarea substantivului(
#mul lenes nu este apreciat' 0 Lenesul nu este apreciat .

2n constructia simplificata, cuvantul lenesul nu mai insoteste un substantiv, deci si&a pierdut valoarea gramaticala de ad$ectiv, si s&a substantivat, a
devenit substantiv. Substantivarea ad$ectivului lenes s&a facut prin articularea lui cu articolul 7otarat enclitic %&l).
d$ectivele devenite substantive se comporta ca orice substantiv. (le pot fi insotite de un ad$ectiv propriu&zis, de ad$ective pronominale sau de un
numeral: micutul lenes , acest lenes, trei lenesi.
Daca nu sunt precedate de articolul ad$ectival 1cel, cea, cei, cele2, pot fi insotite de articolul ne7otarat: 9n credincios al imparatului a iesit din
palat'
Valoare adverbiala
#ele mai multe ad$ective pot fi folosite ca adverbe de mod pentru a arata caracteristica unei actiuni sau a unei insusiri exprimate de alt ad$ectiv.
Colegul meu scrie frumos %valoare de adverb de mod, deoarece determina verbul scrie)

Pasarea avea penele frumos colorate %valoare de adverb de mod, deoarece arata caracteristica insusirii exprimate de ad$ectivul colorate)
d$ectivele folosite cu valoare de adverb devin parti de vorbire neflexibile, intrucat ele nu se mai refera la un substantiv :
Colegul meu scrie frumos'
frumos = adverb de mod provenit din ad$ectiv, simplu, grad de comparatie pozitiv, functie sintactica de complememt circumstantial de mod.
)ocutiuni adjectivale
)ocutiuni adjectivale din morfologia limbii romane
Insusirea unui obiect poate fi eprimata si prin locutini adjectivale !grupuri de cuvinte care au valoarea unui adjectiv#$ 0le se comporta ca
un adjectiv$
2n cele ce urmeaza aveți cateva exemple de locutiuni ad$ectivale.
Nu se cuvine
Baiatul acelasa-ti
era de pieri prietenii cei cu credinta. %credinciosi)
treaba' %cumsecade)
Am intalnit un om cu stare' %instarit, bogat)
*intre toti copiii, fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu !udecata' %c7ibzuita)
Parea un om de seama' %important)
)ocutiunile adjectivale se comporta ca un ad$ectiv:
a) pot fi insotite de articolul demonstrativ %ad$ectival): omul cel cu stare

b) pot avea grade de comparatie: un om mai de nade!de un baiat foarte de treaba.
'radele de comparatie ale adjectivului

'radele de comparatie ale adjectivului din limba romana
. P-3I,IV & exprima insusirea, calitatea obisnuita fara a compara cu alta : elev harnic , trandafir rosu, apa limpede'
d$ectivul la gradul pozitiv poate fi insotit sau nu de articolu demonstrativ %ad$ectival) cel, cea, cei, cele: elevul cel silitor $ elevii cei silitori.
-. C-MPA*A,IV & cand insusirea unui obiect este comparata cu aceeasi insusire a altui obiect sau a aceluiasi obiect in momente diferite:
b.*. #omparativul de superioritate %adverbul mai):
Caietul lui este mai ordonat decat al tau'
b.. #omparativul de egalitate %la fel de, tot atat de, tot asa de):
Secerisul fusese tot atat de greu ca si mai inainte'
b.. #omparativul de inferioritate %mai putin):
+erisorul tau este mai putin voinic'
#. S.P0*)A,IV.) exprima insusirea la cel mai inalt sau cel mai scazut grad.
c.*. Superlativul relativ exprima insusirea la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect:
lonescu este cel mai silitor elev din clasa a +""-a'
Superlativul relativ poate fi:
& de superioritate:
Ceahlaul este cel mai inalt varf al Carpatilor #rientali'
& de inferioritate:
Muntele acela este cel mai putin inalt dintre toti muntii'
c.. Superlativul absolut exprima, fara comparatie, gradul cel mai inalt sau cel mai scazut al unui obiect. Se construieste cu adverbele foarte
tare sau prin alte mijloace mai epresive:
+ adverbele si locutiunile adverbiale legate de ad$ectiv prin prepozitia de:

groav, neinchipuit, e&traordinar, nemaipo:menit, din cale afara, e&trem de
+ prin repetarea ad$ectivului:
o gradina frumoasa, frumoasa$
+ prin lungirea si repetarea unei vocale sau a unei consoane :
bunna, maare, gallben, rrau$
+ diferite expresii in care ad$ectivul este insotit de un substantiv ce&i da valoare de superlativ absolut:
suparat foc, rea de mama focului etc'
-bservatii
!u au grade de comparatie :

. ad$ectivele care exprima insusiri ce nu pot fi comparate: gigantic, urias, colosal, complet, intreg, unic, principal, perfect, egal, vesnic.
-. ad$ectivele care in limba latina reprezinta forme ale comparativului sau superlativului: e&terior, interior, minim, ma&im, posterior, anterior,
minor, ma!or, superior, inferior, suprem etc.
Model de analiza
Astai tot se mai vad daramaturi de cetatuie intr-acest loc minunat de frumos si plin de legende si suveniri despre Negru-+oda, domnul cel mai
popular intre taranii nostri'
(N. alcescu)
acest = ad$ectiv pronominal demonstrativ de apropiere, forma literara, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, functie sintactica de atribut
ad$ectival.
minunat de frumos = ad$ectiv propriu&zis, variabil, cu doua terminatii genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, grad de comparatie
superlativ absolut, functie sintactica de atribut ad$ectival.
plin = ad$ectiv propriu&zis, variabil, cu doua terminatii, genul neutru numarul singular, cazul acuzativ, grad de comparatie pozitiv, functie sintactica
de atribut ad$ectival.
cel mai popular = ad$ectiv propriu&zis, variabil cu doua terminatii, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie
superlativ relativ de superioritate, functie sintactica de atribut ad$ectival.
nostri = ad$ectiv pronominal posesiv %mai multe obiecte posedate & mai multi posesori), persoana 2, numarul plural, genu masculin, cazul acuzativ,
functie sintactica de atribu ad$ectival.
*e !ur impre!ur, stau muntii cu piscuri inalte, peste care bradisul negru se intinde ca o imensa haina de doliu' Nici o pasare nu-si indreapta
borul sau peste salbaticia si tacerea de mormant a locurilor acestora'
(C. !ogas)
inalte = ad$ectiv propriu&zis, simplu, variabil, cu doua terminatii, genul neutru, numarul plural, cazul acuzativ, grad de comparatie pozitiv, functie
sintactica de atribut ad$ectival.
negru = ad$ectiv propriu&zis, simplu, variabil, cu doua terminatii, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie pozitiv,
functie sintactica de atribut, ad$ectival.
imensa = ad$ectiv propriu&zis, simplu, variabil, cu doua terminatii, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, fara grad de comparatie, functie
nici o = ad$ectiv pronominal negativ, compus, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut ad$ectival.
sau = ad$ectiv pronominal posesiv %un obiect posedat, un singur posesor), persoana a 222&a, numarul singular, genul neutru, cazul acuzativ, functie
acestora = ad$ectiv pronominal demonstrativ de apropiere, forma literara, genul neutru, numarul plural, cazul genitiv, functie sintactica de atribut
ad$ectival.
Acum eram liber' in ceasul acela am gustat cea mai mare fericire in sufletul meu, caci nimic pe lume nu e mai scump si mai slavit decat
libertatea5 ea este darul cel mai nepretuit'
(". Alecsandri)
liber = ad$ectiv propriu&zis, simplu, variabil, cu doua terminatii, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie pozitiv,
functie sintactica de nume predicativ.
acela = ad$ectiv pronominal demonstrativ de departare, forma literara, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, functie sintactica de atribut
ad$ectival.
cea mai mare = ad$ectiv propriu&zis, simplu, variabil, cu o terminatie, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, grad de comparatie
superlativ de superioritate, functie sintactica de atribut ad$ectival.
meu = ad$ectiv pronominal posesiv %un singur obiect posedat, un singur posesor), persoana 2, numarul singular, genul neutru, cazul acuzativ, functie
mai scump si mai slavit = ad$ective propriu&zise, simple, variabile, cu doua terminatii, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, grad de
comparatie comparativ de superioritate, coordonate prin con$unctia copulativa și, functie sintactica de nume predicativ multiplu.
cel mai nepretuit = ad$ectiv provenit din participiu, forma negativa, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, gradul de comparatie
superlativ relativ de superioritate, functie sintactica de atribut ad$ectival.
+orba ceea5 un nebun arunca-o piatra in balta si ece cuminti n-o pot scoate'
(I. Creanga)
un nebun = substantiv comun, simplu, provenit din ad$ectiv %prin conversiune), genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, functie
sintactica de subiect.
cuminti = substantiv comun, simplu, provenit din ad$ectiv %prin conversiune), genul masculin, numarul plural, cazul nominativ, functie sintactica de
subiect.
Lasati imparatului cununa sa cea fara de prihana'
(M. Sadoveanu)
cea fara de prihana = locutiune ad$ectivala %pura, nepri7anita) alcatuita din substantivul prihana si prepozitia compusa fara de, insotita de
articolul demonstrativ ad$ectival cea, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, gradul de comparatie pozitiv, functie sintactica de atribut
ad$ectival.
Baiatul era foarte de treaba'
foarte de treaba = locutiune ad$ectivala %foarte cumsecade), alcatuita din substantivul treab) si prepozitia de, cazul nominativ, gradul de
comparatie superlativ absolut, functie sintactica de nume predicativ.
%a ramanea cu surorile si fratii si-i povatuia sa fie mai cu rabdare.
mai cu rabdare = locutiune ad$ectivala %mai rabdatori), alcatuita din substantivul rabdare, prepozitia cu, cazul nominativ, gradul de comparatie
comparativ de superioritate, functie sintactica de nume predicativ.
Pronumele
Pronumele din limba romana

Pronumele este compus din urmatoarele grupuri de cuvinte: %pro B nomen = pentru nume)
Pronumele este partea de vorbire fleibila care inlocuieste un tantiv !nume#$
P*-N.M0)0 P0*S-NA) tine locul persoanelor ! I" a II+a" a III+a" singular si plural#$
P0*S-ANA I
Singular Plural
%unctie
CazuriIntrebare Forme Forme Forme Forme
accentuCate neaccentuate accentuate neaccentuate sintactica
!. cine6 eu - noi - subiect
complement
c. %pe) cine 6 1pe2 mine ma, m- 1pe2 noi ne
direct
complement
D. cui6 mie imi, mi noua ne, ni
indirect
al, a, ai, ale
4. - # - # &
cui6
5. & - # - # &
P0*S-ANA a II+a
Singular Plural
%unctie
sintactica
accentuCate neaccentuate accentuate neaccentuate
!. cine6 tu - voi - subiect
complement
c. %pe) cine 6 1pe2 tine te- 1pe2 voi va, v-
direct
D. cui6 tie iti, ti- voua va, vi, v- complement
indirect
al, a, ai, ale
4. - # - # &
cui6
5. & tu4 # voi4 # &
-bservatii
Pronumele de persoana 2 si a 22&a au aceleasi forme pentru masculin si feminin, iar cele de persoana a 222&a au forme speciale pentru masculin si
feminin.
Pronumele personale de persoana 2 si a 22&a nu au forme pentru cazul genitiv. 5ocativ au numai pronumele personale de persoana a 22&a singular si
plural %tu voi).
Pronumele personal la acuzativ are forme accentuate si neaccentuate.
P0*S-ANA a III+a %masculin)
Singular Plural
%unctie
sintactica
!. cine6 accentuCate
el neaccentuate
- accentuate
ei neaccentuate
- subiect
complement
c. %pe) cine 6 1pe2 el il, l- 1pe2 ei ii, i-
direct
complement
D. cui6 lui ii, i- lor le, li
indirect
atribut
al, a, ai, ale
4. lui # lor # pronominal
cui6
genitival
5. & # # # # &
P0*S-ANA a III+a %feminin)
Singular Plural
%unctie
sintactica
accentuCate neaccentuate accentuate neaccentuate
!. cine6 ea - ele - subiect
complement
c. %pe) cine 6 1pe2 ea o- 1pe2 ele le-
direct
D. cui6 ei ii, i- lor le, li complement
indirect
atribut
al, a, ai, ale
4. ei # lor - pronominal
cui6
genitival
5. & # # # - &
3a persoana a 222&a in afara de pronumele el, ea, ei, ele se folosesc si pronumele personale: dansul, dansa, dansii, dansele.
Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoanele a 22&a %dumneata, dumitale, dumneavoastra) si a 222&a %dumnealui, dumneaei,
dumnealor ).
Pronumele personal neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la acuzativ : palaria-mi, palaria-ti, palaria-i. 2n asemenea
constructii pronumele la dativ are sens posesiv: palaria mea, palaria ta, palaria ei1lui2. cest dativ se numeste dativ posesiv.
Determinand un substantiv, pronumele personal la dativul posesiv are functie sintactica de atribut pronominal.
Formele neaccentuate ale persoanei 2 si a 22&a singular la cazul dativ %mi-, ti-, imi, iti) se intrebuinteaza cu rol stilistic in basmele si baladele
populare pentru a arata ca povestitorul participa sufleteste la desfasurarea actiunii. Dativul folosit in acest scop se numeste dativ etic:
Setila repede-repede mi ti le-a supt pe toate de-a randul'

