1.

Chinurile lui Tantal- Tantal aduce o prima jignire zeilor ascunzand cainele de aur al
stapanului tunetelor rapit de regale efesului. A doua jignire adusă zeilor a fost şi mai
mare: Tantal a pregătit un ospăţ terifiant: şi-a ucis fiul şi a gătit carnea acestuia cu
multe mirodenii şi a oferit-o zeilor ca să se convingă dacă aceştia știu totul. Drept
pedeapsa a fost aruncat in imparatia lui Hades in mijlocul unei ape murind de foame
si de sete, iar deasupra capului sau era o stanca inclinata care se putea prabusi in
orice secunda. Astfel, expresia „chinurile lui Tantal” înseamnă „tortură infernală”.

2. Cantec de sirena- Sirenele reprezintă laolaltă atracţia şi pericolul mării, iar expresiile
cântec de sirenă sau glas de sirenă semnifică un mijloc de seducţie pe cât de puternic
pe atât de primejdios.

3. Cutia Pandorei- Conform legendei, Pandora a fost prima femeie de pe Pământ, ce a

fost creată de zei. Se spune că atunci când Prometeu a furat focul de pe Olimp, l-a
jignit pe Zeus, iar acesta, pentru a se răzbuna, i-a spus lui Hefaistos să facă o cutie în
care zeii să pună toate relele. Însă, pe fundul cutiei a fost pusă și speranța. Zeus i-a
oferit-o lui Prometeu de soție pe Pandora, iar această cutie i-a fost oferită ei, drept
cadou. Prometeu a refuzat cadourile, dar Epimeteu, fratele lui Prometeu, a fost cel
care a acceptat-o pe Pandora de soție. Când acesta a deschis cutia Pandorei, atunci
toate relele s-au revărsat pe pământ. Acesta s-a speriat și a închis foarte repede cutia,
fără să observe că pe fundul acesteia a rămas speranța. De aici și însemnătatea
expresiei “Cutia Pandorei – speranța moare ultima”.

4. Furcile Caudiene- Caudium este numele unui vechi orăşel din Italia în apropierea
căruia era un defileu muntos, pe care romanii l-au botezat Caudinae Furcae (Furcile
caudine).

5. Munca de Sisif- să faci, totodată, şi un lucru inutil tot mereu şi mereu, să o iei de la
capăt, deşi nu ai nicio ţintă, obiectivul fiind, practic, imposibil de atins. Sisif a fost
primul rege legendar al Corintului. Acesta era considerat cel mai bun dintre muritori.
Sisif și-a sedus nepoata și i-a luat tronul fratelui său. Totodată, el a dezvăluit niște
secrete ale lui Zeus, unul din ele fiind răpirea Aeginei, nimfa insulei cu același nume,
fapt pentru care a fost pedepsit de acesta la o caznă perpetuă în Infern. El a fost sortit
să împingă la deal o stâncă uriaşă, care ajunsă în vârf, se rostogolea din nou la vale şi
munca se relua. O activitate fără sfârşit, de unde şi expresia.

6. Nodul Gordian- expresie utilizată pentru a descrie o problemă extrem de complicată,

care, aparent, nu are soluție. Un oracol a prezis că neînțelegerile din Frigia vor lua sfârșit,
 când regele va urca cu carul până la templul lui Zeus. Gordius, un simplu țăran, a fost
ales rege al Frigiei și, drept mulțumire, a urcat cu carul la templu închinându-l lui Zeus.
Oiștea carului era însă legată de jug cu un nod atât de complicat, încât nimeni nu-l putea
desface. Oracolele au prezis că cel care va reuși să desfacă Nodul gordian va deveni
stăpânul Asiei

7. Pasarea Phoenix- este o pasăre mitică longevivă, care posedă proprietatea de

autoincendiere periodică și regenerarea din propria cenușă. Este considerată a fi o
pasăre oraculară. Acesta a fost adoptat ca și simbol al creștinătății timpurii. Totodată,
este considerată a fi simbol solar al timpului.

8. Patul lui Procust- Procust, în mitologia greacă, era un tâlhar din Atica, care ataca
drumeţii pe drumul dintre Atena şi Megara. Îşi făcuse un obicei din a-şi tortura
victimele, folosindu-se de două paturi din fier, unul mai mare şi altul mai mic. Cei care
aveau trupurile mai lungi erau aşezaţi în patul mai mic şi Procust le reteza picioarele
ca să corespundă dimensiunilor patului, iar celor mai scunzi le lungea picioarele ca să
aibă dimensiunea patului mai mare.

9. Panza Penelopei- După ce Troia fu cucerită prin vicleșug, Ulise va rătăci ani mulți până
va ajunge în patria lui iubită, Itaca. În acest timp, Penelopa, soția credincioasă a lui
Ulise, este asaltată de pețitori care îi cer să se hotărască și să aleagă pe unul dintre ei
drept soț. Penelopa promite că își va alege soțul după ce va termina de țesut pânza.
Însă, ceea ce țesea ziua, Penelopa desfăcea noaptea întârziind cât mai mult luarea
unei decizii în speranța că soțul ei, Ulise, se va întoarce. Astfel expresia “panza
Penelopei” are semnificatia de pretext invocat de cineva, aparent credibil, dar care
are o rațiune ascunsă.

10. victorie à la Pyrrhus- la Ausculum, trupele lui Pirus suferă pierderi uriaşe, ceea ce-l
face pe general să rostească o vorbă rămasă în istorie: „Încă o victorie ca asta şi s-a zis
cu noi”. Enunţul este consemnat în scrierile lui Plutarh şi se află la originea expresiei
„o victorie a la Pirus”, al cărei sens în ziua de astăzi este de „victorie ale cărei pierderi
pe termen lung sunt mai mari decât câştigurile pe termen scurt”

11. Veni, vidi, vici- Am venit, am văzut, am învins! Potrivit consemnărilor lui Plutarh,
scriitor şi moralist grec, din secolul I d.Hr., din lucrarea Vieţile paralele, Iulius Cezar,
una dintre cele mai controversate personalităţi politice din Imperiul Roman, care a
avut un rol esenţial în lichidarea democraţiei Republicii şi instaurarea dictaturii, ar fi
 trimis la Roma, după victoria de la Zala, împotriva regelui Pontului, Farnace, un text
cu numai trei cuvinte: Veni, vidi, vici!

12. Alea iacta est- Zarurile au fost aruncate. Sunt cuvintele pe care le-a rostit Iulius Cezar,
general şi om politic roman, din secolul I i.Hr., când a decis să treacă Rubiconul, în
ziua de 10 ianuarie 49 i. Hr., in fruntea Legiunii a XII-a Gemina, dată la care a început
războiul civil împotriva lui Pompei, după cum consemnează istoricul latin Suetoniu, în
lucrarea “Caesarum XII vitae”/“Vieţile celor 12 împăraţi”.

13. Aut Caesar, aut nihil- “Aut Caesar, aut nihil" poate fi deviza celor care tintesc foarte
sus si nu se multumesc cu putin. De aceea, aceasta expresie ilustreaza cel mai bine
temperamentul acestui personaj istoric.

14.