Sunteți pe pagina 1din 54

Isabela Panainte

Curs de limba latin


I notie de curs
I. Introducere
1. Limba latin face parte din limbile indo-europene, ca i greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea c i modific terminaiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numete flexiune (flexio, -onis= ndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificri se numesc flexionare. Limba latin s-a vorbit mai nti in Italia, n Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a ntemeiat cetatea Roma. n Italia se mai vorbeau i alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latin este cea care s-a pstrat i rspndit, datorit circumstanelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagr, din Britania pn n Africa, de la Rin i Dunre pn la Tigru i Eufrat i pn la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au disprut i li s-a uitat chiar i numele, dar limba latin de attea veacuri continu s fie vorbit, scris i studiat. Ea continu s triasc prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, romna. Limba romna pstreaz structura gramatical a limbii latine, sistemul ei fonetic precum i o bun parte din lexic. n consecin, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru c prin intermediul ei s-a transmis cultura antichitii greco-romane, ci pentru c este i modalitatea cea mai fireasc de cunoatere a evoluiei limbii romne i instrumentul indispensabil pentru nsuirea ei pe baze tiinifice.

II. Fonetica
1. Alfabetul, scrierea si pronunia Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Este mprumutat de la greci. Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte strine ca zephyrus, Zalmoxis. Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantic din iugum se pronun ca i din iasc. Pentru fonemul u vocal i u consoan(v) romanii folosesc o singur liter: V (majuscul) i u(minuscul). Consoana qu se pronun cu, nu cv. Consoanele c, g, t se pronunau la fel, chiar dac urma o vocal, ex. Cicero se pronuna kikero, gelidus se pronuna ca i Gallus, natio se pronuna ca atare. n coala romneasca ele au fost adaptate sistemului de pronunie specific, cena se pronun ca cina, gelu ca ger, natio ca naiune, etc. 2. Cantitatea vocalelor Cantitatea este durata n timp, necesar pentru rostirea unei vocale. n funcie de aceasta durat vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparinut antichitii, ci au fost adugate pentru a uura citirea: ex.: mlum (cu a lung) nseamn mr, mlum cu a scurt nseamn ru. Ppulus (cu o lung) nseamn plop, ppulus (cu o scurt) nseamn popor. 3. Cantitatea silabelor n limba latina silabele pot fi lungi sau scurte. Silabele lungi pot fi: - lungi prin natur: cuprind o vocala lung sau diftong; ex: mater 1

- lungi prin poziie: cuprind o vocal urmat de dou sau mai multe consoane; ex: fenestra Silabele scurte pot fi: - scurte prin natur: cuprind o vocala scurt; ex. femina, perdere - scurte prin poziie: cuprind o vocala urmat de alta vocal; ex: patria, dormio. 4. Accentul Nu era marcat n limba latin prin semne grafice. Ultima silab nu are niciodat accent. n cuvintele formate din dou silabe, accentul cade pe silaba penultim. n cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe: a. silaba penultim, dac este lung b. silaba antepenultim, dac penultima este scurt.

III. Morfologia
1 Substantivul Am amintit la nceputul expunerii faptul c limba latin este o limba flexionar. Pentru a recunoate crei flexiuni aparine un cuvnt trebuie s avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicionar, ex. substantivele pot fi ncadrate n 5 declinri, fiecare declinare are terminaii specifice pentru N i G. Declinarea I: N: a, G: a Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i Declinarea III: N: terminaii diverse G: is Declinarea IV: N: us, G: us Declinarea V: N: es, G: ei 1.1 Declinarea I (Temele in a) Declinarea I cuprinde substantive i adjective n majoritate feminine. Exist i cteva substantive masculine care sunt: - nume de ocupaii (mprumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc. - nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Singular
Cazul N.V Ac. G. D. Abl. Desinenele zero -m -i Modul de formare Aqua aqua-m>aquam *aqua-i>*aquai>aquae

-i *aqua-i>*aquai>aquae d care cade si se lungeste *toga-d>togad>tog compensatoriu finala temei

Plural
Cazul N.V. A. G. D. Abl. Desinentele -i -*ns>s -*som>rum -is -is Modul de formare *aqua-i>*aquai>aquae *aqua-ns>aquas *aqua-som>aquarum aqua-is>aquis aqua-is>aquis

1. genitivul singular italic n as s-a pstrat n pater familias (tat de familie) i mater familias (mama de familie). 2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este n abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeielor). 3. declinarea I mai pstreaz urme ale vechiului locativ, cu desinena -i la nume de orae; ex.: Romai>Romae 4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural) ex.: angustiae, arum= strmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plcere, etc. Declinarea II (substantivele in o/e): Cuprinde n principal subtantive i adjective masculine i neutre, precum i unele substantive feminine Singular Cazul Declinarea N. bonus amicus V. A. G. D. Abl. Desintenele i modificrile fonetice desinena s: amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agros>agrs>agr>ager bone amice; puer, ager Forma n e, numai pentru subst. n -us bonum amicum, puerum, Desinena m: agrum amico-m>amicum boni amici Desinena i: amico-i>amici bono amico, puero, agro Desinena i: amico-i>amico bono amico, puero, agro Desinena d: amico-d>amico Plural Cazul Declinarea N.V. boni amici, pueri, agri G. A. D. Abl. Desintenele i modificrile fonetice Desinena i: amico-i>amici bonorum amicorum; Desinena som: puerorum, agrorum amico- som >amicorum bonos amicos, pueros, Desinena ns: agros amico-ns>amicos bonis amicis, pueris, agris Desinena is: amico-is>amiceis>amicis

Declinarea a II-a neutr Cazul Plural N.V. A. G. D. Abl. bonum boni Bono Singular Desinene i modificri fonetice Singular Plural bona bonorum bonis -m -i -i -a ( desinen de colectiv) -som>orum -is

Declinarea a III-a (temele n i): Este cea mai complicat declinare i cuprinde o varietate de teme i genuri. Ea se mparte n dou mari grupe: -teme consonantice -teme vocalice, terminate n i La genitivul plural se poate afla tema oricrui substantiv. Finala temei dental nazal vocal etc. Nr. Singular Plural N sg miles homo civis G sg militis hominis civis G pl milit-um homin-um civi-um Tema subtantivului milithomincivi-

Nominativ zero sau s -es -a

Desinene cazuale Acuzativ Genitiv zero sau -em -is -es -um -a

Dativ -i -ibus

Ablativ -e

Declinarea a IV-a (temele n u) Cuprinde substantive majoritatea masculine, cteva feminine i neutre. Declinarea a IV-a nu are adjective. Singular

Cazul N. V. A. G. D. Abl.

Masculin fructus fructum fructus fructui fructu

Feminin manus manum manus manui i manu manu

Neutru cornu cornu cornus cornu cornu

Desinene m, f. s neutre: zero m. f. m neutre: zero -s -i -d: *fructud>fructu

Plural Cazul Masculin N. V. fructus A. G. D. Abl. fructus fructum fructibus Feminin manus manus manuum manibus Neutre cornua cornua cornuum cornibus Desinene m.f.: es>-s neutre:-a m. f. ns>-s neutre: -a -um -bus

Declinarea a V-a (temele n -e) Este declinarea cea mai srac n cuvinte i a avut aceei existen precar ca i declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinri sunt feminine, n afar de dies care poate fi i masculin i feminin. Cazul Singular Desinene Plural Desinene N. V. dies -s dies -es A. diem -m dies -*ns>s G. diei -i dierum -rum D. diei -i diebus -bus Abl. die *-d diebus -bus