(I. Creanga)
Pronumele la dativul etic nu are functie sintactica.
Model de analiza pentru pronume
Peste gatul incordat al calului, cu fruntea ridicata sus, ochii lui privesc si piata goala dimpre!urul lui parca se umple de lume'
"ndaratul ei un ceas a batut si tot soiul de oameni au inceput sa roiasca spre vechile curti unde tinea el sfat odata'
($. Ang%el)
lui = pronume personal, persoana a 222&a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, functie sintactica de atribut pronominal genitival.
dimprejurul lui = pronume personal, persoana a 222&a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia compusa
dimpre!urul , functie sintactica de atribut pronominal prepozitional
indaratul ei = pronume personal, persoana a 222&a, genul feminin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia <>indaratul<, functie
sintactica de complement circumCstantial de loc.
el = pronume personal, persoana a 222&a, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de subiect.
Si stepa toata impre!ur
La strigatu-mi va rasari
Cu dansa slobod m-oi iubi,
9itand de oasele-ti pustii'
(I. Pillat)
mi = pronume personal, persoana 2, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal
cu dansa = pronume personal, persoana a 222&a, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla <cu<, functie
sintactica de complement indirect
ți = pronume personal, persoana a 22&a, numarul singular, cazul dativ posesiv %oasele tale), forma neaccentuata, functie sintactica de atribut
pronominal.
Pronumele de intarire insoteste un pronume personal !el insusi# sau un substantiv !eleva insasi# cu scopul de a+l preciza4 este folosit numai ca adjectiv
pronominal de intarire$
ceste forme sunt alcatuite din vec7ile pronume personale ins1u2, carora li s&au adaugat formele de dativ ale pronumelor personale sau reflexive
neaccentuate : mi& ți& și& ne& v'& le.
SIN'.)A* P).*A)
Masculin %eminin Masculin %eminin
ins %u) ins %a) ins %i) ins %e)
&mi %eu) &mi %eu) &ne %noi) &ne %noi)
&ți %tu) &ți %tu) &vE %voi) &vE %voi)
&și %el) &și %ea) &și %ei) &și %el8ea)
2nsotind un pronume personal sau un substantiv, devin ad$ective pronominale de intarire si se acorda in gen, numar si caz cu pronumele personal
sau cu substantivul determinat.
Si cea dintai scolarita a fost insasi Smarandita popii'
(I. Creanga)
Noi insine am intariat'
Pronumele refleiv din limba romana

Pronumele refleiv
Pronumele refleiv inlocuieste obiectul asupra caruia se eercita in mod direct sau indirect actiunea unul verb$
Pronumele reflexiv prezinta particularitati morfologice si sintactice distincte :

& are numai cazurile acuzativ si dativ, iar formele au aceeasi persoana si acelasi numar ca si subiectul verbului determinat.
& reprezinta aceeasi persoana ca si subiectul, avand forme proprii numai pentru persoana a 222&a.
c.pe sine, se, s&
D. siesi, sie, isi, si&
& aceste forme sunt nediferentiate dupa gen si numar, iar la persoanele 2 si a 22&a se folosesc formele neaccentuate de acuzativ si de dativ ale
pronumelui personal.
2n cadrul pronumelui refleiv putem distinge :
• refleivul dinamic, care exprima o actiune cu participarea intensa a subiectului, construit cu pronume in acuzativ, dar si in
dativ: ma gandesc, se teme, isi inchipuie, isi imagineaa
• refleivul obiectiv exprima coincidenta dintre subiectul si obiectul actiunii: a se imbraca, a se trei
• refleivul reciproc arata ca actiunea este savarsita de doua sau mai multe persoane, fiecare suferind rezultatul actiunii celuilalt: a se certa,
a se iubi, a se bate, a se saluta.
2n multe constructii, pronumele reflexive neaccentuate la dativ determina un substantiv, au sens posesiv si functie sintactica de atribut
pronominal !dativul posesiv#.
Model de analiza pentru pronumele refleiv
"si ia palaria de pe cap'

Costel si-a bagat banii in chimir'
Pronumele reflexive isi" si+ determina substantivul <palaria<, respectiv <banii< si arata ca subiectul %el & #ostel) este posesorul obiectului
<palaria<, respectiv <banii<.
isi = pronume reflexiv, persoana a 222&a, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal,
si+ = pronume reflexiv, persoana a 222&a, numarul singular, cazul dativ posesiv, forma neaccentuata, functie sintactica de atribut pronominal.
Specificul pronumelor reflexive cu sens posesiv consta, deci, in faptul ca ele determina un substantiv, care denumeste obiectul posedat de subiect.
Pronumele reflexiv sine, construit cu diferite prepozitii are urmatoarele functii sintactice :
• atribut pronominal prepozitional:
"ubirea de sine inseamna egoism'

• complement direct:
Cine nu se pune pe sine !ertfa nu-i vrednic sa stapaneasca'
• complement indirect:
+orbeste mereu despre sine'
• complement circumstantial de loc:
L-a aseat langa sine'
Pronumele posesiv
Pronumele posesiv din morfologia limbii romane

Pronumele posesiv inlocuieste numele obiectului posedat si indica persoana posesorului$
Din structura sa face parte articolul posesiv !al& a& ai& ale# si are forme diferite dupa persoana, gen, numar si partial, dupa caz.
rticolul posesiv al& ai& a& ale se sc7imba dupa genul si numarul obiectului posedat inlocuit.
cartea 0 cartile 0 pomul 0 pomii - a mea 0 ale mele 0 al meu 0 ai mei'
Pronumele propriu&zis se modifica in functie de persoana si numarul posesorilor:
Cartea este a mea' %persoana 2, numarul singular)
Cartea
Cartea este
este aa ta' %persoana a 22&a,2,numarul
noastra' %persoana numarulsingular)
plural)
Pronumele posesiv are genul, numarul si cazul substantivului substituit.
Pe banca sunt ale noastre %cartile2 & genul feminin, numarul plural, cazul nominativ.
Pe-al meu 1caietul2 l-a corectat & genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ.
%unctii sintactice
subiect: Ai nostri au plecat'

• nume predicativ %in nominativ): Cartea este a ta'
• nume predicativ %in acuzativ): *arurile sunt pentru ai tai'
• atribut pronominal prepozitional: %l nu privea lumea cu ochi ca ai nostri'
• atribut pronominal genitival: Am ascultat parerea alor sai'
• complement direct: "-am vaut pe ai vostri'
• complement indirect %in acuzativ): *iscutam despre ai tai'
• complement indirect %in dativ): Le-am spus alor mei vestea'
• complement circumstantial de loc : Gigel s-a intors la ai sai plin de trofee'
• complement de agent: Banca a fost reparata de ai nostri.
-bservatii(
#azurile dativ si genitiv se exprima prin articolul posesiv, care are forma alor , urmat de formele pronumelui care arata mai multe obiecte
posedate: alor mei& alor tai& alor sai& alor nostri& alor vostri .
Le-am dat alor tai cartea' %complement indirect)
Sfatul alor mei l-am ascultat' %atribut pronominal genitival)
%i au navalit asupra alor nostri' %complement indirect)
#and determina un substantiv care denumeste obiectul posedat, pronumele posesiv isi sc7imba valoarea gramaticala, se acorda cu substantivul
determinat in gen, numar si caz si devine ad$ectiv pronominal posesiv, cu functie sintactica de atribut ad$ectival.
Sora mea a plecat cu prietenii sai'
Model de analiza pentru pronumele posesiv

Sinan se mira de indraneala alor nostri' %l gasi de cuviinta sa spuna si alor sai'
(N. alcescu)
alor nostri = pronume posesiv %un singur obiect posedat, mai multi posesori), persoana 2, numarul plural, genul masculin, cazul genitiv, functie
sintactica de atribut pronominal genitival.
alor sai = pronume posesiv %mai multe obiecte posedate, un singur posesor), persoana a 222&a, numarul singular, genul masculin, cazul dativ, functie
sintactica de complement indirect.
Acel imparat mare si puternic isi intinsese marginile imparatiei sale si toti imparatii erau indatorati a-i da cate un fiu de-ai sai ca sa-i slu!easca'
(P. Isirescu)
sale = ad$ectiv pronominal posesiv %un singur obiect posedat, un singur posesor), persoana a 222&a, numarul singular, genul feminin, cazul genitiv,
functie sintactica de atribut ad$ectival.
de+ai sai = pronume posesiv %mai multe obiecte posedate, un singur posesor), persoana a 222&a, numarul singular, genul masculin, cazul acuzativ,
precedat de prepozitia simplE de, functie sintactica de atribut pronominal prepozitional.
Pronumele demonstrativ din limba romana

Pronumele demonstrativ
Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect indicand totodata apropierea" departarea obiectului ori identitatea acestuia cu sine
insusi sau cu alt obiect$
ipurile de pronume demonstrative sunt:

• pronume demonstrativ de apropiere: simple acesta, aceasta compuse cestalalt, ceastalalta
• pronume demonstrativ de departare: simple acela, aceea compuse celalat, cealalta
• pronume demonstrativ de identitate: compuse acelasi, aceeasi.
Pronumele demonstrative disting opozitii:
de gen: acesta8aceasta acela8aceea acelasi8aceeasi celalat8cealalta

de numar: acesta8acestia aceasta8acestea acela8aceia
de caz: acesta8acestia %!.&c.) acestuia8acestora %D.&4.)
Dintre valorile de intrebuintare trebuie consemnata folosirea cu sens neutru a formelor de feminin: aceasta, asta, aceea. Sensul neutru se refera la
faptul exprimat intr&o comunicare:
Aceasta intre noi adesea o vedem
Si numai cu cei mari egalitate vrem'
1G' Ale&andrescu2
Formele populare ale pronumelui demonstrativ sunt: asta, asta, ala, ala, astalalt, astalalta, alalalt, ailalta:
Stii ca are ha si asta8
1"' Creanga2
#and pronumele demonstrativ determina un substantiv %omul acela), el isi sc7imba valoarea gramaticala devenind ad$ectiv pronominal
demonstrativ, acordandu&se cu substantivul determinat in gen, numar si caz, cu functia sintactica de atribut ad$ectival.
opica
d$ectivele demonstrative pot sta inainte sau dupa substantiv, exceptie facand ad$ectivul demonstrativ de identitate, care sta numai inaintea
substantivului %acelasi elev, aceiasi oameni). d$ectivele demonstrative compuse nu&si sc7imba forma, indiferent de pozitia lor fata de substantiv
elevul celalalt,
%omul celalalt acela'
acesta, creionul om), pe cand ad$ectivele demonstrative simple pierd particula -a cand sunt antepuse: acest elev, acel creion, fata de
Pronumele si ad!ectivele demonstrative la feminin singular 1fata aceea0aceeasi fata2 se scriu cu diftongul ea spre deosebire de formele masculin de
plural, care se scriu si se pronunta cu diftongul ia: %copiii aceia0aceiasi oameni).
Model de analiza pentru pronumele demonstrativ
Acestia sunt prietenii celorlalti' %i au ramas aceiasi'
acestia = pronume demonstrativ de apropiere, simplu, forma literara, genul masculin, numarul plural, cazul nominativ, functie sintactica de subiect
celorlalti = pronume demonstrativ de departare, compus, forma literara, genul masculin, numarul plural, cazul genitiv, functie sintactica de atribut
pronominal genitival
aceiasi = pronume demonstrativ de identitate, compus, forma literara, genul masculin, numarul plural, cazul nominativ, functie sintactica de nume
predicativ
Pe vremea cand apele acestora neteeau aceleasi campii, scoarta pamantului lucra, incretindu-se treptat'
1G' Boga2
acestora = pronume demonstrativ de apropiere, forma literara, genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, functie sintactica de atribut pronominal
genitival
aceleasi = ad$ectiv pronominal demonstrativ de identitate, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functie sintactica de atribut ade$ectival
Valoare substantivala
Prin articulare" pronumele personal de persoana I singular eu si pronumele refleiv" persoana a III+a" cazul acuzativ sine devin substantive$
/lecare isi are eul sau'

