Montesquieu şi

Jean-Jacques Rousseau
Montesquieu (1689-1755):
• scriitor şi filosof iluminist francez;
• autor al lucrării “Despre spiritul legilor”;
“Există trei forme de conducere (sau
guvernământ) a statelor: cea republicană, cea
monarhică şi cea despotică. Pentru a cunoaşte
natura lor, eu plec de la trei definiţii sau, mai
degrabă trei fapte, şi anume: guvernământul
republica este acela la care întregul popor sau
numai o parte a lui deţine puterea supremă; cel
monarhica este acela în care conduce unul
singur, dar potrivit unor legi fixe şi dinainte
stabilite; pe când, în cel despotic, unul singur,
fără vreo lege şi vreo regulă, conduce totul după
voinţa şi capriciile sale.”
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
Montesquieu (1689-1755):
“Există trei forme de conducere (sau guvernământ) a statelor: cea republicană, cea
monarhică şi cea despotică. Pentru a cunoaşte natura lor, eu plec de la trei definiţii
sau, mai degrabă trei fapte, şi anume: guvernământul republica este acela la care
întregul popor sau numai o parte a lui deţine puterea supremă; cel monarhica este
acela în care conduce unul singur, dar potrivit unor legi fixe şi dinainte stabilite; pe
când, în cel despotic, unul singur, fără vreo lege şi vreo regulă, conduce totul după
voinţa şi capriciile sale.”
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
• Completează pe caiet un tabel în care să transcrii din sursa de mai sus, pe coloana
corespunzătoare, cuvintele prin care autorul explică fiecare dintre cele trei forme
de guvernământ menţionate în sursa istorică.
Conducerea republicană Conducerea monarhică Conducerea despotică
(absolutistă)
     
 
 
Montesquieu (1689-1755):
“Există trei forme de conducere (sau guvernământ) a statelor: cea republicană, cea
monarhică şi cea despotică. Pentru a cunoaşte natura lor, eu plec de la trei definiţii
sau, mai degrabă trei fapte, şi anume: guvernământul republica este acela la care
întregul popor sau numai o parte a lui deţine puterea supremă; cel monarhic este
acela în care conduce unul singur, dar potrivit unor legi fixe şi dinainte stabilite; pe
când, în cel despotic, unul singur, fără vreo lege şi vreo regulă, conduce totul după
voinţa şi capriciile sale.”
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
• Completează pe caiet un tabel în care să transcrii din sursa de mai sus, pe coloana
corespunzătoare, cuvintele prin care autorul explică fiecare dintre cele trei forme
de guvernământ menţionate în sursa istorică.
Conducerea republicană Conducerea monarhică Conducerea despotică
(absolutistă)
poporul deţine puterea monarhul conduce singur, monarhul conduce
supremă dar în limita legilor neţinând cont de legi şi
reguli
• a explicat principiul separării puterilor în
stat: puterea statului trebuie divizată în
diferite compartimente cu puteri și
responsabilități separate și independente;
“În cazul în care aceeaşi persoană are atât puterea legislativă, cât şi pe cea executivă,
nu există libertate. Nu există libertate nici în cazul în care puterea judecătorească nu
este separată de puterea legislativă şi cea executivă. Dacă acelaşi om ar avea aceste
trei puteri, totul ar fi pierdut, căci el ar face şi legile, ar duce la îndeplinire hotărârile
luate şi tot el ar judeca infracţiunile sau neînţelegerile dintre oameni. Puterea
executivă să fie în mâinile unui monarh, pentru că este mai bine administrată de una şi
nu de mai multe persoane.“
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
• Explică un motiv pentru care autorul atrage atenţia asupra situaţiei în care un om ar
deţine toate puterile statului.
• Completează pe caiet o diagramă care să explice separarea puterilor în stat şi
instituţiile care le exercită.
 Separarea puterilor

Puterea ... Puterea ... Puterea ...

 Separarea puterilor

Puterea legislativă Puterea executivă Puterea judecătorească

 Separarea puterilor

Puterea legislativă Puterea executivă Puterea judecătorească

Monarhul
Parlamentul Curţile de judecată
(ajutat de un Guvern)
Jean-Jacques Rousseau:
• scriitor, filosof şi compozitor iluminist;
• autor al lucrării “Contractul social”;
• contractul social – idee politică potrivit
căreia conducerea este asigurată pe baza
unei înţelegeri cu poporul, cu respectarea
drepturilor acestuia.
“Ori de unde ai porni ca să te ridici până la principiu, ajungi mereu la aceeaşi concluzie:
adică contractul social stabileşte egalitatea, astfel încât toţi se supun aceloraşi condiţii
şi urmează să se bucure de aceleaşi drepturi. Să renunţi la libertatea ta înseamnă să
renunţi la calitatea de om, la drepturile umane, ba chiar şi la îndatoririle tale. Nu există
nici un fel de despăgubire posibilă pentru cel care renunţă la toate; o astfel de
renunţare este incompatibilă cu natura omului.”
Jean-Jacques Rousseau, Contractul social