2. Adjectivul
Adjectivul nu are forme proprii n declinare, ci le mprumut de la substantive. 2.1. Clasificarea adjectivelor: Clasa Tema Declinarea adejectivului I n o (m., n.) a II-a -a (f.) I a II-a n -i a III-a Numrul terminaiilor 3 -us, -a, -um -er, -a, -um a/3 er, is, e Exemple bonus, -a, -um pulcher, -ra, -rum liber, -era, -erum campester 5

a III- n consoan a

a III-a

b/2: is, e c/1 1

fortis, -e audax, cis vetus, -eris inops, -pis

2.2 Comparaia adjectivelor n limba latin exist, la fel ca i n limba romn: - pozitivul: gradul normal al adjectivelor - comparativul indic un lucru superior celuilalt - superlativul exprim nsuirea n gradul cel mai nalt sau calitatea considerat fr termen de comparaie Formarea comparativului Pozitiv Comparativul Nominativul Genitivul Ablativ Nominativ i Genitiv clarus, singular singular singular Acuzativ plural us, um m. f. singular clarior clarioris clariore m. f. n. clarius clariores clariorum n. clariora niger, m.f.nigrior nigrioris nigriore m.f. nigriores nigriorum gra, n. nigrius n. nigriora grum fortis, -e m. f. fortioris fortiore m.f. fortiores fortiorum fortior n. fortiora n. fortius audax, - m.f. audacior audacioris audaciore m.f. audaciorum cis n. audacius audaciores n. audaciora

Alte tipuri de formare a comparaiei: 1.prin perifraz: ex. sobrius= cumptat(grad pozitiv), magis sobrius=mai cumoptat (comparativ) 2. neregulat: prin forme total diferite de gradul pozitiv grad pozitiv grad comparativ bonus=bun melior, melius malus= ru peior, peius magnus=mare maior, maius parvus=mic minor, minus 6

Superlativul I. Se formeaz nlocuind desinena genitivului singular cu sufixele: 1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv) clarissimus, a , um (superlativul) 2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) pulcherrimus, a, um (superlativul) 3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) difficillimus, a, um(superlativul) II. Unele adjective formeaz superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit III. exist i adjective cu superlativ neregulat grad pozitiv bonus=bun malus= ru magnus=mare parvus=mic grad superlativ optimus, a, um pessimus, a, um maximus, a, um minimus, a, um

3. Pronumele
Pronumele(pronomen) nlocuiete un nume (de unde si denumirea). In limba latin avem apte categorii de pronume grupate n dou categorii mari, fr legtur ntre ele: I. pronumele personal, reflexiv i posesiv II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ i nehotrt 3.1. pronumele personal Caz Persoana I Singular Plural N. ego=eu nos=noi Ac. me=pe nos=pe noi, ne mine, m, mG. mei= de nostri=de noi mine nostrum=dintre noi D. mihi, mi= nobis=noua, mie, mi, ne, ni, pt. noi imi, pentru mine Abl. me=de(de nobis=de(de la) mine, la) noi, etc. etc. nobiscum= cu mecum=cu noi mine Persoana a II-a Singular Plural tu=tu vos=voi te=pe vos=pe voi, v, tine, te vtui=de tine tibi=ie, ti, iti, pentru tine tibi= de(de la) tine tecum= cu tine vestri=de voi vestrum=dintre voi vobis=vou, va, vi, pt. voi vobis=de(de la) voi vobiscum=cu voi Persoana a III-a Singular si plural se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi=siei, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

V.

tu!

vos!

n limba latin nu exist pronume personal de persoana a III-a nereflexiv i nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a. Pentru a reda persoana a III-a se folosete pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva. Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se folosete pronumele personal, ex. me defendo= eu m apr. Desinenele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen. Spre deosebire de limba romn, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv: 1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi 2. genitiv obiectiv: nostri= de noi. Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt nsoite de prepoziia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum. Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet. Pronumele reflexiv: Nu are nominativ, are aceleai forme pentru singular i plural Persoana a III-a Singular si plural se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi=siei, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele Pronumele posesiv: Are ca i n romn forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular i plural i pentru cele trei genuri: Numr Obiectul posedat aparine Persoanei I Persoanei a II-a Persoana a III-a singular meus, -a, -um tuus, -a, -um suus, -a, -um plural noster, -tra, -trum vester,-tra, -trum Pronumele posesive se declin ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaii, dup declinarea a IIa la masculin i neutru i dup declinarea I la feminin. n limba latin, pronumele posesiv nu se folosete cnd poate fi subneles. 8

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ i nehotrt) are umtoarele caracteristici: 1. n general nominativul singular se termin n e: iste, ille i n s: is, quis 2. nominativul i acuzativul singular neutru se termin n d: id, illud, istud, quod, quid (dar i n m: ipsum) 3. exist dou desinene comune pentru toate genurile: a. G singular: ius b. D singular: i Pronumele demonstrativ: Pronumele hic, haec, hoc= acesta iste, ista, istud= acela ille, illa, illud= acela is, ea, id= acesta, acela idem, eadem, idem= acelai ipse, ipsa, ipsum= nsui Pronumele hic,haec, hoc Caz N. Ac. G. D. Abl. Masculin hic Hunc huius huic Hoc Singular Feminin haec hanc huius huic hac Singular Feminin ista istam istius isti ista Neutru hoc hoc huius huis hoc Masculin hi hos horum his his Plural Feminin hae has harum his his Neutru haec haec horum his his Sensul pronumelui indic fiinele i lucrurile apropiate sau care aparin persoanei care vorbete indic fiinele i lucrurile apropiate sau care aparin persoanei cu care se vorbete indic lucruri, fiine deprtate antecedentul pronumelui relativ: is... qui= cel... care pronume de identitate pronume de ntrire Persoana la care se refer persoana I persoana a II-a persoana a III-a toate persoanele toate persoanele

Pronumele iste, ista, istud Caz N. Ac. G. D. Abl. Masculin iste Istum istius isti Isto Neutru istud istud istius isti isto Masculin isti istos istorum istis istis Plural Feminin istae istas istarum istis istis Neutru ista ista istorum istis istis

Pronumele ille, illa, illud Caz Masculin Singular Feminin Neutru Masculin Plural Feminin Neutru 9

N. Ac. G. D. Abl.

ille Illum illius illi Illo

illa illam illius illi illa Singular Feminin ea eam eius ei ea

illud illud illius illi illo

illi illos illorum illis illis

illae illas illarum illis illis Plural Feminin eae eas earum eis eis

illa illa illorum illis illis

Pronumele is, ea, id Caz N. Ac. G. D. Abl. Masculin is Eum eius ei Eo Neutru id id eius ei eo Masculin ei, ii eos eorum eis eis Neutru ea ea eorum eis eis

Pronumele idem, eadem, idem Singular Caz Masculin Feminin N. idem eadem Ac. Eundem eadem G. eiusdem eiusdem D. eidem eidem Abl. Eodem eadem Pronumele ipse, ipsa, ipsum Singular Caz Masculin Feminin N. ipse ipsa Ac. Ipsum ipsam G. ipsius ipsius D. ipsi ipsi Abl. Eo ea

Neutru idem idem eiusdem eidem eodem

Masculin iidem eosdem eorundem eisdem eisdem

Plural Feminin eadem easdem earundem eisdem eisdem Plural Feminin ipsae ipsas ipsarum ipsis ipsis

Neutru eadem eadem eorundem eisdem eisdem

Neutru ipsum ipsum ipsius ipsi eo

Masculin ipsi ipsos ipsorum ipsis ipsis

Neutru ipsa ipsa ipsorum ipsis ipsis

Observaii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest cine de lng mine Iste locus= acest loc unde stai tu Iste mendax= mincinosul sta (uneori pronumele iste poate exprima dispreul) Ille homo= acel om de lng el Ipse homo= omul nsui Pronumele relativ Singular Plural 1 0

Caz N. Ac. G D. Abl.