Si-a is in sinea lui cu durere'
Pronumele relativ
Morfologia )imbii *omane$ Pronumele relativ
Pronumele relativ stabileste relatia intre o propozitie subordonata si regenta ei$ Se foloseste numai in fraza si are acelasi rol ca si
conjunctiile subordonatoare sau adverbele relative
Pronumele relativ se deosebeste insa de con$unctii prin faptul ca indeplineste in propozitia pe care o introduce o anumita functie sintactica, in timp
ce con$unctia nu este decat un element introductiv al propozitiei subordonate, lipsit de functie sintactica.
Formele pronumelui relativ sunt: care& cine& ce& ceea ce& cat& cata& cati& cate . Pronumele relativ cine se refera la fiinte, care si ce se pot referi atat
la fiinte cat si la lucruri, iar cat se refera la cantitatea obiectelor.
Fiecare dintre pronumele relative poate introduce atat propozitii in relatie cu un substantiv %propozitii atributive), cat si propozitii in relatie cu un
verb.
Functia sintactica a pronumelui relativ care introduce o propozitie atributiva se poate recunoaste usor inlocuind pronumele cu substantivul din
regenta al carui loc il tine, la cazul pronumelui:
& subiect: Am apreciat eleva 6 0 care se pregateste temeinic'7 0
& nume predicativ: Nu stiam 6 0 care este reultatul concursului'7 0
&7/21/2019
atribut pronominal genitival: %l s-a aseat langa o fantana 6 0 aModele
careideapa
Analiza Sintactica SiMorfologica
se scurgea' 8
& complement direct: ;meul acesta este mai puternic decat fratii lui 6 0 pe care i-a lovit'7 0
& complement indirect !in acuzativ#: Am citit cartea 6 0 despre caremi-ai vorbit' 7 0
& complement indirect !in dativ#: %l a chemat elevul 6 0 caruia i-a dat caietul' 7 0
& complement circumstantial de loc : Admiram muntii 6 0 spre care ne indreptam pasii'7 0
& complement circumstantial de timp : Mi-am amintit iua6 0 in care am primit vestea' 7 0
& complement circumstantial de cauza : Stiam 6 0 din caua caruiam-am suparat'7 0
Pronumele relativ care la cazul genitiv asezat la inceputul propozitiei este atribut al substantivului si este precedat de articolul posesiv:
Am curatat pomul 6 0 ale carui ramuri s-au uscat'7 0
masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural
Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul inlocuit in propozitia regenta %pomul), iar articolul posesiv %ale) se acorda in gen si
numar cu substantivul determinat din propozitia subordonata aflat la dreapta %ramuri).
2nsotind un substantiv, pronumele relative care& ce& cat& cata& cati& cate se acorda cu acesta in gen, numar si caz si au functie sintactica de atribut
ad$ectival:
A cumparat 6 0 care carte i-a placut'7 0
Am aflat 6 0 ce elev intarie' 7 0

%i au luat 6 0 cate flori au dorit' 7 0
Model de analiza
Acum +itoria se abatea iarasi intr-o tara cu totul necunoscuta, cu nume de sate si munti pe care nu le mai auise' A facut popasul obisnuit intr-un
sat caruia ii ice Sabasa'
(M. Sadoveanu)
pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de propozitia simpla pe, functie sintactica de complement
direct.
caruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul dativ, functie sintactica de complement indirect.
"n casa bunicilor am simtit nevoia sa note ceea ce era chiar sub ochii mei'
1"' 3eodoreanu2
ceea ce = pronume relativ compus, forma neutra, numarul singular, cazul nominativ, functie sinatctica de subiect.
-bservatie(
Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens neutru, cand se refera la un fapt, la o situatie anterioara : 5om discuta 6 0 ceea ce ai propus.8
+edeam  * cat adevar, cata culoare se gasesc aici'7 0
cat = ad$ectiv pronominal relativ, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut ad$ectival.
cata = ad$ectiv pronominal relativ, genul feminin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut ad$ectival.
Pronumele interogativ
Morfologia )imbii *omane$ Pronumele interogativ
Pronumele interogativ substituie anticipat obiectul" cuvantul sau grupul de cuvinte asteptat ca raspuns la un enunt interogativ$ Se
caracterizeaza printr+o intonatie specifica$
Pronumele interogative care" cine" ce" cat" cata" cati" cate sunt folosite, de obicei, in propozitii interogative.
Care dintre aceste timbre iti plac 8
Cine te ingri!este 8
Ce mi-ai adus 8
Cati au sosit 8
Pronumele interogativ care distinge opozitii de gen, numar si caz numai la 4. si D.:
!.8c.& care
4.8D. & caruia %numarul singular, genul masculin)
& careia %numarul singular, genul feminin)
& carora %numorul plural).
Cine ca pronume interogativ distinge opozitia de caz:
!.8c.& cine6
4.8D. & cui6
Ce este un pronume interogativ invariabil si se refera la nume neanimate.

Cat" cata" cati" cate se refera la cantitatea sau numarul obiectelor si distingem opozitii de gen si numar:
!.8c.& cat, cata, cati, cate
4.8D. & cator %numai de caz).
Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvantului asteptat ca raspuns la intrebare, adica cu a cuvantului caruia ii tine
locul.
Functiile sintactice ale pronumelui interogativ cine:
N$ Cine a venit8 !subiect#
Ac$ Cine estiaitu8 !nume predicativ#

Pe cine lasat acolo8 !complement direct#
Cu cine discutai8 !complement indirect#
&$ Cui i-ai comunicat vestea8 !complement indirect#
'$ Al cui baiat esti tu8 !atribut genitival#
Al cui este baiatul acesta8 !nume predicativ#
#and insotesc un substantiv si&l determina, pronumele interogative isi sc7imba valoarea gramaticala, devin ad$ective pronominale interogative, se
acorda cu substantivul in gen, numar si caz si au functie sintactica de atribut ad$ectival.
nu poate deveni ad$ectiv
7/21/2019
Cine pronominal intergoativ. Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica
Ce rochie este mai frumoasa8

Care floare o oferi colegei8
Cati elevi vor participa la concurs8
Propozitiile construite cu pronume interogativ sau ad$ective intergogative sunt folosite in fraza ca propozitii subordonate fata de regenta.
Spuneti-mi 60 cine lipseste8 7 0
Nu stii 6 0care elev a intrat in clasa8 7 0
2n asemenea constructii pronumele sau ad$ectivul interogativ are rolul de a stabili relatia intre subordonata in care indeplineste functia sintactica si
regenta ei.
Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ+ relativ, iar ad$ectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ+relativ.
Model de analiza
*umneavoastra, cinstiti oaspeti, se vede ca pasteti bobocii, de nu va pricepeti al cui fapt este acesta8
- Cine nu stie8
(I. Creanga)
al cui =pronume interogativ & relativ, numarul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival al , functia sintactica de atribut
pronominal genitival, cu rol de con$unctie in fraza
cine = pronume interogativ <G relativ, numarul singular, cazul nominativ, functia sintactica de subiect.
Aui tu, mama, cate-mi spune8
Si-alearga-n sat sa mai adune
Si cate porecliri pe-ascuns
"mi pune8
(G. Cosbuc)
= pronume interogativ <G relativ, genul feminin, numarul plural,
7/21/2019
cate cazul
Modele de acuzativ,
Analiza Sintactica functia sintactica
Si Morfologica de complement direct, cu rol de con$unctie
in fraza
cate =ad$ectiv pronominal interogativ <G relativ, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functia sintactica de atribut ad$ectival, cu rol de
con$unctie in fraza
Pronumele nehotarat
Morfologia )imbii *omane$ Pronumele nehotarat
Pronumele nehotarat substituie un substantiv fara sa dea indicatii precise cu privire la obiect$
&upa structura, pronumele ne7otarate sunt:
• simple: unul, altul, tot,, atat, mult, putin, realizand distinctii:
&& de
de gen
numar unul0una,
<G<G putin0putina,
unul0unii, mult0multitot0toata
& de caz:
!.8c.Singular: unul 0 altul Plural: unii 0 altii • compuse, din elemente de compunere: ori+" oare+" fie+" alt+" +va" vre+ , cu pronumele
4.8D. Singular: unuia 0 Plural: unora 0 relative ce" cine" cat" care, rezultand formele: orice" oricine" oricat" oricare" oarece" oarecine"
altuia altora oarecare" fiece" fiecine" fiecare" ceva" cineva" careva" catva" altceva" altcineva" altcineva"
altcareva etc.
este pronume ne7otarat compus din elementul de compunere vre+ si pronumele ne7otarat unul.
Pronumele ne7otarat compuse flexioneaza dupa modelul pronumelui relativ sau ne7otarat component:
!.8c.oricine
4.8D. oricui
!.8c.fiecare
4.8D. fiecaruia 8 fiecareia
Pronumele ne7otarat fiecare are forme pentru numarul singular.
#ompusele
7/21/2019 cu pronumele ce !ceva" altceva etc# sunt invariabile Modele
la fel ca si pronumele
de Analiza Sintactica Si .
ceMorfologica
#and pronumele ne7otarate determina un substantiv, isi sc7imba valoarea gramaticala, se acorda cu acesta in gen, numar si in caz si devin ad$ective
pronominale ne7otarate.
Sunt numai pronume ne7otarate, pronumele compuse de la pronuCmele relativ cine cu elementele de compunere : ori+" !oare+#" fie+" alt+"
+va" respectiv: oricine" oarecine" fiecine" altcineva" cineva$
Pronumele
!vreo#$ ne7otarate altul !alta#" unul !una#" vreunul !vreuna#" devin ad$ective pronominale ne7otarate sub forma alt !alta#" un !o#" vreun
-bservatii(
Pronumele si ad$ectivele ne7otarate orice" oricare" oricat pot fi elemente de relatie intre subordonata si propozitia regenta:
#7eama *8 pe oricine vei gasi. 8
1aman acasa *8 oricate reprosuri as primi. 8
Model de analiza
A trecut, a!utat de cativa , toate piedicile neintelegerii si la capatul atator incercari s-a pomenit acolo sus in cer, burand'
(N. lorga)
de cativa =
pronume ne7otarat, compus, genul masculin, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla <>de<, functie sintactica
de complement indirect.
toate = ad$ectiv pronominal ne7otarat, simplu, genul feminin, numarul plural, cazul acuzativ, functie sintactica de atribut ad$ectival.
atator = ad$ectiv pronominal ne7otarat, simpiu, genul feminin, numarul plural, cazul genitiv, functie sintactica de atribut ad$ectival.
Pronumele negativ
Morfologia )imbii *omane$ Pronumele negativ
Pronumele negativ neaga un substantiv" aparitia lui in contet presupunand obligatoriu prezenta unui termen de negatie$
Nimeni nu stie nimic'

&upa structura, pronumele negative sunt:
• simple: nimeni, nimic

• compuse: nici unul .
Pronumele negativ nimeni substituie nume de persoane, distinge opozitii de caz:
!.8c.& nimeni
4.8D. & nimanui.
Pronumele nimic !nimica# substituie nume neanimate si este invariabil.

Nici unul substituie orice substantiv si cunoaste opozitii de gen, numar si caz, dupa modelul componentului sau unul( nici una" nici unii" nici
unele.
Model de analiza
Nici un om n-a observat nimic'

nici un = ad$ectiv pronominal negativ, compus, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, functie sintactica de atribut ad$ectival.
nimic = pronume negativ, simplu, invariabil, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.
-bservatii(
Sa nu se confunde ad$ectivul pronominal negativ nici un" nici o sau pronumele negativ nici unul" nici una cu substantivele articulate ne7otarat
precedate de con$unctia nici.
Nici un lucru nu ramane nerasplatit' %ad$ectiv pronominal negativ)
Nici unul n-a venit' %pronume negativ)
%l nu este nici un maestru, nici un incepator, ci un profesionist tenace' %con$unctie)
Nu stie nici unul, nici altul' %pronume ne7otarate, precedate de con$unctia nici)

