Bijuteria, obiect din metale și/sau alte materiale prețioase sau
neprețioase, al cărui scop este dea înfrumuseța ființa care o poartă, a fost și este o formă de manifestare a personalității în toate acivilizațiile.
Meseria de bijutier inainte de 1989 era o meserie destul de
cautata, scolile cu aceasta specializare fiind putine, iar locurile super- aglomerate. Dupa treminarea scolii aveai posibilitatea sa lucrezi intr-o bijuterie de stat, sau in cooperatie ( un fel de uniune a breslei bijutierilor dintr-o anume regiune), vand posibilitatea de a -ti desavarsi formarea profesionala.Trebuia sa ai ceva cunostinte de fizica si chimie si desen, pentru a putea schita, modela si prelucra aurul, argintul sau aliajele corespunzatoare. Mesterul bijutier de demult folosea clestele cu varf plat, pe cel cu penseta,clestele chain nose , acele duble, ciocanul cu capete din cauciuc, anvil de otel ( un fel de menghina), pile de tot felul si toate marimile, mandrelul pentru marimea inelelor, mandrel pentru bucle, zale, focul etc.
Lucrul presupunea efort fizic, rabdare, maiestrie, fiindca inainte de
a prelucra mesterul bijutier trebuia sa schiteze modeul care urma a fi executat din aurul, argintul sau platina bruta.
Astazi, meseria de bijutier nu mai este la moda, fiindca noi, cei de
azi, preferam sa importam bijuterii executate in alte tari, cu modele din ce in ce mai complicate, facute cu ajutorul tehnologiei.