Masculin qui Quem cuius cui Quo

Feminin quae quam cuius cui qua

Neutru quod quod cuius cui quo

Masculin qui quos quorum quibus quibus

Feminin quae quas quarum quibus quibus

Neutru quae quae quorum quibus quibus

Pronumele interogativ Caz N. Ac. G D. Abl. Masculin quis Quem cuius cui Quo Singular Feminin quis quam cuius cui qua Neutru quid quod cuius cui quo Masculin qui quos quorum quibus quibus Plural Feminin quae quas quarum quibus quibus Neutru quae quae quorum quibus quibus

Pronumele nehotrte a. compuse Pronumele M. F. quis quae aliquis aliqua quidam quaedam quispiam quaepiam quisquam quisque quaeque unusquisque unaquaeque quivis quaevis quilibet quaelibet quicumque quaecumque

Sensul N. quid aliquid quiddam quidpiam quidquam quodque unumquidque quidvis quidlibet quodcumque cineva, ceva cineva, ceva un oarecare un oarecare un oarecare fiecare fiecare oricare (vrei) oricare (i place) oricare

Genitivul sg. cuius alicuius cuiusdam cuiuspiam cuiusquam cuiusque unuscuiusque cuiusvis cuiuslibet ciuscumque

b. cu form i valoare de adjectiv Pronumele adjectival Sensul unus, a, um unul singur ullus, a, um vreunul nullus, a, um nici unul uter, tra, trum unul din doi neuter, tra, trum nici unul din doi alter, era, erum cellalt din doi alius, a, ud altul

Genitivul singular unius ullius nullius utrius neutrius alterius alius

Dativul singular uni ulli nulli utri neutri alteri alii 1 1

solus, a, um totus, a, um c. negative nomo= nimeni nihil=nimic

singur tot, ntreg

solius totius

soli toti

4. Verbul
Tema verbului: indic aspectul de infectum=aciune ce nu s-a ncheiat= tema de prezent sau perfectum =aciune ce s-a ncheiat= tema de perfect Sufixele (indic modul i timpul) Desinenele verbului (indic diateza, persoana i numrul): numrul persoana Diateza activa (toate timpurile in afara de perfect) singular I II III plural I II III -o/m -s -t -mus -tis -nt Diateza Indicativ pasiva (timpurile Perfect din prezent) activ Imperativ

-or/-r -re/ris -tur -mur -mini -ntur

-i -isti -it -imus -istis -erunt

prezent activ pasiv zero -re -te -mini -

viitor activ pasiv -to -tor -to -tor -to -nto -ntor

Indicativ: Timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: tema perf + sufix 0 + desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere) Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Viitor anterior: tema perfect + sufix eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt Conjunctiv: 1 2

Timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt (sa iubesc) - conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt Conjunctiv imperf: tema prez + sufix re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as iubi) Timpuri derivate din tema prezentului: Conjuctiv perfect: tema perf + sufix eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (sa fi iubit) Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as fi iubit)

Modul imperativ:
1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti (ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite) 2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti.. (ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl) conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl) conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

Formele nominale derivate din tema prezentului:


1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc (conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire) 2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste -este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza) (conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in i daca este considerat adjectiv, in e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent) 3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ... Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a): G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind); n-are N: completat de infinitiv 4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Formele nominale derivate din tema perfectului:

1 3

Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit (ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse) Substantivul verbal in tu-(supinul) Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in u o declinare a infinitivului fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri: Ac. amatum D. amatui Abl. amatu Acuzativul terminat in tum si sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea) Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaa) Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. Infinitivul viitor pasiv: Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire: rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat) Adjectivul verbal in turus: Adjectivul verbal in turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ. Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alctuiete o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc, am intenia s fac (conjugarea perifrastic activ) Adjectivul verbal in to-: Sufixul to- de data indo-europeana i este atestat ca formant adjectival n toate limbile indoeuropene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibil Sufixul to- se ataseaza direct la radical Participiul perfect pasiv: n latina, atasat unor teme nominale, sufixul to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataat unor teme verbale formeaz adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprima dobndirea de ctre referentul substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizeaz: legatus= trimis, tectum= acoperi Participiul perfect pasiv se pstreaz in limbile romanice, att prin formele care le continua pe cele latine, ct i ca sistem de producere a altora noi: Participii in t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare a participiului latin perfect cu esse i habere alctuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mncat, tu as mange, ho mangiato. 1 4

Diateza pasiv
I Introducere
Timpurile si modurile diatezei pasive sunt: 1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleai ca si la desinena activa, ceea ce le difereniaz sunt desinenele care sunt cele ale desinenei pasive 2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi) 3. desinenele verbale pentru diateza pasiva sunt: numrul persoana Diateza pasiva (timpurile din prezent) Imperativ

singular

I II III I II III

-or/-r -re/ris -tur -mur -mini -ntur

prezent -re -tor -tor -mini -ntor

viitor

plural

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor:


1. Indicativul a. timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt iubit) Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad. eram iubit) Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. voi fi iubit) - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, ntur b. timpuri derivate din tema perfectului: 1 5

Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit) Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit) Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit) 2. Conjunctivul a. timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. sa fiu iubit) - conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur Conjunctiv imperf:tema prez + sufix re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. as fi iubit) b. timpuri derivate din tema perfectului: Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim, sis, sit, simus, sitis, sint (Trad sa fi fost iubit) Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent (Trad as fi fost iubit) 3. Imperativul: a. timpuri derivate din tema prezentului: Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinene: -re -pers II sg (traducere: fii iubit) -mini -pers. II pl (traducere: fiti iubii) Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinene: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit) -tor-pers III sg (traducere: sa fie iubit) -ntor -pers III pl (traducere: sa fie iubii) b. timpuri derivate din tema perfectului: nu exista la diateza pasiv

Formele nominale
4. Infinitivul a. timpuri derivate din tema prezentului: Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinena 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit) Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit) b. timpuri derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit) 5. Participiul 1 6

a. timpuri derivate din tema prezentului: nu exista la diateza pasiva b. timpuri derivate din tema perfectului: Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in to, este alcatuit din radical + sufixul to (Traducere: care a fost iubit) Sufixul to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataat unor teme verbale formeaz adjective (cu trei terminaii, cu flexiune o/e pt masculin i neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprim dobndirea de ctre referentul substantivului a unei caliti derivate din aciunea verbal sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizeaz: legatus= trimis, tectum= acoperi Participiul perfect pasiv se pstreaz in limbile romanice, att prin formele care le continua pe cele latine, ct i ca sistem de producere a altora noi: Participii in t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continu i sistemul latin de mbinare al participiului latin perfect cu esse i habere alctuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mncat, tu as mange, ho mangiato. 6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Este un adjectiv verbal cu flexiune complet, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor. Observatii asupra diatezei pasive: 1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul sufer aciunea): ex.: mitteris= tu eti trimis 2. diateza pasiv poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberm 3. diateza pasiv poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice Verbele deponente: Exista in limba latina unele verbe care, dei se conjug numai la diateza pasiv, au doar sens activ. Ele se conjug la toate modurile i timpurile conjugrii pasive, n afar de infinitivul viitor pasiv, care lipsete. Aceste verbe au totui i unele timpuri de la conjugarea activ: 1. infinitivul viitor 2. gerunziul 3. participiul prezent si viitor 4. supinul. Verbele semideponente: Exist ase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjug la diateza activ, iar la cele derivate din tema perfectului se conjug la diateza pasiv (sunt deci doar pe jumtate deponente). Aceste verbe sunt: 1. Audeo, audere, ausus sum= a ndrzni 2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura 1 7

3. 4. 5. 6.