Pronumele negativ nimic devine substantiv prin articulare %un nimic, o nimica), cu pluralul nimicuri& cu sensul de lucruri fara importanta, fara
valoare.
Precedat de prepozitia de si determinand un substantiv, nimic are valoare de locutiune adjectivala %de nimic & neinsemnat, $osnic).
%l era un om de nimic. %locutiune ad$ectivala)
#and determina
pronominal un substantiv,
negativ are formelepronumele negativ
nici un, nici nici unul
o si neaga isi sc7imba
numele valoarea
determinat, cu elsiindevine
gramaticala
acordandu&se adjectiv
gen, numar pronominal negativ. #a ad$ectiv
si caz.
Numeralul
Numeralul definitia si alcatuirea morfologica a sa
Numeralul este partea de vorbire fleibila care are inteles leical deplin si eprima un numar sau ordinea numerica a obiectelor$
!umeralul dupa structura poate fi:

a) numerale simple: doi, cinci, ece, suta, milion etc.
b) numerale compuse: doispreece, treieci si doi, sapteeci etc.
!umeralul dupa sens poate fi:
a) numerale cardinale: sapte, noua, o mie etc.
Numeralele cardinale exprima un numar abstract sau concret : sase, unspreece, douaeci etc.
b) numerale ordinale: al doilea, a doua, al saptelea etc.
Numeralele ordinale exprima ordinea prin numarare a obiectelor: intaiul, al treilea, a treia, al unspreecelea.
Numeralul are valoare substantivala cand este folosit singur in context, in sensul ca nu arata numarul obiectelor denumite printr&un substantiv sau
ordinea acestora.
Cei cinci au sosit tariu'
Colegul tau este al doilea'
Numeralul indeplineste aceleasi functii sintactice ca si substantivul.
Subiect Cei doi sunt in clasa'Al treilea n-a fost
preent'
nume predicativ Noi suntem patru'
atribut genitival Propunerea celor trei a fost acceptata'
complement direct "i astept pe cei doi'
complement indirect M-am adresat celor trei'
#and insotesc un substantiv numeralele cardinale de la unu la nouasprezece %inclusiv), precum si numeralele ordinale, au valoarea adjectivala si
functie sintactica de atribut ad$ectival:
Pe strada trec optspreece elevi'
%i locuiau in trei camere'
%leva aceea este in clasa a doua'
-bservatii(
Numeralele de la douazeci in sus au valoare substantivala si cand sunt urmate de un substantiv, iar substantivul respectiv este legat de numeral prin
prepozitia de, cu functie sintactica de atribut prepozitional:
Noi am cumparat douaeci si cinci de caiete'
douazeci si cinci = numeral cardinal propriu&zis, compus, cu valoare substantivala, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.
Numeralele cardinale colective exprima ideea de grupare a obiectelor: amandoi" amandoua" ambii" ambele" catesitrei" catesitrele" tustrei"
tuspatru" tuscinci.
Pot avea:
• valoare substantivala: "n clasa au sosit amandoua'

• valoare adjectivala: <3ustrei feciorii babei umblau in carausie' (I. Creanga)
Numeralele multiplicative exprima cresterea cantitativa proportionala si precisa a unui obiect sau a unei actiuni %indoit, insutit, dublu).
Pot avea:
• valoare adjectivala cand determina un substantiv: %fortul indoit a fost rasplatit'
• valoare adverbiala cand determina un verb: Noi am castigat intreit'
• valoare substantivala prin articulare: "ndoitul salariului a fost discutabil'
Numeralele distributive exprima gruparea si repartizarea numerica a obiectelor. Pot avea:

• valoare substantivala: Cate patru s-au treit'
• valoare adjectivala: <Noaptea a lasat pe flori 0 Cate trei randuri de salbe' (G. Cosbuc)
•
valoare adverbiala: Mergeau pe strada cate patru'

Numeralele adverbiale indica de cate ori insusirea sau caracteristica exprimata de ad$ectiv sau de adverb este superioara sau inferioara altei
insusiri sau caracteristici.
ceste numerale se numesc adverbiale, deoarece ca si adverbele determina un verb, un ad$ectiv sau un alt adverb.
Pot insoti:
• un verb: (l s&a lovit de trei ori in usa.
•
un adjectiv la gradul comparativ de superioritate : 9astea marelui vizir este de zece ori mai numeroasa decat a lui Mi7ai.
• un adverb la gradul comparativ de superioritate : Primul concurent a alergat de doua ori mai repede decat al cincilea.
-bservatii(
Numeralul adverbial o data se poate confunda cu substantivul o data si adverbul de timp odata. #ontextul ne a$uta sa le distingem:
#7/21/2019
data am citit, iar de doua ori am povestit' %numeral adverbial)Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica
Am notat o data memorabila in carnet . %substantiv)
3i-am povestit odata acea intamplare' %adverb de timp)
Model de analiza
Model de analiza pentru numeral

Cei doi nu prea voiau sa primeasca, dar dupa multa staruinta din partea celui de-al doilea au primit' *upa aceea, calatorul strain a pornit-o spre
amandoi'
(I. Creanga)
cei doi= numeral cardinal, simplu, valoare substantivala, genul masculin, cazul nominativ, insotit de articolul demonstrativ ad$ectival cei, functie
sintactica de subiect.
celui de+al doilea = numeralsubstantival

ordinal, simplu, valoare substantivala, genul masculin, cazul genitiv, insotit de articolul demonstrativ ad$ectival celui,
functie sintactica de atribut genitival.
spre amandoi = numeral colectiv, valoarea substantivala, genul masculin, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla spre, functie sintactica de
complement circumstantial de loc.
Cate ece se sculau sa spuie cam pe unde trebuie sa fie Pripasel'
(.St. $elavrancea)
cate zece = numeral distributiv, valoare substantivala, genul masculin, cazul nominativ, functie sintactica de subiect.
Milioane de mineri au coborat pana acum de mii de ori in fundul putului'
(Geo ogza)
milioane = numeral cardinal, simplu, valoare substantivala, genul neutru, cazul nominativ, functie sintactica de subiect.
de mii de ori = numeral adverbial, functie sintactica de complement
7/21/2019 circumstantial
Modele de Sitimp.
de Analiza Sintactica Morfologica
Verbul
Verbul in gramatica limbii romane

Definitia verbului este:
Verbul din limba romana este partea de vorbire fleibila care eprima stari" actiuni" eistente" evolutii !procese in desfasurare# care se
petrec intr+un timp mai scurt sau indelungat$
Principalele trasaturi ale verbului:

• 5erbul este partea de vorbire principala, una dintre cele mai reprezentative, dupa substantiv impreuna cu care formeaza miezul unei bune
comunicari
• 5erbul intrece toate celelalte parti de vorbire in ceea ce priveste bogatia flexiunii, putand a$unge la numeroase forme, ma$oritatea compuse
• 5erbul are categorii gramatice specifice %timpul, modul si diateza) asociate cu cele nespecifice de numar, persoana si gen
• #ategoriile gramaticale specifice ale verbului ii asigura o flexiune proprie numita conjugare4
• Sintactiv verbul poate devenii <centrul comunicarii intr&o propozitie, fie in propozitia de predicat verbal, fie in cea de copula intr&un
predicat nominal %a$utata bineinteles de un nume predicativ).
(xemplu: Alergam necontenit, dar alergam bucurosi.
-aiatul sta la umbra. -aiatul sta pe ganduri.
•
5erbul este o parte de vorbire independenta, pentru care se poate sa realizeze singur o propozitie.
(xemplu: Ploua5 S+a inserat$6
Dupa criteriul sintactic, verbul pot fi :
a) tranzitiv 8 intranzitiv
b) personale 8 impersonale
c) predicativ 8 nepredicative.
Verbeul tranzitiv reprezinta cuvantul care admit un complement direct, adica a caror actiune se rasfrange in mod direct asupra unui obiect:
L-am vaut pe +asilescu'
Citesc o carte frumoasa'

Verbul intranzitiv reprezinta cuvantul care nu admit complement direct, respectiv: verbele de miscare %a pleca, a sosi, a merge, a se
duce), verbele refleive %a se gandi, a se teme, a se mira) si verbele care eprima starea %a sta, a dormi).
(le admit numai relatia verb & complement indirect sau complement circumstantial.
Noi am plecat la 3imisoara' %complement circumstantial de loc)
3oti se gandeau la admitere' %complement indirect)

Verbul personal reprezinta cuvantul care admit un subiect, nume de persoana: scriu, scrii, scrie etc.

Verbul impersonal este verbul care nu pot admite un subiect sau se refera la fenomene meteorologice.
Se mai numesc si unipersonale, deoarece au numai persoana a 222&a % ploua, tuna, ninge, fulgera, traneste). 5erbele a trebui, a placea sunt
impersonale.
5erbul impersonal admite un subiect sau o subiectiva.
"mi place muica' %subiect)
"mi place6 0sa cant'7 0 %subiectiva)

Verbul predicativ poate forma singur predicatul cand sunt la un mod predicativ.
Costel invata bine' %verb predicativ)

Verbul copulativ nu pot forma singur predicatul decat cu a$utorul unui nume predicativ, alcatuind un predicat nominal. (le nu au inteles de sine
statator.
5erbele copulative sunt: a +i& a deveni& a a,unge& a iesi& a se +ace& a area& a ramane& a insemna& a constitui& a rerezenta etc.
#and au inteles de sine statator, verbele a fi,a ajunge<, a iesi, a insemna, a face,a ramane sunt predicative.
%levii sunt in clasa' %se afla, exista)
Noi am a!uns la scoala' %am sosit)
%i au iesit din magain' %au plecat)
+oi ati facut lucrarea' %ati terminat)
%le au ramas la spectacol' %au stat)
Verbul a +ace la diatezaactiva este verb predicativ, dar la diateza reflexiva nu are inteles de sine statator, deci este copulativ:
(atmanul Mihu a fost slu!itor, s-a facut apucator si a a!uns garcit'
De asemenea, verbul a parea la diateza activa este verb copulativ, %iar ca verb reflexiv impersonal este verb predicativ:
"arba pare de omat' %verb copulativ)
(M. Eminescu)
Se pare 6 0 ca vor pleca mai repede' 7 0 %verb predicativ)

Verbul auiliar reprezinta cuvintele care a$uta la formare a modurilor si a timpurilor compuse precum si a diatezei pasive %a fi).
(xemple: a fi" a avea" a vrea .
Verbul
7/21/2019
a +i se foloseste ca verb au&iliar pentru formarea urmatoarelor moduri si timpuri:
Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica
viitor anterior: voi %vei, va, vom, veti, vor) fi scris

conjunctiv perfect: sa fi scris.
conditional optativ perfect: as %ai, ar, am, ati) fi scris.
infinitiv perfect: a fi scris
oate timpurile si modurile diatezei pasive se construiesc auxiliarul a +i : sunt chemat 1a2$ eram chemat 1a2$ as fi fost chemat 1a2$ sa fi fost chemat
1a2 etc.
Verbul a avea serveste ca auxiliar pentru formarea perfectului compus si a modului conditional&optativ, timpul prezent si perfect:
perfectul compus: am citit, ai citit, a citit, am citit, ati citit, au citit .
conditlonal+optativ prezent: as citi, ai citi, ar citi, am citi, ati citi, ar citi.
0neori verbul a avea la indicativ prezent este folosit ca auxiliar pentru exprimarea unei forme a viitorului popular %construit cu modul
con$unctiv): am sa citesc, ai sa citesti, are sa citeasca, avem sa citim, aveti sa cititi, au sa citeasca.
5erbul a vrea este folosit ca verb auxiliar pentru formarea viitorului propriu&zis: voi scrie, vei scrie, va scrie, vom scrie, veti scrie, vor scrie.
%leibilitatea Verbului
%leibilitatea Verbului din limba romana
Conjugarea este fleiunea verbului dupa diateza" mod" timp" numar si persoana$
Diatezele sunt formele pe care le iau verbele pentru a exprima relatia dintre actiune si autorul el.
a) &iateza activa: Subiectul face actiunea pe care o sufera sau$nu obiectul.
George Cosbuc a scris volumul Balade si idile'
b) &iateza pasiva: Subiectul gramatical sufera actiunea facuta de altcineva %de subiectul logic = complementul de agent).
%levul a fost chemat de profesor'
Subiectul gramatical 0levul.#omplementul de agent profesor$
Subiectul gramatical sta in cazul nominativ si sufera actiunea facuta de altcineva.

Subiectul logic %de profesor ) nu sta in nominativ, ci in acuzativ precedat de prepozitiile de, de catre si este autorul actiunii pe care o sufera subiectul
gramatical. Diateza pasiva se construieste cu a$utorul verbului auxiliar a fi care precizeaza modul, timpul, persoana si numarul.
a) &iateza refleiva are un caracter eterogen. Formal se distinge prin prezenta pronumelui reflexiv in acuzativ sau in dativ.
2n diateza reflexiva subiectul face actiunea si tot el o sufera.
Dupa 4ramatica 3imbii 1omane, ed. a 22&a, -ucuresti, *H@@ pot aparea la aceasta diateza numai verbele insotite de pronume reflexive care nu pot fi
inlocuite cu pronume personale.
De exemplu, in ma spal, pronumele reflexiv ma se poate inlocui cu pronumele personal te, il etc. %forma verbului ramanand nesc7imbata & te spal,
il spal, ceea ce inseamna ca a se spala nu este verb reflexiv, ci verb activ pronominal.
2n sc7imb in ma gandesc" imi inchipui, o asemenea substituire de pronume nu este posibila, de unde observatia ca cele doua verbe sunt la diateza
reflexiva.
1eflexivul este de doua tipuri:
*. &inamic, ce exprima o actiune facuta cu participarea intensa a subiectului: a se gandi, a se apuca, a-si inchipui, a-si bate !oc, a-si
uita 1de sine2 etc.
. Impersonal, cu subiectul neexprimat, intrucat important este ca actiunea are loc, neinteresand cine o face:
Aici se citeste bine'
Se calatoreste comod'
Se pare , se spune etc'
#elelalte categorii de verbe construite cu urmatoarele

pronume reflexiv, verbelor active
pronominale , in cadrul carora se disting grupe:susceptibil de a fi inlocuit cu pronume personal constituie categoria
a) verbe pronominale obiective %subiectul face actiunea si tot el o sufera): a se spala, a se imbraca, a se trei etc.
b) verbe pronominale reciproceI*J %actiunea este savarsita de doua sau mai multe subiecte, fiecare suferind rezultatul actiunii celuilalt): a se iubi,
a se bate, a se certa, a se intalni etc.
c) verbe pronominale posesive care se construiesc cu pronumele reflexiv in dativ %subiectul este posesor al obiectului verbului): a-si scoate
1caciula2, a-si murdari 1pantofii2, a-si a!uta 1colegul2.
sadar,
7/21/2019
verbele pronominale sunt verbe active construite cu complemente exprimate prin pronume reflexive.
Modurile verbului
Modurile verbului din morfologia limbii romane

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza cum considera vorbitorul actiunea$
Modurile verbului sunt personale !predicative#, cand verbul isi sc7imba forma dupa persoana si numar si formeaza predicatul propozitiei.
Modurile nepersonale !nepredicative# nu&si sc7imba forma dupa persoana si au alte functii sintactice, nu aceea de predicat verbal.
Modurile verbului + modul indicativ
. Indicativul exprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca
perfect, viitor propriu&zis, viitor anterior.
ctiunea exprimata de un verb la imperfect este situata in trecut, fata de momentul vorbirii, neterminata: invatam, invatai, invata, invatam,
invatati, invatau.
Verbul la perfectul simplu exprima o actiune trecuta si terminata de curand: vorbii, vorbisi, vorbi, vorbiram, vorbirati, vorbira.
Verbul la perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata. Semnul distinctiv al perfectului compus este verbul auxiliar a avea: am, ai, a,
am, ati, au, care precede participiul verbului de baza %am cantat, ai scris).
Verbul la mai mult ca perfect exprima o actiune trecuta, terminata inaintea altei actiuni trecute:
%u invatasem cand ai venit tu'
%actiunea invatasem s&a indeplinit inaintea actiunii ai venit )
Verbul la timpul viitor exprima o actiune care se va indeplini dupa momentul vorbirii %viitor propriu&zis).
+oi citi o carte interesanta' %viitor propriu&zis)
+oi fi citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara-o' %viitor anterior)
Modurile verbului + modul conjunctiv
-. Conjunctivul exprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale:

a) prezent( sa invat, sa inveti, sa invete
b) perfect( sa fi invatat .
cest mod se construieste cu a$utorul con$unctiei sa %marca a modului con$unctiv).
Modurile verbului + modul conditional+optativ
#. Conditionalul+optativ prezinta o actiune dorita, dar a carei realizare depinde de o conditie :

a) prezent: as scrie, ai scrie, ar scrie etc.
b) perfect: as fi scris, ai fi scris, ar fi scris etc.
#onditional&optativul prezent se formeaza din infinitivul verbului de con$ugat si verbul auxiliar <a avea< cu formele: as , ai, ar, am, ati, ar .
Modurile verbului + modul imperativ
D. Imperativul exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a ll&a singular si plural:
+ forma afirmativa:
a) singular: scrie4 %tu)
b) plural: scrieti4 %voi)
+ forma negativa:
a) singular: nu scrie4 %tu)
b) plural: nu scrieti4 %voi)
Modurile nepersonale !nepredicative# sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.
. Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vaut .
Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea" a sti.
Nu poti da cat ti se cere'
Multe mai stiti vorbi'

2nfinitivul are doua forme :
+ forma scurta: a citi, a scrie, a ice, a face
+ forma lunga: citire, scriere, icere, facere.
-. 'erunziul indica impre$urarea in care se petrece actiunea verbului.
Se formeaza prin atasarea sufixelor modale +and sau +ind, la radacina verbului:
lucr 8 ia&&ven
a ven lucr8 8ind
and
#. Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor compuse la diateza activa, reflexiva si pasiva.
re valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:
Cartea citita a fost interesanta'
re valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:
.anitul s-a vindecat'
9n ranit a fost adus la spital'
re valoare adverbiala, cand determina un verb:
Noi i-am vorbit deschis'
D. Supinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau
compusa: de, dupa, la, pentru, de la.
a) scopul actiunii: %i au plecat pentru vanat'
b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit'
c) provenienta: /ructele sunt de la cules'
Model de analiza
Model de analiza
;apada era batuta si ei alunecau strasnic' 9neori se tineau unul de altul' Alteori, sirul se rupea si mai ales cei din spate erau varliti departe in
apada'
era batuta = predicat nominal, alcatuit din verb copulativ era, intranzitiv, persoana a 222&a, numarul singular, con$ugarea a 25&a, diateza pasivE,
modul indicativ, timpul imperfect si numele predicativ batutE, exprimat prin ad$ectiv provenit din participiu, genul feminin, numarul singular, cazul
nominativ, grad de comparatie pozitiv.
alunecau = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a 222&a, numarul plural, con$ugarea 2, diateza activa, modul
indicativ, timpul imperfect.
se tineau = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a 222&a, numarul plural, con$ugarea a 222&a, diateza
reflexiva, modul indicativ, timpul imperfect.
se rupea = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a 222&a, numarul singular, con$ugarea a 222&a, diateza
reflexiva, modul indicativ, timpul imperfect.
erau zvarliti = predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, persoana a 222&a, numarul plural, con$ugarea a 25&a, diateza
pasiva, modul indicativ, timpul imperfect.
)ocutiuni verbale
)ocutiuni verbale din morfologia limbii romane
)ocutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte !in care se afla obligatoriu un verb# cu pozitie fia" alcatuind un tot cu sens unitar"
echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu(
a-i parea rau%a regreta),

a da a!utor %a a$uta),
a se lua la harta %a se certa),
a-si aduce aminte %a&si aminti).
3ociutiunile verbale sunt alcatuite din :
a# verb si determinari substantivale: a-si da sufletul %a muri), a-si baga mintile in cap %a se cuminti), a a!unge la sapa de lemn %a saraci), a da de
veste %a instiinta)
b# verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga %a fugi), a o scalda %a raspunde evaziv)
c# verb si numeral: a da pe din doua %in$umatati)
d# verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura %a rostogoli), a se da huta %a se legana).
Verbul care intra incomponenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul, timpul, numarul si persoana actiunii, iar celalalt cuvant
%substantiv, numeral, adverb) da, de obicei, sensul locutiunii.
#and, in analiza gramaticala, se intalnesc locutiuni verbale, trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza
morfologica nu i se aplica decat verbului.
5erbele care intra in structura locutiunilor verbale %a da, a face, a lua, a duce, a aduce, a baga etc) sunt instrumente leicale sau auiliare
leicale. (xista locutiuni care sunt ec7ivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama %a observa, a fi atent) a baga in seama %a
acorda atentie).
semenea verbelor %cu care sunt ec7ivalente din punct de vedere semantic), locutiunile verbale pot avea complemente directe, indirecte sau
circumstantiale si pot fi complinite c7iar prin propozitii intregi:
Adu-ti aminte ce ai spus'
Baga de seama ce vorbesti'
#oncludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire:
"i lua pe toti la rost'

"si bate foarte rau !oc de el
Sta adeseori de vorba cu prietenul sau'
Model de analiza
3rebuia sa ia parte la placerea lui si a pus la cale isprava aceea de pomina'
sa ia parte = locutiune verbala, intranzitiva formata din verb si substantiv, diateza activa, con$ugarea 2, modul con$unctiv, timpul prezent, persoana
a 222&a, numarul singular, functie sintactica de predicat verbal.
a pus la cale =
locutiune verbala tranzitiva, formata din verb si substantiv, diateza activa, con$ugarea a 222&a, modul indicativ, timpul perfect
compus, persoana a 222&a, numarul singular, functie sintactica de predicat verbal.
Adverbul
Adverbul din morfologia limbii romane
Adverbul este partea de vorbire nefleibila care eprima caracteristica unei actiuni" stari sau insusiri" determinand un verb" un adjectiv
sau un alt adverb$
• &upa structura adverul este(
a) adverbul simplu: asa, ai, aici, acolo, bine, abia

b) adverbul compus: maine-seara, alaltaieri, ai-noapte, dupa-masa.
• &upa sens adverbul este(
a) adverb de loc: departe, aproape, aici, acolo, unde, impre!ur,inainte etc.
b) adverb de mod: astfel, asa, degraba, taras, alene, cum, bine, romaneste etc.
c) adverb de timp: astai, tariu, devreme, acum, atunci, ieri, odata.

• &upa criteriul sintactic adverbul este (
a# adverb regent !predicativ# cu functie de predicat verbal in propozitie:
/ireste 6 0 ca ai gresit'7 0 1desigur, pesemne, poate2

b# adverb relativ in fraza, cand introduc propozitii subordonate, in care indeplinesc functii sintactice: unde, cand, cum si compusele lor: oriunde,
oricand, oricum.

0nele adverbe sunt folosite ca ad$ective:

%leva scrie incet' %adverb de mod)
Adie un vant incet si slab' %ad$ectiv)
Apa curge repede' %adverb de mod)
%ste o apa repede' %ad$ectiv)
dverbele bine" greu" rau, devin substantive cand sunt articulate enclitic sau insotite de un articol ne7otarat:
Binele i-a fost rasplatit'
.aul a fost inlaturat'
Mereu ne-am luptat cu greul'
Model de analiza
<*easupra se boltea un cer alburiu de singuratate' Mergeau incet pe un drum de tarana' 9n stol de stanci si grauri puliti alene pe vant, mai
apoi se lasa intr-o valcea'
(M. Sadoveanu)
deasupra = adverb de loc, compus, functie sintactica de complement circumstantial de loc

incet = adverb de mod, simplu, grad de comparatie pozitiv, functia sintactica de complement circumstantial de mod
alene = adverb de mod, compus, grad de comparatie pozitiv, functie sintactica de complement circumstantial de mod
mai apoi = adverb de timp, grad de comparatie comparativ de superioritate, functie sintactica de complement circumstantial de timp.
)ocutiuni adverbiale
)ocutiuni adverbiale ale limbii romane
'rupurile de doua sau mai multe cuvinte care indeplinesc rolul unui adverb se numesc locutiuni adverbiale$
3ocutiunile adverbiale sunt formate din:

a) substantiv" pronume sau adverb repetat cu una sau doua prepozitii: i de i, din vreme in vreme, rand pe rand, din ce in ce, din cand in cand 
b) substantiv" adjectiv substantival" participiu %de obiecei negativ) " numeral sau adverb cu una sau mai multe prepozitii: de dimineata, de voie,
de nevoie, in graba' in tacere, din nou, pe de rost, pe nepusa masa, de-a pururea, pe neasteptate, pe negandite, incetul cu incetul, cu una cu
doua, etc.
c) din parti de vorbire de acelasi fel : calea-valea, harcea-parcea, vrand-nevrand, taras-grapis, hodoronc-tronc, ici-colo, etc.
Se scriu cu cratica(
• locutiunile adverbiale ale caror prime termene de compunere sunt prepozitiile intru sau dintru. ceste prepozitii au pierdut vocala u inaintea
unui cuvant care incepe cu o vocala: intr-acolo, intr-adins, intr-adevar, dintr-adins, dintr-acolo'
• locutiunile adverbiale formate din prepozitia dupa sau din ad$ectivul demonstrativ asta si un substantiv cu sens temporal: dupa-amiaa,
asta-vara, asta-seara etc.
• marea ma$oritate a locutiunilor adverbiale formate prin unirea a doua parti de vorbire identice: substantive, a unui substantiv cu un adverb, a
doua verbe, a doua adverbe sau doua inter$ectii: calea-valea,
7/21/2019 val-varte!,
Modele vrand-nevrand,
de Analiza Sintactica harcea-parcea, taras-grapis, hodoronc-tronc.
Si Morfologica
• propozitia compusa de+a din locutiunile: de-a binelea, de-a pururea, de-a dreptul, de-a curmeisul'
#a structura, expresiile adverbiale sunt mult mai complexe si deseori in diferite lucrari de specialitate, in manuale scolare se confunda sau se
asmileaza cu locutiunile adverbiale propiu&zise.
Spre deosebire de locutiunile adverbiale autentice, expresiile adverbiale sunt mai putin sudate si in mod obligatoriu purtatoare de expresivitate.
De aceea unitatile lexicale componente pot fi analizate si separat din punct de vedere sintactic.
2n categoria epresiilor adverbiale pot fi incadrate:
la voia intamplarii
la pastele cailor
pe toate cararile
cat vei cu ochii
cum scrie la carte
cu lacrimi de sange
Faptul ca unele expresii adverbiale sunt propozitii intregi si ca ele sunt incluse printre locutiuni inseamna ca granitele fintre cele doua concepte sunt
totusi foarte labile si greu de fixat.
)ocutiuni adverbiale predicative din limba romana