Soleo, solere, solitus sum= a obinui Fido, fidere, fisus sum= a se increde Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde

Ultimele dou verbe sunt compuii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente i semideponente nu au lsat urme n limbile romanice pentru c au fost nlocuite cu verbele active corespunztoare. Verbele neregulate Verbele neregulate sunt verbe ale cror moduri i timpuri se formeaz de la rdcini diferite. Verbele neregulate sunt: 1. sum , esse, fui= a fi refero, referre, retuli, relatum= a duce napoi, a compusii lui sum, esse, fui: raporta, a aduce la cunotina absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, adsum, adesse, adfui= a fi de fata a suferi desum, deesse, defui= a lipsi transfero, transferre, transtuli, translatum= a obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama transporta, a purta peste praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte 4. eo, ire, ivi (ii), itum = a merge possum, posse, potui= a putea compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum: prosum, prodesse, profui= a fi de folos abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a 2. volo, velle, volui= a vrea vizita compusii lui volo, velle, volui: circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a nolo, nolle, nolui= a nu vrea merge in jur malo, malle, malui= a prefera exeo, exire, exivi (ii), exitum = a iei 3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a suporta ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra compusii lui fero, ferre, tuli, latum: pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri affero, afferre,attuli, allatum= a aduce praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica trece peste, a trece pe lng confero, conferre, contuli, collatum= a aduna prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se napoia denuna transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece difero, diferre, distuli, dilatum= a amna, a se dincolo, a traversa deosebi, a despri quaeo, quire, quivi, quitum= a putea effero, efferre, extuli, illatum= a scoate nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea infero, inferre, intuli, illatum= a duce veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune venum-eo)= a fi vandut, in fa ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce jur- se conjuga regulat nainte, a duce nainte, a prefera 5. edo, edere, edi, esum= a mnca 6. fio, fieri, factus sum= a deveni

1 8

Conjugarea lor: 1. sum , esse, fui= a fi Verbul esse este cel mai neregulat din limba latina. Indicativ sum =sunt es est sumus estis sunt eram eram eras erat eramus eratis erant ero voi fi eris erit erimus eritis erunt Conjunctiv sim=s fiu sis sit simus sitis sint essem (forem) a fi esses (fores) esset (foret) essemus essetis essent (forent) Imperativ es fii! este fii! Infinitiv esse a fi Participiu

Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U L Viitorul U I

esto sa fii! esto sa fie! estote sa fiti! sunto sa fie!

fore } futurum} futuram} futurum} futuros } futuras} futura } esse ca va fi ca vor fi fuisse a fi fost ca a fost ca au fost

futurus care va fi futura futurum

Perfectul T E M A P E Mai mult R ca F perfectul E C

fui am fost fuisti fuit fuimus fuistis fuerunt fueram fusesem fueras fuerat fueramus fueratis fuerant

fuerim sa fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint fuissem as fi fost fuisses fuisset fuissemus fuissetis fuissent

1 9

T Viitor U anterior L U I

fuero voi fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint Indicativ Prezent fer o fer s fer t fer i mus fer tis fer u nt (duc) Imperfect fer e ba m fer e ba s fer e ba t fer e ba mus fer e ba tis fer e ba nt (duceam) Viitorul fer a m fer e s fer e t fer e mus fer e tis fer e nt (voi duce) Perfectul tul i tul isti tul it tul imus tul istis tul erunt (am dus) tul eram tul eras tul erat tul eramus tul eratis tul erant (dusesem) Conjunctiv fer a m fer a s fer a t fer a mus fer a tis fer a nt (sa duc) fer re m fer re s fer re t fer re mus fer re tis fer re nt (a duce) Imperativ fer du! ferte ducei! Infinitiv ferre a duce Participiu ferens ferentis care duce, ducand

T E M A P R E Z E N T U L U I

ferto sa duci! ferto sa duca! fertote sa ducei! ferunto sa duc! tul erim sa fi iubit tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint tul issem tul isses tul isset tul issemus tul issetis tul issent ( as fi iubit)

laturum, am, um esse ca va duce laturos, as, a esse ca vor duce tul isse a fi dus ca a dus

laturus latura laturum care va duce

T E M A P E R F E C T Mai mult ca perfectul

Supin latum latu pentru a duce de dus

2 0

U L U I

Viitor anterior

tul ero tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint (voi fi dus) (voi fi dus

II. tabele gramaticale TABELE GRAMATICALE

Substantivul
Caz N. Ac. G. D. Abl. Declinarea I Singular Plural aqua aquam aquae aquae aqua aquae aquas aquarum aquis aquis Declinarea II Masculin Neutru Singular Plural Singular Plural dominus domini scutum scuta dominum dominos scutum scuta domini dominorum scuti scutorum domino dominis scuto scutis domino dominis scuto scutis

Declinarea III Caz Imparisilabica Parisilabica Masculin Neutru Feminin Neutru Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural N. consul consules nomen nomina avis aves mare maria Ac. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria G. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium D. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus Abl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus Caz N Ac. G. D. Abl. Declinarea a IV Masculin Singular Plural sensus sensus sensum sensus sensus sensuum sensui sensibus sensu sensibus Neutru Singular Plural genu genua genu genua genus genuum genu(i) genibus genu genibus Declinarea V Singular dies diem dies diei die Plural dies dies dierum diebus diebus

2 1

Verbul
Conjugarea I
T E M A P R E Z E N T U L U I Indicativ Prezent am o iubesc ama s ama t ama mus ama tis ama nt Imperfect ama ba m iubeam ama ba s ama ba t ama ba mus ama ba tis ama ba nt Viitorul ama b o voi iubi ama b i s ama b i t ama b i mus ama b i tis ama b unt Perfectul T E M A amav i am iubit amav isti amav it amav imus amav istis amav erunt Conjunctiv am e m s iubesc am e s am e t am e mus am e tis am e nt ama re m a iubi ama re s ama re t ama re mus ama re tis ama re nt Imperativ ama iubete! amate iubii!

Diateza activ
Infinitiv amare a iubi Participiu amans amantis care iubeste, iubind

amato sa iubesti! amato sa iubeti! amatote sa iubii! amanto sa iubeasc! amav erim sa fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

amaturum, am, um esse ca va iubi amaturos, as, a esse ca vor iubi amavisse a fi iubit ca a iubit

amaturus amatura amaturum care va iubi

Supin amatum amatu pentru a iubi de iubit

2 2

P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

amav eram iubisem amav eras amav erat amav eramus amav eratis amav erant amav ero voi fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

amav issem as fi iubit amav isses amav isset amav issemus amav issetis amav issent

Gerunziu
G. amandi = de a iubi D. amando = spre a iubi Ac. (ad) amandum = pentru a iubi Abl. amando = iubind

Conjugarea I
Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U Viitorul L U I Indicativ am or =sunt iubit ama ris ama tur ama mur ama mini ama ntur ama ba r eram iubit ama ba ris ama ba tur ama ba mur ama ba mini ama ba ntur ama b or voi fi iubit ama b e ris ama b i tur ama b i mur ama b i mini ama b untur amatus, -a , um sum es est amati, -ae , -a sumus estis sunt Conjunctiv am e r=s fiu iubit am e ris am e tur am e mur am e mini am e ntur ama re r a fi iubit ama re ris ama re tur ama re mur ama re mini ama re ntur Imperativ amare fii iubit! ama mini fii iubii!

Diateza pasiv
Infinitiv amari a fi iubit Participiu

amator sa fii iubit! amator sa fie iubit! amantor sa fie iubii! amatus, -a , um sim sis sit amati, -ae, a simus sitis sint

amatum iri c va fi iubit

Perfectul T E M A P

amatum, -am, um esse c a fost iubit amatos, -as, a esse c au fost iubii

Adjectiv verbal amandus, a , um care va fi iubit, care trebuie iubit amatus amata amatum iubit, iubit

2 3

E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

amatus, -a , um eram eras erat amati, ae, a eramus eratis erant amatus, -a , um ero eris erit amati, ae, a erimus eritis erunt

amatus, -a , um essem esses esset amati, ae, a essemus essetis essent

Conjugarea a II-a
Indicativ Prezent move o mic T move s E move t M move mus A move tis move nt P Imperfect move ba m R micam E move ba s Z move ba t E move ba mus N move ba tis T move ba nt U Viitorul move b o L voi mica U move b i s I move b i t move b i mus move b i tis move b unt Conjunctiv move a m s mic move a s move a t move a mus move a tis move a nt move re m a mica move re s move re t move re mus move re tis move re nt Imperativ move mic! move te micai!