)ocutiuni adverbiale predicative din morfologia limbii romane
2maginea generala
sintactica asupra locutiunilor adverbiale trebuie intregita cu unele detalii referitoare la asa&numitele locutiuni adverbiale cu functie
de predicat.
ceste locutiuni adverbiale predicative exprima siguranta, necesitatea si probabilitatea.
(le sunt: de prisos, cu siguranta, fara indoiala, de buna seama, fara doar si poate etc.
Pentru ca acestea sa constituie singure predicatul unei regente si sa aiba drept subordonata o propozitie subiectiva este necesar sa fie urmate de
con$unctia
7/21/2019 ca ori sa %in cazul locutiunii adverbiale <de prisos<).
Cu siguranta 6 0 ca vor intaria' 7 0

*e prisos 6 0 sa continuam' 7 0
9ri de cate ori predicatul este exprimat prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative, el poate fi, dupa impre$urari, nominal sau verbal.
Se considera ca daca o astfel de locutiune adverbiala poate admite pe langa ea verbul copulativ a fi, atunci formeaza un predicat nominal.
#and locutiunea adverbiala nu poate primi verbul copulativ a fi, atunci ea se comporta ca un predicat verbal.
/ara doar si poate 6 0 ca timpul va sterge acele amintiri'7 0
%impreuna cu verbul copulativ a fi subinteles alcatuieste predicat nominal)
Sa se compare constructiile paralele:
*e prisos 6 0 sa muncesti' 7 0
% de prisos 6 0 sa muncesti' 7 0
Model de analiza
<Pe malul lui inflorit venea in sat, oprindu-se din vreme in vreme sa-si asee in oglinda lui naframa'
(I. Agarbiceanu)
din vreme in vreme = locutiune adverbiala de timp, alcatuita din prepozitii si un substantiv repetat, functie sintactica de complement circumstantial
de timp.
<Cand aueau obuele vuind, se aruncau de-a valma la pamant si se tarau in tacere pe apada'
(A. Mi%ale)
de+a valma = locutiune adverbiala de mod, alcatuita din prepozitii, si adverb, functie sintactica de complement circumstantial de mod.
in tacere = locutiune adverbiala de mod, alcatuita din prepozitie si substantiv, functie sintactica de complement circumstantial de mod.
<*e-a pururea aproape cei fi de sanul meu,
Mereu va plange apa, noi vom dormi mereu'

(M. Eminescu)
de+a pururea = locutiune adverbiala de timp, alcatuita din prepozitii si adverb, functie sintactica de complement circumCstantial de timp.
Cu siguranta ca recentele rascoale ale maselor taranesti produceau in %uropa emotii si uimire'
(I.- Caragiale)
cu siguranta = locutiune adverbiala predicativa, alcatuita din prepozitie si substantiv, cere o propozitie subordonata subiectiva), functie sintactica
de predicat verbal.
Prepozitia
Prepozitia din limba romana
Prepozitia este partea de vorbire nefleibila" fara autonomie sintactica$
Prepozitia serveste ca mi$loc de exprimare a unei relatii de subordonare in planul propozitiei intre atribut si regentul sau, intre complement si
regentul sau.
# adevarata ploaie de stele venea din cer'
substantivul determinat atribut verb determinat complement
Dupa structura prepozitia poate fi:
a) simple: a, de, la, cu, peste, langa, sub, catre, prin, contra etc. Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica
7/21/2019
b) compuse: de la, pana la, de catre, de peste, fara de, pe la, de pe, de langa, dinspre, despre, inspre etc.
Dupa regimul cauzal:
a) prepozitii cu acuzativul: cu, in, spre, catre, ca, pentru, din, de la, de pe, pe langa, de sub etc.
b) prepozitii cu genitivul: contra, impotriva, asupra, inaintea, deasupra etc. ,
prepozitii cu dativul
c) : gratie, datorita, multumita, contrar, conform, potrivit, aidoma etc.
0nele prepozitii sunt provenite din adverbe folosite cu forma articulata sau nearticulata:
inaintea - inainte %adverb)
impre!urul - impre!ur %adverb).
Pornesc tuspatru inainte' %adverb de loc)
%l isi opri calul inaintea casei' %prepozitie cu cazul genitiv)
-bservatii(
#and au forma articulata, prepozitiile se construiesc cu substantive sau pronume la genitiv :

"mpre!urul gradinii ei au aseat gardul'
"mpotriva lui au fost multi colegi'
#and au forma nearticulata, ele se construiesc cu pronume personale neaccentuate, la dativ :
Astfel ise lin padurea
Bolti asupra-mi clatinand'
(M. Eminescu)
Model de analiza
+ulturul a intins aripile ca o flamura deasupra brailor batrani' #amenii nu se areau5 impre!urul lui nu era nici o vietate'
(E. Garleanu)
ca o flamura = substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, precedat de prepozitia simpla ca, articulat cu articolul
ne7otarat o, functie sintactica de complement circumstantial de mod.
deasupra brazilor = substantiv comun, simplu, genul masculin, numarul plural, cazul genitiv, precedat de prepozitia compusa deasupra, functie
sintactica de complement circumstantial de loc.
imprejurul lui = pronume personal, persoana a 222&a, genul masculin, numarul singular, cazul genitiv, precedat de prepozitia compusa impre$urul, &
functie sintactica de complement circumstantial de loc.
)ocutiuni prepozitionale
Morfologia )imbii *omane + )ocutiuni prepozitionale
*elatia dintre atribut sau complement si cuvintele determinate se face si prin locutiuni prepozitionale !grupuri de cuvinte care prezinta
unitate de sens si indeplinesc rolul unei prepozitii#$
Sunt formate dintr&una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire:

substantiv articulat sau nearticulat: in urma, din pricina, in fata, in spatele, fata de, in loc de
un adverb articulat sau nearticulat: pe dinaintea, alaturi de, aproape de, afara de, in afara etc.
3ocutiunile prepozitionale in structura carora se afla un substantiv sau un adverb articulat se construiesc cu substantive si pronume in genitiv: in
fata blocului, in afara gradinii, in urma ei etc.
-bservatii(
0neori prepozitiile si locutiunile prepozitionale pot fi confundate cu adverbele sau locutiunile adverbiale. 2n realitate, diferentele sunt
vizibile diferenta formala %prepozitiile si locutiunile prepozitionale, de obicei, sunt articulate, adverbele si locutiunile adverbiale sunt
nearticulate).
Sa se compare:
%i merg inainte' %adverb)
%i merg inaintea lui' %prepozitie)
Noi ne-am aseat in fata' %locutiune adverbiala)
Noi ne-am aseat in fata clasei' %locutiune prepozitionala)
(xista desigur, si o diferenta functionala : adverbele au functie sintactica, prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica, ci
exprima o relatie de subordonare.
Dintre locutiunile prepozitionale cu o structura diferita sau mai complexa pot fi adaugate : de+a lungul" de+a latul" in raport cu" o data cu"
referitor la" privitor la sau c7iar in ceea ce priveste, al carei statut locutional este dat de faptul ca aceasta imbinare frazeologica calc7iaza
francezul en ce Kui concerne.
Multe dintre locutiunile prepozitionale cunoscute se pot construi cu un pronume personal in cazul dativ %la forma neaccentuata si cu valoare
posesiva):
Si-a aruncat privirea asupra-mi'
S-au aseat in !uru-ti'
"n fata-i statea o eleva'
Conjunctia din gramatica limbii romane
Conjuctia
Conjunctia este partea de vorbire nefleibila" lipsita de autonomie sintactica si semantica" care realizeaza legatura intre unitati sintactice
aflate in relatii de coordonare sau subordonare !intre doua parti de propozitie de acelasi fel sau intre doua propozitii#$
&upa structura conjunctia poate fi:

a) simpla: si, dar, iar, ca, sa, ci, fie, sau, ori etc.
b) compusa: ci si, ca sa, incat sa etc.
&upa criteriul sintactic, al raporturilor pe care le realizeaza, con$unctiile sunt:
. coordonatoare & realizeaza, de regula, $onctiunea intre unitati sintactice aflate pe acelasi plan %parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel):
a) copulative: si, nici$
b) disjunctive( ori, sau, fie
c) adversative( ci, dar, iar, insa, ba
d) conclusive( deci, asadar .
Bunicuta era o fiinta mititica si blanda' %leaga doua atribute)
Cerul era inalt si albastru' %leaga doua nume predicative)
Nu-mi trebuie flamuri 6 0
Nu voi sicriu bogat 7 0
Ci-mi impletiti un pat
*in tinere ramuri'= 0
(M. Eminescu)
%leaga doua propozitii principale in raport de coordonare adversativa)

>>Soarele rasare 6 0 sau apune pe .arau,7 0 norii se aduna = 0 sau se imprastie de pe .arau ? 0>@ turmele urca  0 sau coboara de pe .arau0'  >
(Geo ogza)
Conjunctia sau realizeaza un raport de coordonare dis$unctiva intre propozitii de acelasi fel %propozitii principale).
-. Conjunctiile subordonatoare realizeaza $onctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri diferite, exprimand relatii de subordonare a unor
propozitii fata de un termen regent: ca, sa, daca, de, fiindca,deoarece, incat, ca sa, fara sa, desi etc.
Conjunctia sa are un dublu rol:
& marca a modului con$unctiv

& element de relatie intre doua propozitii.
<% nevoie 6 0 sa spunem 7 0ca toti si-au purces pipele = 0deoarece nu se stia ? 0 daca fumeaa  0 ori nu  0'
(M. Sadoveanu)
Propozitia @ %S-.) are predicatul verbal incomplet, este prezent doar adverbul de negatie, verbul fiind subinteles %fumeaza).
-bservatie(
#uvintele nici" si" iar" ba au valoare de conjunctie sau adverb in functie de context.
Model de analiza
<3renul se pravalea peste vai si campuri ca o furtuna' #rasele ori satele se faceau nevaute'
(A-. Macedons/i)
si = con$unctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre doua complemente circumstantiale de loc %peste vai
și campuri).
ori = con$unctie coordonatoare dis$unctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre elementele subiectului multiplu %orasele & satele).
>>*in nenumarate generatiuni de foi putrede si ingramadite de vremuri isi ridica fruntea sfios si rar o floare albastra sau rosie'
(C. !ogas)
si = con$unctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua atribute ad$ectivale %putrede & ingramadite).
si = con$unctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua complemente circumstantiale de mod
%sfioasE, rar).
sau = con$unctie coordonatoare dis$unctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua atribute ad$ectivale %albastra & rosie).
>>Acum parca intelegea 6 0 ca este cu putinta 7 0 ca unul sa citeasca = 0 ceea ce au scris altii, ? 0 fiindca toti carturarii scriu intr-un fel  0'
(I. Slavici)
ca = con$unctie subordonatoare simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia principala regenta nr.* si propozitia subordonata
completiva directa pe care o introduce.
ca sa = con$unctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia nr. si propozitia subordonata subiectiva pe
care o introduce.
fiindca = con$unctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia nr. si propozitia subordonata cauzala pe
care o introduce.

Valoare de conjunctie(
<Boii nu trag nici mai tare, nici mai incet'

(E. Garleanu)
<+aduh si port, perscari si vamesi

Au atipit in spatiul cald'
(-. laga)
Mama impunge, iar eu trag'

(+olclor)
<"mi plutea pe dinainte cu al trupului amestic

a un soare, ba un rege, ba alt animal domestic'
(M. Eminescu)
2n constructiile date mai sus, cuvintele nici" si" iar" ba sunt con$unctii, pentru ca realizeaza legatura intre doua parti de propozitie sau intre doua
propozitii, neavand sens lexical de sine statator.
Valoare de adverb(
Nici nu m-a auit' 1adverbul nici intareste negatia e&primata prin adverbul nu2
Cum m-a observat, a si iesit' 1indata, imediat2 S-a dus iar acolo, 1iarasi2
& Asa e8 a' 1nu2
& Nu e asa8 Ba da'
2a are sensul adverbului de negatie nu cand este folosit singur, iar cand precede adverbul da sau nu are rolul de a intari afirmatia sau negatia: ba
da , respectiv ba nu.
2n aceste contexte cuvintele:nici, si, iar,ba au valoare de adverb si ca orice adverb au sens lexical de sine statator.
)ocutiuni conjunctionale ale morfologiei limbii romane

)ocutiuni conjunctionale
*elatia dintre doua propozitii se poate face si prin locutiuni conjunctionale !grupuri de doua sau mai multe cuvinte care impreuna au rol
de conjunctie#$
2n componenta unei locutiuni conjunctionale se afla totdeauna o con$unctie sau alta parte de vorbire cu rol de con$unctie %pronume relativ sau
adverb relativ). Mai frecvente sunt urmatoarele: indata ce, pana ce, dupa ce, pentru ca sa, fara sa, pana sa, cu toate ca, macar ca, chiar daca,
pentru ca, asa incat, din caua ca, in timp ce, in vreme ce, ori de cate ori, in loc sa, ca si cand, ca si cum, de parca etc.
3ocutiunile con$unctionale subordonatoare realizeaza $onctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri diferite, adica exprima relatii de
subordonarea unor propozitii fata de un termen regent:
*ar eu nu te mai tin minte,6 0macar ca nu-i asa demult de atunci 7 0'''
(M. Sadoveanu)
#on$unctiile, respectiv locutiunile con$unctionale nu trebuie sa se confunde cu prepozitiile %locutiunile prepozitionale) sau cu adverbele %locutiunile
adverbiale).
5aloarea morfologica este data pentru fiecare dintre aceste parti de vorbire de contextul in care se afla, de raporturile pe care le stabilesc.
*in caua ploii a a!uns tariu' &L locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie, leaga complementul de verbul determinat
*in caua ca a plouat 6 0a a!uns tariu'7 0 &Llocutiune con$unctionala, raport de subordonare in fraza, leaga propozitia subordonata nr.* de regenta ei
Am adus flori si cadouri pentru fiecare' &Lcon$unctie coordonatoare copulativa, raport de coordonare in propozitie, leaga doua complemente
Pe mine m-a si amuat' &Ladverb, cu sensul de <>imediat,>de$a
"nainte de plecarea ta am dat telefon' &L locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie
"nainte sa pleci am dat telefon' &Llocutiune con$unctionala, raport de subordonare in fraza
3ocutiunile con$unctionale nu trebuie confundate cu cele adverbiale, mai ales cand se afla in corelatie.
6 7
stfel, intr o fraza de felul: <Decate ori te aud, 0 de atatea ori ma bucur' 0, prima locutiune este con$unctionala si introduce o propozitie
subordonata
7/21/2019
circumstantiala de timp, iar a doua %de atatea ori) este locutine adverbiala si indeplineste functia sintactica de complement
circumstantial de timp pe langa verbul ma bucur'
)ocutiunile conjunctionale sunt grupuri sintactice nesudate, care au acelasi rol ca si con$unctiile simple si compuse.
Interjectia
Interjectia din gramatica limbii romane
Interjectia este partea de vorbire nefleibila cu intonatie specifica !eclamativa# care eprima(
• stari fizice si psi7ice: bravo4, uf4, vai4, ah4,oh4$

• imita sunete sau zgomote din natura: poc4, cart4, chiau4, tiha4, fas$
• un indemn: hai4, cea4, mars4, at$
• o adresare: hei4, mai4, bre4, iaca4, iata4, uite4'
&upa structura interjectia poate fi(
• simple: ah4, au4, vai4, of4, oh4

• compuse: tic-tac4, lipa-lipa4, hei-rup4, cioca-boca4, hodoronc-tronc4
%unctiile sintactice ale interjectiei :

+ subiect:
*e-abia se mai aude de departe5 cioc - cioc - cioc4
%(. 4arleanu)
+ predicat verbal:
(ai si noi la craiul, draga'''
%M. (minescu)
+ nume predicativ:
% vai de el4
atribut adjectival :
(alal4
+ complement direct:
*e cate ori aueau !art, aueau si aoleo4
%-.St. Delavrancea)
+ complement circumstantial de mod :
#otofenele s&au abatut pe varfurile copacilor, strigandu&se: caracara-ca4 caracara-ca4
%M. Sadoveanu)
-bservatii cu privire la ortografia si punctuatia interjectiei$
Dupa inter$ectii se pune semnul exclamarii sau virgula, marcand astfel intonatia specifica %exclamativa).
- Mai, vina mai aproape' (ai4 vorbi gada mea catre primar'
1C' (ogas2
Interjectiile compuse din elemente identice si sinonime sau din elemente care formeaza o unitate se scriu, de obicei, cu cratima : teleap-telea, tic-
tac, hodoronc-tronc, hei-rup, lipa-lipa etc.
Daca inter$ectia insoteste un substantiv in cazul vocativ, atunci se desparte intregul grup prin virgula:
<-Mai ;aharie, nu mai ai tu vreo posta de cele pe undeva8
1"' Creanga2
Interjectia ia urmata de un verb la imperativ sau con$unctiv nu se desparte de acesta prin nici un semn de punctuatie:
<"a luati de ici oameni buni, oleaca de must nou'''
1M' Sadoveanu2

2nter$ectia se transforma in substantiv prin articulare:
Avea un of la inima'
(opul acesta este mai greu'
Valoarea epresiva a interjectiei
2nter$ectia este specifica stilului colocvial. 2nter$ectiile apropiate ca sens de vocativ sau imperativ au topica libera si sunt folosite singure sau
impreuna cu substantivul si verbul:
+ pentru a exprima o adresare:
- Bre omule, intelege ca nu pot face nimic 4
+ pentru a formula un indemn, un sfat sau a da un ordin:

"a intreab-o bunaoara'''
(M. Eminescu)
Mars de-aici4
0nele dintre aceste inter$ectii %mai" bre) sunt folosite ca mi$loc de marcare a vocativului:
Mai baieti, sa ne apucam serios de munca4
Dupa anumite inter$ectii pot aparea dative posesive :

& 9ite-ti caietul4
& Na-ti paharul4
& lata-ti colegul4
Model de analiza
Neghinita intelese si tusti in urechea stanga'
tasti = inter$ectie, simpla, predicativa, functie sintactica de predicat verbal.
Pe urma, alta pasare a inganat incet5 tic 4 tic 4 tic 4

tic = inter$ectie, simpla, nepredicativa, functie sinatetica de complement direct.
Alaturi se aude5 cioc4 cioc 4 cioc4
cioc = inter$ectie, simpla, nepredicativa, functie sintactica de subiect.
%l nu-si stapanea e&clamatia5 ha4 ha4
ha = inter$ectie, simpla, nepredicativa, functie sintactica de atribut
Sintaa
Sintaa din limba romana
Sintaa din limba romana reprezinta acea parte a gramaticii care cuprinde majoritatea regulilor provitoare la imbinarea cuvintelor intr+o
propozitie si de asemenea imbinarea propozitiilor in fraza$
,rasaturile sintaei din limba romana

*. Sintaxa din limba romana reprezinta cea dea doua parte importanta a gramaticii noastre, alaturi de morfologie.
2ntre Sinta0a si Mor+ologie exista o legatura foarte stransa care se manifesta in diverse modalitati.
. Sintaxa are  unitati: propozitia si fraza + Propozitia este o unitate a sintaxei care comunica o $udecata logica. %raza este o unitate
sintactica superioara propozitiei constituita din doua sau mai multe propoitii'
. Partea de propozitie reprezinta cea mai mica unitate sintactica pe care o distinge analiza unei propozitii. (a este constituita dintr&un singur
cuvant din categoria partilor de vorbire cu sens lexical de Modele
7/21/2019
sine statator %ex: mediu, doi, masa, taranesc, mergea) sau dintr&un cuvant de acest
de Analiza Sintactica Si Morfologica
fel insotit de un alt cuvant care a$uta %ex: este bine, de inteles, pentru tine, de pe masa).
;. Partea de propozitie nu este, de obicei, o unitate in cadrul careia se stabileste un raport sintactic, ci ea se alfa intr-un raport sintactic si cu
alte elemente gramaticale. %(x: El alearga bine & raporturile dintre subiect-predicat si predicat-complementar sunt foarte bine evidentiate.)
2n sintaxa limbii romane exista si parti de propozitie dezvoltate, constituite din imbinari de doua sau mai multe cuvinte cu sens lexical de sine
statator. %ex: dupa cativa ani, acum cativa ani, Maria ta, drum-de-lut , etc ).
#uvintele din cadrul unei asemenea combinatii, se gasesc intr&un raport sintactic, dar ca parte de propozitie, imbinarea in ansamblu se afla intr&un
raport sintactic fata de restul propozitiei.
(x: Acum cativa ani a venit aici.
.nitatile sintaei
.nitatile sintaei sunt propozitia si fraza
Sintaa propozitiei
Se ocupa cu imbinarea cuvintelor din limba romana in propozitii & deci cu studiu propozitiei in sine, indiferent de legatura pe care o are cu alte
propozitii.
Sintaa frazei
Sintaxa frazei are obiectiv imbinarea propozitiilor intr&o fraza.
Sintaa propozitiei
Propozitia
Propoitia este un enunt sau o comunicare in care exista un singur predicat. Propozitia comunica, de obicei, o $udecata logica sau o idee cu caracter
afectiv sau act de vointa.
Propoitia are nevoie de unele precizari dupa cum urmeaza.

2n general, identificarea unei propozitii se face dupa prezenta unui verb la un mod personal, insa corect este sa vorbim nu de verb, ci de predicat,
pentru ca exista propozitii in care predicatul este exprimat numai prin numele predicativ, fara nici un verb.
(x:
Fapta buna, deviza altruistului.
!eatentia, trasatura neatentului.
Dupa cum ati putut vedea pentru impartirea unei fraze in mai multe propozitii este bine sa tine cont nu de verbele la modurile personale intalnite ci
mai mult de predicate.
Modul infinitiv al verbului are in mod exceptional functie de predicat atunci cand este intrebuintat, in propozitiile principale, cu valoare de
imperativ.
(x:
A nu se calca iarba !nu calcati#" din parc"
A nu se fuma !nu fumati#" pericol de explozie"
Clasificarea propozitiilor
&upa scopul comunicarii propozitiile sunt(
Propozitii enuntiative
Propozitiile enuntiative sunt cele care transmit o informatie, o contestare si pot fi e0clamative sau nee0clamative. 2n asemenea cas distinctia se
poate face prin semnele de punctuatie din limba romana, prin intonatie sau si prin starea afectiva a vorbitorlui.
(x: (l rosteste frumos" & (l rosteste frumos.
2n cadrul propozitiilor enuntiative %e&clamative sau nee&clamative) se disting mai multe tipuri de propozitii:
• Propozitii enuntiative propriu+zise %arata o constatare): (x. Pamantul se invarte in $urul Soarelui
• Propozitii enuntiative optative %arata o dorinta): (x. s pleca la munte.
7/21/2019
• Propozitii enuntiative imperative %exprima un indemn, unModele de Analiza Sintactica Si Morfologica
sfat sau rugaminte)
1. (x. Pleaca acum de aici" %prin verb la imperativ)
2. Sa pleci acum de aici" %prin verb la con$unctiv cu nunanta de imperativ)
3. Vei pelaca acum de aici" %verb la indicativ, viitor cu sens de imperativ)
• Propozitii enunatiative dubitative + Propozitiile enuntiative dubitative exprima o indoiala, o banuiala, o nesiguranta cu privire la o actiune
sau la cel care o savarseste. (x. 0rsul sa fi fost cam la  de pasi de cort.
Propozitii enuntiative interogative
Propozitiile enuntiative interogative sunt acele propozitii care cer o informatie si care pot fi fie eclamative fie neeclamative$
(x.
(l recita expresiv6 %ici putem vedea semnul intrebarii ceea ce denota caracterul pur interogativ)
(l recita expresiv6" %ici exprima si ironia si se folosesc doua semne de punctuatie)
2n cadrul propozitiilor interogative putem distinge:
*. Interogative propriu+zise %care formuleaza o intrebare cu privire la o actiune sau stare reala si se construiesc cu verbe la modul indicativ).
(x: #e admiri6 #at costa6 Mananci6
. 2nterogative optative %care formuleaza o intrebare cu privire la o dorinta si se construiesc cu modul optativ). (x: i scris o scrisoare buna6
&upa forma lor propozitiile sunt(
Dupa forma pe care o iau propozitiile pot fi:

*. Propozitii afirmative sau pozitive. (x: m luat restanta cu bine.
. Propozitiile negative. ici gasim de cele mai multe ori negatia nu  in continutul propozitiei.
• prin negatia nu asezata langa predicat. (x: Nu pot invata cursurile.
• prin negatia nu intarita de adverbe negative: niciodata, nicicand, nicaieri. (x: !u gasesc nicaieri placerea sufletului
• prin negatia nu intarita de pronume %ad$ective) negative: nimeni, nimic, nici unul, nici una, nici o. (x: Nu doresc nimic, Nimeni nu ma
va a$uta acum. Nici un preiten nu ma a$uta.
#bservatie:
#and negatia nu se afla se gaseste pe langa alta parte de propozitie decat pe langa predicat, atunci propozitia nu mai este negatica asa cum ne&am
astepta ci devine pozitiva.
(x:
Nu se trece strada cand semaforul este verde pentru masini.
Nu la intamplare se trece strada.
&upa structura propozitiile pot fi(

*) Propozitii simple %care nu contin parti secundare de propozitie):
• propozitii formate numai din predicat. (x: Ninge, Am studia, Bate vantul'
•
•
propozitii
formate dinformate
subiectdin subiectsisipredicat.
multiplu predicat.(x:
(x: A venitMarian
+asile, toamna'
si George studiaa'
• propozitii formate dintr&un predicat nominal si un subiect. (x: +asile a devenit sofer'
• propozitiile formate din subiect, predicat si un substantiv in vocativ care nu are o functie sintactica. (x: Copii, a sosit iarna4
) Propozitii dezvoltate %propozitii care pe langa principalele parti de vorbire, contin una sau mai multe parti secundare de propozitie):
• propozitii formate din subiect, predicat si un atribut. (x: 3oamna tarie a venit'
• propozitii formate dintr&un compelment si un predicat. (x: +iscoleste neincetat'
• propozitii formate din subiect, predicat si complemet. (x: %l a venit tariu'
• propozitii formate din subiect, predicat, atribut si complement. (x: +remea buna, insorita este favorabila pentru drumetii lungi'
9bservatii:
Deosebirea dintre propozitiile simple si cele compuse nu se face dupa numarul cuvintelor ce le compun, ci dupa multitudinea partilor de vorbire ce
compun aceste propozitii.
Mai $os puetti gasi o mica comparatie intre doua propozitii formate din aproape acelasi numar de cuvinte:
9amenii%S-) sunt multumiti %P1 & nom.). 9amenii%S-) tac%P1) multumiti%#9M).
Propozitiile
7/21/2019 pot fi in acelasi timp enuntiative sau interogative %depinde deAnaliza
Modele de scopul comunicarii),
Sintactica afirmative sau negative %dupa forma lor) ori
Si Morfologica
propozitii simple sau dezvoltate %dupa structura care alcatuiesc acele propozitii).
Partile de propozitie
Partile de propozitie din sintaa limbii romane

Partile de propozitie sunt acele cuvinte sau grupuri de cuvinte din alcatuirea unei propozitii care pot fi identificate ca unitati sintactice dupa functia
specifica indeplinita in cadrul ei.
IMP1R2AN2
&!otiunea de parte de propozitie nu trebuie confundata cu aceea de cuvant utilizat in comunicare.