Diateza activ
Infinitiv move re a mica Participiu move ns move ntis care mic, micnd

moveto sa miti! moveto sa miti! movetote sa miti! movento sa mite!

moturum, am, um esse c va mica moturos, as, a esse c vor mica

moturus motura moturum care va mica

2 4

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

mov i am micat mov isti mov it mov imus mov istis mov erunt mov eram micasem mov eras mov erat mov eramus mov eratis mov erant mov ero voi fi micat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint

mov erim s fi micat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint mov issem a fi micat mov isses mov isset mov issemus mov issetis mov issent

movisse a fi micat c a micat

Supin motum motu pentru a mica de micat

Gerunziu
G. movendi = de a mica D. movendo = spre a mica Ac. (ad) movendum = pentru a mica Abl. movendo = micnd

Conjugarea a II-a
T E M A Prezent Indicativ move or = sunt micat move ris move tur move mur move mini move ntur move bar= eram micat move ba ris move ba tur move ba mur move ba mini move ba ntur move b or voi fi micat move b e ris move b i tur move b i mur move b i mini move b untur Conjunctiv move ar = s fiu micat move a ris move a tur move a mur move a mini move a ntur move re r =a fi micat move re ris move re tur move re mur move re mini move re ntur Imperativ move re fii micat! move mini fii micai!

Diateza pasiv
Infinitiv move ri a fi micat Participiu

P Imperfect R E Z E N T Viitorul U L U I

movetor sa fii micat! movetor sa fie micat! moventor sa fie micai!

motum iri adjectiv c va fi micat verbal movendus, a um care va fi micat

2 5

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

motus, a, um sum es est moti, ae, a sumus estis sunt motus, a, um eram eras erat moti, ae, a eramus eratis erant motus, a, um ero eris erit moti, ae, a erimus eritis erunt

motus, a, um erim eris erit moti, ae, a erimus eritis erint motus, a, um essem esses esset moti, ae, a essemus essetis essent

motum, am, um esse motos, as, a esse a fi micat c a micat

motus mota motum micat micat

Conjugarea a III-a consonantic


Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N Indicativ vinc o = nving vinc i s vinc i t vinc i mus vinc i tis vinc unt vinc eba m nvingeam vinc eba s vinc eba t vinc eba mus vinc eba tis vinc eba nt Conjunctiv vinc a m=s nving vinc a s vinc a t vinc a mus vinc a tis vinc a nt vince re m a nvinge vince re s vince re t vince re mus vince re tis vince re nt Imperativ vinc e nvinge! vinc i te nvingei!

Diateza activ
Infinitiv vinc e re a nvinge Participiu vinc e ns vinc e ntis care nvinge, nvingnd

2 6

T Viitorul U L U I

vinc a m voi nvinge vinc e s vinc e t vinc e mus vinc e tis vinc e nt vic i am nvins vic isti vic it vic imus vic istis vic erunt vic eram nvinsesem vic eras vic erat vic eramus vic eratis vic erant vic ero voi fi nvins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic erim s fi nvins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic issem a fi nvins vic isses vic isset vic issemus vic issetis vic issent

vincito s nvingi! vincito s nving! vincitote s nvingei! vincinto s nving!

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul

victurum, am, um esse c va nvinge victuros, as, a esse c vor nvinge vicisse a fi nvins c a nvins

victurus victura victurum care va nvinge

Supin victum victu pentru a nvinge de nvins

Gerunziu
G. vincendi = de a nvinge D. vincendo = spre a nvinge Ac. (ad) vincendum = pentru a nvinge Abl. vincendo = nvingnd

Viitor anterior

Conjugarea a III-a consonantic


Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N Indicativ vinc or = sunt nvins vinc e ris vinc i tur vinc i mur vinc i mini vinc untur vinc eba r eram nvins vinc eba ris vinc eba tur vinc eba mur vinc eba mini vinc eba ntur Conjunctiv vinc ar=s fiu nvins vinc a ris vinc a tur vinc a mur vinc a mini vinc a ntur vince re r a fi nvins vince re ris vince re tur vince re mur vince re mini vince re ntur Imperativ vinc ere fii nvins! vinc i mini! fii nvini!

Diateza pasiv
Infinitiv vinc i a fi nvins Participiu vinc e ns vinc e ntis care nvinge, nvingnd

2 7

T Viitorul U L U I Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

vinc a r voi fi nvins vinc e ris vinc e tur vinc e mur vinc e mini vinc e ntur victus, a, um sum es est victi, ae, a sumus estis sunt victus, a, um eram eras erat victi, ae, a eramus eratis erant victus, a, um ero eris erit victi, ae, a erimus eritis erunt

vincitor ! s fii nvins! vincitor! s fie nvins! vincuntor! s fie nvini! victus, a, um sim sis sit victi, ae, a simus sitis sint victus, a, um essem esses esset victi, ae, a essemus essetis essent

victurum iri c va fi nvins

adjectiv verbal vincendus, a, um care va fi nvins victus victa victum nvins, nvins

victum, am, um esse c fost nvins victos, as, e esse c au fost nvini

Conjugarea a III-a vocalic


T E M A P R E Z E N Indicativ Prezent capi o = iau capi s capi t capi mus capi tis capi unt Imperfect capi eba m luam capi eba s capi eba t capi eba mus capi eba tis capi eba nt Conjunctiv capi a m = s iau capi a s capi a t capi a mus capi a tis capi a nt cape re m a lua cape re s cape re t cape re mus cape re tis cape re nt

Diateza activ
Imperativ cap e ia! cap i te luai! Infinitiv cap e re a lua Participiu capi e ns capi e ntis care ia, lund

2 8

T U L U I

Viitorul

capi a m voi lua capi e s capi e t capi e mus capi e tis capi e nt cep i am luat cep isti cep it cep imus cep istis cep erunt cep eram luasem cep eras cep erat cep eramus cep eratis cep erant cep ero voi fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint cep erim s fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint cep issem a fi luat cep isses cep isset cep issemus cep issetis cep issent

capito s iei! capito s ia! capitote s luai! capiunto s ia!

capturum, am, um esse c va lua capturos, as, a esse c vor lua cepisse a fi luat c a luat

capturus captura capturum care va lua

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul

Supin captum captu pentru a lua de luat

Gerunziu
G. capiendi = de a lua D. capiendo = spre a lua Ac. (ad) capiendum = pentru a lua Abl. capiendo = lund

Viitor anterior

Conjugarea a III-a vocalic


T E M A P R E Z E N Indicativ Prezent capi or = sunt luat capi ris capi tur capi mur capi mini capi untur Imperfect capi ebar eram luat capi eba ris capi eba tur capi eba mur capi eba mini capi eba ntur

Diateza pasiv
Infinitiv cap i a fi luat Participiu

Conjunctiv Imperativ capi ar = s fiu luat cap ere capi a ris fii luat! capi a tur cap i mini capi a mur fii luai! capi a mini capi a ntur cape re r a fi luat cape re ris cape re tur cape re mur cape re mini cape re ntur

2 9

T U L U I

Viitorul

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

capi ar voi fi luat capi e ris capi e tur capi e mur capi e mini capi e ntur captus, a um sum es est capti, ae, a sumus estis sunt captus, a um eram eras erat capti, ae, a eramus eratis erant captus, a um ero eris erit capti, ae, a erimus eritis erunt

capitor s fii luat! capitor s fie luat! capiuntor s fie luai! captus, a um sim sis sit capti, ae, a simus sitis sint captus, a um essem esses esset capti, ae, a essemus essetis essent

capturum iri c va fi luat

adjectiv verbal capiendus, a ,um care va fi luat captus, capta captum luat, luat

captum, am, um esse c a fost luat captos, as, a esse c au fost luai

Conjugarea a IV-a
Prezent T E M A Indicativ audi o =aud audi s audi t audi mus audi tis audi unt Conjunctiv audi a m = s aud audi a s audi a t audi a mus audi a tis audi a nt Imperativ audi auzi! audi te auzii!