-Sunt parti de propoitie doar cuvintele care au un sens le&ical de sine statator'
&#on$unctiile propriu&zise !0 sunt parti de propozitie si nici nu intra in structura unor parti de propozitie, ci au un rol de element de legatura intre
diverse parti sintactice.
&partile de propozitie pot fi constituite si din imbinari de doua sau mai multe cuvinte ca in cazul locutiunilor sau al constructiilor infinitivale,
genuziale, participiale.
(x: %iind ascuns bine nu m&a gasit nimeni.
fiind ascuns & complement circumstantial de cauza
lte cuvinte constribuie la exprimarea comunicarii fara a constitui parti de propozitie, ci sunt considerate unitati sau propozitii neanalizabile.
(x: i rezolvat6 &a. i stiut6 Nu.
Partile de propozitie sunt:
*) Parti principale:
• compuse din predicat
• compuse din subiect
%le constituie minimul necesar pentru realiarea unei comunicari in !urul carora se grupeaa si celelalte parti de propoitie'
) Parti secundare:
• care contin si un atribut
•
care contin si un complement
(le se grupeaza in $urul principalelor parti de vorbire sau al altor parti, tot secundare, adaugand informatii, uneori, foarte importante si asigurand o
anumita expresivitate a comunicarii.
1SER"A2IE
&Distinctia dintre partile principale de propozitie si cele secundare este exclusiv de ordin gramatical si nu se refera la importanta pe care o are intr&o
comunicare una dintre aceste parti de propozitie.
(x: #at timp lipseste mama6

#omplementul Cat timp are mai mare importanta in comunicare decat predicatul lipseste care este o parte principala de propozitie.
&Partile secundare de propozitie se definesc in raport cu partea de vorbire pe care o determina . (ste gresit sa spunem ca atributul determina un
substantiv, un pronume, un numeral, asa cum complementul determina un verb, ad$ectiv, adverb si asa mai deaprte.
(x: Padurea de brazi din apropiere a fost sadita de padurarii aflati in zona.
*aporturile dintre partile de propozitie

*aporturile dintre partile de propozitie din sintaa limbii romane
*) *aportul de coordonare !intre partile de propozitie principale sau intre cele secundare de acelasi fel# .
1aportul de coordonare se realizeaza prin cele ce urmeaza:
• raport de alaturare %$uxtapunerea & far cuvinte de legatura).
(x: Lalelele,
7/21/2019 trandafirii, gladiolele si crinii sunt florile mele preferate'
Se gandeste mereu la tine, la mine, la voi'

• raport de coordonare prin conjunctiile coordonatoare .
(x: Camera luminoasa si aerisita este indragita'

3rece pe la mine sau pe la voi'
) *aport de subordonare !de determinare# care se realizeaza prin:
• alaturare. (x: Merge repede' 0 Studentul Marin +asilescu alearga bine.
• propozitii %cu, de la, peste, de langa etc.). (x: Garsoniera de la parter este a mea' Am trecut este un prag de piatra.
• locutiuni prepozitionale %in afara, in fata, in mi$locul, in dreptul, in a$unul). (x: Motocicleta se afla in a+ara straii.
Sintaa frazei
Sintaa frazei din limba romana
%*A3A este o unitate de sine statatoare mai importanta decat propozitia care este alcatuita din doua sau mai multe propozitii$
(xemplu de fraza: oamna tufele semanau cu niste salcii8 si ramaneau in picioare pana in martie,8 cand putrezeau de ploaie,8 pentru ca viscolul
trecea deasupra lor,8 fara sa le stinga.8%F!(3 !(40 & 2ngerul a strigat)
Propozitiile dintr&o fraza pot fi:
7$ Propozitii principale
8$ Propozitii secundare !sau propozitii subordonate#
Propozitii principale
Propozitia principala este propozitia care inteles de sine statator %adica al carei inteles principal nu depinde de o alta propozitie sau fraza a$utatoare.)
(x: #odrule, maria ta
3asa&ma sub poala ta. %M. (M2!(S#0)

2ntr&o fraza pot exista una sau mai multe fraze principale urmate bineinteles de propozitii secundare. 2n alte situatii fraza nu este alcatuita decat de
propozitii principale aflate in raport de coordonare.
(x: Soarele rasare8 sau apune pe rarau,8 norii se aduna8 sau se imprastie de pe rarau,8 Moldova si -istrita curg de o parte si de cealalta a 1araului.
%4(9 -94/)
Propozitia subordonata secundara
Propozitia secundara %subordonata) este propozitia al carei inteles depinde de alta propozitie si indeplineste, in forma de propozitie, functia unei
parti de propozitie a regentei.
(x: Dragu&mi era staul nostru cu 9zana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul*8 in care se oglindeste cu ma7nire #etatea !eamtului de
atatea veacuri8 %29! #1(!4)
*) (ste propozitia principala
) ici apare propozitia subordonata atribuita care indeplineste functia de atribut pe langa substantivul #ana din propozitia regenta.
Propozitia regenta !supraordonata#
Propozitia regenta %supraordonata) este propozitia de care depinde o propozitie secundara, iar cuvantul determinant de propozitie secundara se
numeste termen regent.
"MP#.3AN3 : Propozitiile regente pot fi atat propozitii principale cat si propozitii secundare daca de ele depind alte subordonate.
(x: s vrea *8 sa plang de fericire, 8
#a simt suflarea ta divina. 8%4. #9S-0#)
Propozitia incidenta
Propozitia incidenta este propozitia principala sau secundara care noteaza, de obicei, interventia sau spusele autorului si care poate lipsii din text.
(x: #ostea #7iorul, *8 desi este cel mai marsav<N dintre toti
7/21/2019 grecii
Modele de din ara
Analiza 1omaneasca,
Sintactica 8 dar ce+mi pasa5 8 el nu va putea *8 sa&mi
Si Morfologica
manance mosia. ;8%!2#93( F232M9!)

Propozitia independenta
Propozitia independenta este propozitia care are sens lexical de sine statator, fara a avea o relatie cu restul frazei.
(x: #eea ce poti *8 sa stii 8 este lucrul facut cu pricepere, 8 e drept, ;8 care te a$uta ?8 sa fi tot mai pretentios. @8
Subiectul si propozitia subiectiva

Subiectul din limba romana si propozitia subiectiva
Subiectul
Subiectul este artea rinciala de roozitie despre care se spune ceva cu a!utorul predicatului'
Subiectul arata cine savarseste actiunea e&primata de predicatul verbal sau cui i se atribuie o insusire ori o caracteristica e&primata prin numele
predicativ'
.aspunde la intrebarile5 cine8 ce8
(x:
Irinuca avea o cocioaba vec7e din barne. %2. #1(!4)
)una plina se ridicase in cumpana cerului. %/. S!#0)
,rasaturile
7/21/2019 subiectului( Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica
*. Subiecul este partea de propozitie denumita de cu a$utorul predicatului.

. 2ntre subiect si predicat nu exista un raport de coordonare sau de subordonare ci unul special de interdependenta, care este asa de strans,
incat nu se poate evita referirea la predicat, atunci cand se defineste subiectul si invers.
. Subiectul arata cine savarseste actiunea exprimata de predicatul verbal. (x: <*aul curgea sub perdele de aburi< %M. SD95(!0)
;. Subiectul arata cine sufera actuinea exprimata de un predicat verbal. (x: < Caietele se leaga %sunt legate) in tipografie<
?. Subiectul mai arata cui i se atribuie o insusire ori o caracteristica exprimata prin nume predicativ %cand predicatul este nominal).
@. (x: &omnul 'oe este foarte impacinetat. %nelinistit) %2.3 #1423()
!preluare http(99savageshado:$do$am9dasdfas$html#

Modele de Analiza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de Analiza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/21/2019 Modele de Analiza Sintactica Si Morfologica

Modele de analiză sintactica si morfologica

#ateva trasaturi ale substantivului:

a) substantiv masculin( un elev %singular) & doi elevi %plural)

. u forme numai la singular !singularia tantum#:

+ sunt substantivele cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale

&eclinarea cu articol hotarat(

&eclinarea cu articol nehotarat(

Schimbarea valorii gramaticale

a# cand insotesc si determina un alt substantiv:

a# cand determina un verb sau un ad$ectiv :

3oamna se culeg roadele' %adverb)

Patria e aducerea-aminte de ilele copilariei'

La ce statornicia parerilor de rau,

2n cele ce urmeaza veti gasii cateva exemple cu articolul din limba romana:

#/ MS#032! F(M2!2!

copil al vecineicopii ai vecinelo

2n concluzie, articolul are urmatoarele caracteristici:

Numar Masculin %eminin

creion verde - iarba verde'

2$ adjective pronominale" provenite din pronumele ce determina un substantiv:

b.*$ adjective demonstrative: elevul acesta, acela, celalalt

Adjective compuse: cumsecade %cum B se B cade) atotputernic %a B tot B puternic) galben-auriu, tehnico-stiintific, alb-argintiu.

Schimbarea valorii gramaticale

#mul lenes nu este apreciat' 0 Lenesul nu este apreciat .

Colegul meu scrie frumos %valoare de adverb de mod, deoarece determina verbul scrie)

2n cele ce urmeaza aveți cateva exemple de locutiuni ad$ectivale.

a) pot fi insotite de articolul demonstrativ %ad$ectival): omul cel cu stare

'radele de comparatie ale adjectivului

+ adverbele si locutiunile adverbiale legate de ad$ectiv prin prepozitia de:

!u au grade de comparatie :

Pronumele din limba romana

Setila repede-repede mi ti le-a supt pe toate de-a randul'

Pronumele la dativul etic nu are functie sintactica.

Model de analiza pentru pronume

Noi insine am intariat'

Pronumele refleiv din limba romana

Pronumele reflexiv prezinta particularitati morfologice si sintactice distincte :

"si ia palaria de pe cap'

"ubirea de sine inseamna egoism'

Pronumele posesiv din morfologia limbii romane

subiect: Ai nostri au plecat'

Model de analiza pentru pronumele posesiv

Pronumele demonstrativ din limba romana

ipurile de pronume demonstrative sunt:

Pronumele demonstrative disting opozitii:

de gen: acesta8aceasta acela8aceea acelasi8aceeasi celalat8cealalta

Acestia sunt prietenii celorlalti' %i au ramas aceiasi'

/lecare isi are eul sau'

masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural

Am aflat 6 0 ce elev intarie' 7 0

Cine ca pronume interogativ distinge opozitia de caz:

Ce este un pronume interogativ invariabil si se refera la nume neanimate.

Ac$ Cine estiaitu8 !nume predicativ#

Ce rochie este mai frumoasa8

&upa structura, pronumele ne7otarate sunt:

• simple: unul, altul, tot,, atat, mult, putin, realizand distinctii:

Pronumele ne7otarat fiecare are forme pentru numarul singular.

Nimeni nu stie nimic'

• simple: nimeni, nimic

Pronumele nimic !nimica# substituie nume neanimate si este invariabil.

Nici un om n-a observat nimic'

Schimbarea valorii gramaticale