Diateza activ
Infinitiv audi re a auzi Participiu audi e ns audi e ntis care aude, auzind

3 0

Imperfect P R E Z E N T Viitorul U L U I

audi eba m auzeam audi eba s audi eba t audi eba mus audi eba tis audi eba nt audi a m voi auzi audi e s audi e t audi e mus audi e tis audi e nt audiv i am auzit audiv isti audiv it audiv imus audiv istis audiv erunt audiv eram auzisem audiv eras audiv erat audiv eramus audiv eratis audiv erant audiv ero voi fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint

audi re m a auzi audi re s audi re t audi re mus audi re tis audi re nt audito s aud! audito s aud! auditote s auzii! audiunto s aud! audiv erim s fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint audiv issem a fi auzit audiv isses audiv isset audiv issemus audiv issetis audiv issent auditurum, am, um esse c va auzi audituros, as, a esse c vor auzi audivisse a fi auzit c a auzit auditurus auditura auditurum care va auzi

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I Mai mult ca perfectul

Supin auditum auditu pentru a auzi de auzit

Gerunziu
G. audiendi = de a auzi D. audiendo = spre a auzi Ac. (ad) audiendum = pentru a auzi Abl. audiendo = auzind

Viitor anterior

Conjugarea a IV-a
T E M A Prezent Indicativ audi or =sunt auzit audi ris audi tur audi mur audi mini audi untur Conjunctiv audi a r = s fiu auzit audi a ris audi a tur audi a mur audi a mini audi a ntur

Diateza pasiv
Imperativ audire! fii auzit! audi mini! fii auzii! Infinitiv audi ri a fi auzit Participiu

3 1

P Imperfect R E Z E N T Viitorul U L U I Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

audi eba r=eram auzit audi eba ris audi eba tur audi eba mur audi eba mini audi eba ntur audi a r =voi fi auzit audi e ris audi e tur audi e mur audi e mini audi e ntur auditus, a, um sum es est auditi, ae, a sumus estis sunt auditus, a, um eram eras erat auditi, ae, a eramus eratis erant auditus, a, um ero eris erit auditi, ae, a erimus eritis erunt

audi re r = a fi auzit audi re ris audi re tur audi re mur audi re mini audi re ntur auditor s fii auzit! auditor s fie auzit! audiuntor s fie auzii! auditus, a, um sim sis sit auditi, ae, a simus sitis sint auditus, a, um essem esses esset auditi, ae, a essemus essetis essent auditum iri c va fi auzit adjectiv verbal audiendus, a , um care va fi auzit auditus audita auditum auzit auzit

auditum, am ,um esse c a fost auzit auditos, as, a esse c au fost auzii

III. Aplicaii
La substantiv: Civis Romanus sum. (sunt cetean roman) Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetean roman) Civis Rimanus es? (eti cetean roman?) 3 2

Civis Romanus sum. (sunt cetean roman) Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius) Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus) Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus) Gaius Iulius Caesar + Aurelia Gaius Iulius + Cornelia Caesar (imperator) Iulia Verificai afirmaiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus: 1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost mprat). 2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul mpratului Gaius). 3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar). 4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama mpratului). 5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei). 6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei) 7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius). 8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei). 9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soia lui Caesar si mama Iuliei) Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soia lui Caesar). La adjectiv: Traducei: Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit. Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru met strigosum. cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior? - quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus. Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11) La verb: A. Traducei: 1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui A.c.M. 2. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V 3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2) 3 3

4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta tineretea, va desfata batrinetea (littera(I), la pl=literatura, scrisoare, adulescentia(I), orno(I), senectus, utis, delecto(I) 5. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada (graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II) 6. Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est, dixit unus ex iis. =copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei. Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II), praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II), iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind, cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III), polliceor, eri, citus sum(a promite) B. completai tabelele: Esse dicere ducere Castigare Ponere Dare Habere Mittere Videre Venire Sum Dico Duco Castigo pono Do fui dixi duxi fuerunt castigaverunt posuerunt dederunt habui misi vidi venerunt erat ducebat ponebant dabat habebant videbat veniebat erant dicebant

1.ducere 2.amare 3. audire 4. respondere 5. clamare 6. sentire 7. acciperre 8. ferre

ducit audit

ducunt amant

duxit

duxerunt amaverunt responderunt clamaverunt tulerunt 3 4

sentiunt accipit fert ferunt

clamavit sensit accepit

9. scire 10.

scit ponit

scivit posuit

C. Gasii intrusii si justificati-va raspunsul: 1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez, celel. pf, pers.III) 2. curo-curro-do-scio-filio(e abl, celel. vb) 3. misit-sensit-vici-capit-fuit(persI, perf., celel. III) 4. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D, subst, celel vb pf) 5. cura-homo-ministro (e N, celel. D-abl sg) 6. ducum-mundum-civem-curam (e G. pl de la dux, is, celel Ac. Sg) 7. miles-equites-hostes (e N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal 8. victorum-ministrorum-duci (G sg,celel G pl) 9. filii-generi-duci (e D sg, celel G sg.) 10. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. celel N pl) D. Transformati dupa model: 1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl) 2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl) 3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl) 4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl) 1. (dat)/pl.dant 2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt 3. (dabit)/pl.dabunt 5. (dabat)/pl.dabant 1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt 2. accepit/pl. acceperunt 3. accipiet/accipient 4. accipiebat/accipiebant

Diateza pasiv
A. Traducei urmatorul text si analizati cuvintele subliniate: Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio, inspectante populo, animam efflavit. (Aullus Gellius, Noctes Atticae, III, 15) 3 5

Vocabular: B. Transformati propozitiile dupa model si Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doilea traduceti-le: Anima, ae= suflet, suflu Diagoras tres filios habuisse dicitur. Atticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei) Diagoras tres filios habuisse dicebatur Pugil, pugilis= boxer Diagoras tres filios habere dicebatur Pancratistes= pancratis, atlet care lupta si boxeaza Luctator, luctatoris=luptator Olympia, ae= Olimpia (oras din Grecia) 1. Capta urbe, domina servos appelllavisse Idem, eadem, idem=acelasi, aceeasi dicebatur. Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la, 2. Adulescens in stadio vicisse dicitur. a observa, a privi 3. Adulescens in stadio vincere dicebatur. Ibi= acolo 4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur. Stadium, ii = stadium, arena, intrecere 5. Alexander Magnus epistolas matri legisse Iacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvarli dicebatur. Amplector, amplecti, plexus sum= a imbratisa, 6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur. a cuprinde 7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur. Adulescens, ntis = adolescent 8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur. Ibidem=chiar acolo 9. Tullia cum matre epistolam Marci legere Efflo, are, avi, atum=a da afara sufland, a varsa, dicebatur. Animam efflare= a-si da sufletul 10. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse dicitur.

IV. Teste gril


Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta): 1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere Dicebat Orare 1.prezent 1.infinitiv perfect 2.imperfect 2.conjuctiv imperfect 3 6

3.viitorul

3. infinitiv prezent

Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta): 2. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur Dicens Timebat 1.participiu prezent 1. viitor, II, sg 2.gerunziu 2. imperfect II, sg 3.gerundiv 3. imperfect III, sg Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta): 3. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo Veniebat Vindica 1.imperfect, pers III, pl 1.infinitiv prezent 2.imperfect, pers III, sg 2.indicativ prezent, pers III sg 3.viitor, pers III, sg 3. imperativ, prezent, pers II sg Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta): 4. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor Dixit Timeo 1.conj III, prezent, pers III, sg 1. conj II, prezent, pers I sg 2.conj III, perfect, pers III, sg 2. conj III, prezent, pers I sg 3.conj II, perfect, pers II sg 3. conj I, perfect, pers II pl 5. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me Vindicabo Suggillet 1.prezent, pers III sg 1.viitor, pers III sg 2.imperfect, pers I sg 2.conjunctiv, pers III sg 3.viitor, pers I sg 3. prezent, pers II sg 1. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt fiecare) 2. formati conjunctivul prezent, conj perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti (5 puncte pt fiecare ) +10 puncte din oficiu

1. Alegeti varianta corecta: In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus erat Verbum In principio a) N sg, b) abl sg, c) D. sg 3 7

Erat a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl Deum a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominum vita a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sg lux a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg. hominum a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt. In tenebris a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg lucet a) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl 2. Declinati subst. Vita, ae la G pl si Ac sg

A. Completai tabelul urmtor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte) 1.filia filiae fiica 2.Marcus Marcus 3.mater 3 8

4.soror 5. 6. amicus 7. 8. 9. lupus 10.

servi fillii curae domini grija

B. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte

C. Alegei varianta corecta: (fiecare are 2.50 pcte) =10 pcte 1. Domina sine.. ad praetorem venit. 1. Marcus fratri salutem dicit. a. servi 2. Homo homini lupus est. b. sevis 3. Marci uxor Heluiae salutem dicit. c. servorum 4. Tulliae mater aquam bibit. 2. Servi in urbem ducunt. 5. Bis dat qui dat celeriter. a. dominorum 6. Bis vincit qui se vincit. b. dominos 7. Fortes fortuna adiuvat. c. dominis 8. Canis sine dentibus latrat. 3. Marcus Tullius Cicero cum generum 9. Vasa inania plurimum sonant. vidit. 10. Frater filium videt et ad urbem a. filia(nominativ) ducit. b. filia(ablativ) c. filiam 4. Cicero. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri

D. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti: Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte N. sg. G. sg. Ac. sg. ira magna N. pl. G. pl. Abl. pl. lupi avidi 10 pcte oficiciu

traducere manie mare lupi lacomi

1. Completai tabelul urmtor: miles militis filia Marcus homo

soldatul Marcus

3 9

mater soror civis servi minister fillii curae 2. Gasiti formele care lipsesc si traduceti: amare a iubi amo eu iubesc monere a atrage atenia moneo eu atrag atenia vincere vinco audire dicere - eu zic docere a invata (pe cineva) ponere a pune clamare a striga - a scrie scribo moveo a mica dare respondere respondeo reddere - a nelege intelligo sentire a simi, a percepe - eu simt, eu percep esse a fi mittere - a veni scire a ti - eu sunt scio est sunt grija amant ei iubesc - ei nving audiunt dicunt ponunt clamant scribunt movent reddunt ei restituie intelligunt tenent - ei sunt veniunt -

3. Completai tabelul dup model: esse a fi sum imperare a porunci docere a invata (pe altul) invenire a gasi dicere dico - a trimite mitto

mittunt

4. Completai spatiile goale din tabelele urmtoare: nominativ leo lupus genitiv leonis lupi traducere leu lup acuzativ

4 0

ignis cura minister frater Tullia vir nominativ urbs amicus centurio Romulus civis lapis mater gener

ignis curae ministri servi hominis viri genitiv iniuriae amici

grija servitor om barbat traducere oras centurion cetatean piatra acuzativ urbem iniuriam centurionem civi lapidem generum dativ urbi iniuriae

epistolae matris ginere

5. Alegei varianta corecta: 1. Frater ..videt et ad urbem ducit. a. filo b. filii c. filium 2. Servus vinum .. bibit a. dominus b. dominum c. domino d. domini 3. Terentia . Aquam dat. a. Marco b. Cicero c. Tulliae d. Heluia e. Quinti 4. . Pater et mater amant. a. filia b. filiae c. filiam 5. Gaius Iulius Caesar.. uxorem ducit a. Cornelia b. Corneliam c. Corneliae 6. Iulia Caesaris et Corneliae.. est 4 1

a. filia b. filiam c. filiae 7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, ..videt. a. soror b. sorori c. sororis d. sororem 8. Marcus Tullius Cicero. celeriter respondet a. filiam b. filii c. filium 9. Pater matri epistolam .. legit a. filio b. filii c. filium 10. Marcus ad.uxorem celeriter currit. a. filio b. patrem c. fratris 6. Completai tabelele urmtoare si traducei dup modelul oferit de prima linie: esse dicere ducere castigar curare celare dare habere videre mittere curere venire ponere obsidere procedere detrahere sum dico duco castigo curo do habeo curro pono obsedi procedo detraho detraxi eu am asediat eu am inaintat eu am tras jos, am smuls fui dixi duxi castigavi curavi celavi habui vidi misi eu am fost eu am zis fuerunt dixerunt castigaverunt curaverunt eu am ascuns dederunt habuerunt eu am trimis eu am alergat cucurrerunt posuerunt processerunt

ducere amare monere vincere audire

ducit amat monet vincit audit

ducunt amant

duxit amavit

duxerunt amaverunt

4 2

capere clamare respondere tenere scire procedere sentire accipere ferre

capit clamavit ponit scribunt scit procedunt sentiunt accipit fert ferunt scivit processerunt sentit accepit tulerunt tenuit posuit scripserunt clamaverunt responderunt

7. Alegei varianta corecta: 1. .Caesar vidit. a. hostis b. hostes c. hostium 2. Domina sine.. ad praetorem veniebat. a. servi b. sevis c. servorum 3. Servi in urbem duxerunt. a. dominorum b. dominos c. dominis 4. Cum centuriones aquam dant, .. ira non considit. a. milites b. militum c. milite 5. Marcus Tullius Cicero cum generum videbat. a. filia(nominativ) b. filia(ablativ) c. filiam 6. .. imperatori vinum dederunt. a. centurioni b. ministri c. eques 7. Cicero. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri 8. Veste deposita, Alexander Magnus ad . cucurrit. a. hostium b. fluvium c. aquarum 9. .. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit. a. lupis 4 3

b. hostis c. ducis d. lapidibus 10. Urbe capta, cives rem esse in angusto sciebant. a. legatum b. ducum c. servos. 8. Declinai expresiile urmtoare la cazurile indicate i traducei: N. sg. ira magna gens avida civis Romanus N. pl. lupi avidi fures captivi itinera magna G. sg. gentis avidae Ac. sg. traducere manie mare

G. pl.

Abl. pl. furibus captivis castris relictis

traducere lupi lacomi

itinerum magnorum

Alegei varianta corect: (Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios homo a) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg duos a) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal filios a) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea) Dixit a) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl Adulescentior a) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl Patri a) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl Da a) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sg Mihi 4 4

a) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sg Contigit a) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl Divisit a) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl Substantiam a) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl 2. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos: Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego, are= a strange) omnibus (omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose I.Traducei: Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset, quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit? Macrobius, Saturnalii, II, 3 Vocabular: Accingo, ere, Alligo, are, avi, atum= a Inquit= zice Statura, ae= statur, accinxi, accinctum= lega Longus, a, um= lung nlime a narma Exiguus, a, um= mic, scund II. identificai corect opoziiile de mai jos i traducei seriile verbale urmtoare: Prima serie: A doua serie: A treia serie: A patra serie: 1. relinquebat : 1. dabat: 1. viderat: visus 1.capitur: capta est relinquebatur dabatur erat 2. capiebatur: 2. relinquerat: 2. cum daret: 2. videbat: captus erat relinquebat cum daretur videbatur 3. cum caperetur: 3. relinquerant: 3. dant: 3. cum videret: cum capta esset relicti erant dantur cum vidisset 4. reliquit: 4. dederant: 4. cum vidissent: relinquitur datae errant cum visae essent 5. cum relinquerent: 5. dederunt: cum viderent: cum dati sunt cum viderentur relinquerentur 5. vidit: visus est 6. videt: videtur A cincea serie: 1. victi sunt: vincuntur 2. victi erant: vicebantur 3. cum victi essent: cum vincerentur

relinquo, re, liqui do, are, dedi, video, re, vidi, capio, re, cepi, vinco, re, vici, lictum= a lsa n datum= a da visum= a vedea captum= a apuca, victum= a nvinge urm, a prsi a prinde III. Traducei: Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est. Vocabular: 4 5

adulescens, ntis= adolescent affero, affere, attuli, allatum= a aduce apud+Ac. =la opprimo, ere, oppressi, oppressum= a coplei, a cuprinde

caedo, ere, cecidi, caesum= a bate, a cdea, a face s cad copia, ae=mare cantitate, post= dup(+Ac) pugna, ae= lupt

de+Abl.= n legtura cu, despre diu=mult timp dolor, oris= durere

redeo, ire, ivi, itum= a reveni repente= deodat

ex+Abl= din, n afara exanimo, are, avi, atum= a ucide gaudium, ii= bucurie inopinatus, a, um= neateptat mors, mortis= moarte nuntius, ii= veste se= dar verus=adevrat Urbs, is= Roma

V. Proverbe i maxime:
1. Fortes fortuna adiuvat.(Cicero) Norocul ii ajuta pe cei curajoi. 2. Canis sine dentibus latrat.(Varro) Cinele fara dini latr. 3. Canis timidus vehementius latrat quam mordet.(Q. Curtius) Cinele fricos mai tare latr dect musca. 4. Donec eris felix, multos amicos numerabis.(Ovidius) Cta vreme vei fi fericit, muli prieteni vei avea. 5. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia.(Syrus) Puine lipsesc srciei, avariiei toate ii lipsesc. 6. Uno in saltu apros capiam duos.(Plautus) 7. Fabricando fit faber. 8. Naturam expelles furca, tamen usque recurret. 9. Vasa inania plurimum sonant. 10. Furem fur cognoscit, lupum lupus. 11. Nihil difficile amanti puto. 12. Agnum lupo eripere 13. Ubi est umbra, ibi est corpus. 14. Gutta cavat lapidem. 15. Paucos amicos rebus adversis probas. 16. Abusus non tollit usum. 17. Ad augusta per angusta. 18. Bis dat qui dat celeriter. A Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste) Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent) Ad multos annos! (La multi ani!) 4 6 19. Bis repetita placent. 20. Errare humanum est. 21. Festina lente. 22. Fugit irreparabile tempus. 23. Homo homini lupus. 24. Medice, cura te ipsum. 25. Labor omnia vincit improbus. 26. Ira furor brevis est. 27. Memento, homo, quia pulvis e set in pulverem reverteris. 28. Vulnerant omnes, ultima necat. 29. Verba volant, scripta manent. 30. Ubi bene, ibi patria. 31. Sapiens nihil affirmat quod non probet. 32. Quot capita, tot sensus. 33. Qui bene amat, bene castigat. 34. Parturiunt montes; nascetur ridiculus mus. 35. Bis vincit qui se vincit. 36. Cum tacent consentiunt. 37. Qui vos vincunt, aquam bibunt. 38. Felix qui potuit rerum cognoscere causas. 39. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione voluntas 40. Ars longa, vita brevis.

Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta) Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul) Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra) Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut Rubiconul. Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta) Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor) Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte) Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc) Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!) Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic) Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii) Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te saluta!)

Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori) Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine) Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac) Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai valoroasa decat cea mai mare avere) Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului) Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof) Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)

Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius Cave canem (Pazeste-te de caine) Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare) Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor) Conditio sine qua non. (Conditia necesara) Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare) Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura) Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor) Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva puterii mortii) Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?) Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)

De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta) De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine) 4 7

Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu). Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi) Doctus cum libro. (Savant cu cartea). Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist) Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie) Horatius. Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper) Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege) Dura necessitas. (Necesitate dura)

E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe) Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci) Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt) Ergo bibamus! (Deci, sa bem!) Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a persevera [in greseli] este diabolic) Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!) Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia) Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu) Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa) Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic) Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat) Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul) Experientia docet. (Experienta te invata)

Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta) Festina lente! (Grabeste-te incet!) Fiat lux! (Sa se faca lumina!) Flagrante delicto. (In flagrant delict) Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris) Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)

Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci) Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis 4 8

Grosso modo (In linii mari) Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu prin forta, ci prin cadere repetata)

Habemus papam! (Avem papa!) Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor) Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul este deja aici.)) Hic et nunc. (Aici si acum) Hic et ubique (Aici si peste tot) Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de demonstrat)) Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine) Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om) Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este strain)

Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza) Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza) Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu Incredibile dictu. (Incredibil de zis) In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge) Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute) In vino veritas. (Adevarul este in vin) Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el) Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta) Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)

Laborare est orare. (Lucrul este ruga) Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot) Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

Magister ludi (Invatatorul scolii) Manus manum lavat. (O mana spala pe alta) Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste) Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!) Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos) Modus vivendi (Mod de a trai) Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat) 4 9

Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase) Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul) Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie) Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa) Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat) Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima) Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare) Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu) Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta) Nomen est omen. (Numele este omul) Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc) Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice) Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii) Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura) Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc) Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci omul pe vesmant Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris si "Est modus in rebus." Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie) Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina) Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula) Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

Obiter dicta (In treacat spuse) Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul) Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt, faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei) Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu) Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice) Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta) Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna) Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)

Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi) Pax vobiscum! (Pacea cu voi!) Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile)) Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta) 5 0

Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata) Pia mater (Mama iubitoare) Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul) Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada) Post cenam non stare sed mille passus meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o mila). Post mortem. (Dupa moarte) Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta) Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau) Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata) Primum non nocere. (La inceput, nu dauna) Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie) Prosit (Sa fie de bine)

Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are) Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori) Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord) Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti tai respiratia la sfarsit) Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine) Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat) Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui bou) Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul altuia) Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!) Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)

Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii) Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)

Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscuta) Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema) Semper idem. (Mereu acelasi) Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea unui nou papa. Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea) Sine die (Fara termen precizat) Sine ira et studio. (Fara ura si partinire) 5 1

Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine) Sine qua non. (Fara de care nu se poate) Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai) Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi) Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul) Sui generis. (In felul sau) Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)

Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie, oase) Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele) Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)

Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea) Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie) Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de fidelitate zisa de sotii romani dupa casatorie) Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara) Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta) Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna) Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi) Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)

Vae victis! (Vai de cei invinsi!) Vade mecum (Vino cu mine) Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza) Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane) Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura) Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul) Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

VI. Vocabular
VOCABULAR LATIN-ROMAN

5 2

A a, ab prep. + abl = de, de la C civis, is = cetean cognomen, inis n.+ = cognomen, porecla, supranume F filia, ae f. = fiic filius, ii m. = fiu I imperator, oris m = conductor, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, imprat M mater, tris f. = mam N nomen, ninis, n. = nume P praenomen, inis n.= prenume R Romanus, a, um (adj.) = roman S soror, oris f. =sor U uxor, oris, f. = soie 1. dico, ere, dixi, dictum= a zice autem = insa, dar et= si parabola, ae= parabola, pilda ad=la+Ac ille, illa, illud=acela(pron. demonstrativ) quoniam=dupa ce, pt ca, despre oportet=se cuvine semper=intotdeauna oro, orare, oravi,, oratum=a se ruga non= nu deficio, ere, feci, fectum= a renunta, a parasi, a inceta 2. iudex, iudicis= judecator erat(de la a fi; sum, esse, fui) quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cineva civitas, tis=cetate, oras quis, quae, quod= care Deus, Dei= zeu timeo, ere, ui=a se teme, a-i fi frica homo, inis=om vereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se rusina 3 viduva, ae= vaduva venio, ire, veni, ventum= a veni is, ea, id= acela, el 5 3

vindico, are, avi, atum= a pedepsi, razbuna, a face dreptate adeversarius, ii= adversar, potrivnic, dusman 4. nole, nolle, nolui= a nu voi per=timp de, in timpul, multus(3)=mult tempus, i=timp post=dupa, dupa aceea, apoi, intra=in, inauntru se=sine, el si=daca nec=nici revereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respecta 5.tamen=totusi quia=pentru ca molestus(3)=suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportat mihi=pt mine, mie hic, haec, hoc=aceasta vindico(I)=a razbuna, a elibera, a scapa, a face dreptate ne= ca sa nu suggillo(I)= a defaima, a supara, a-si bate joc

5 4