Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ȘCOLAR JUDEȚEAN
BRAȘOV
▪ Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
▪ Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.
▪ Răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/ sau motto.
A.
Într-o zi
Mi-am luat Poezia de mână
Și am dus-o la târg.
S-a așezat pe o piatră
Cântând cu gura închisă.
De acolo
Se vede bine țara
Cu mierle murind de bătrânețe
Și ape cât palma
Învârtind muntele printre arini,
Cu țărani-academicieni
Și sanatorii de poeți
Învățând să numere pe degete.
Du-te! i-am spus,
Eu nu sunt decât
Haina ta de lucru
Și haina ta de sărbătoare:
Nu mai am ce preschimba
În iubire.
B.
Când citim, construim imagini sub presiunea imperativă a vocii autorului. Suntem sub
rapt* magic, acesta este farmecul lecturii. Vocea autorului ne vrăjește. Dar această voce este
imaginată, este dedusă din text, din citirea literelor. Acțiunea ei nu este nemijlocită și nici totală
(…). Căci vocea autorului, pe care o deducem imaginativ din text, nu construiește ea însăși
imaginile (cum face cinematograful), ci ne furnizează doar materia din care noi, cu propriul
nostru producător intern de imagini, producem imaginea literară a unui text.
În actul lecturii individuale, sursa imaginilor este ochiul care vede literele. În actul lecturii
publice, sursa imaginilor este urechea care ascultă sunetul cuvintelor. Prima experiență este mai
degrabă abstractă, a doua este mai degrabă concretă. Ca mod de transmitere a informației, cititul
este fondator pentru deprinderile mentale și cognitive ale oamenilor moderni. Ascultatul, nu. El
vine dintr-o altă zonă a civilizației, deopotrivă pre-modernă și de totdeauna. Numai odată cu
apariția tiparului principalul mod de transmitere al informațiilor și tradițiilor a devenit cititul. În
Antichitate, o carte era publicată atunci când era citită cu voce tare în public. Altfel spus,
conținutul cărților ajungea la public prin intermediul unei voci auzite (nu a uneia deduse). (…).
A construi imagini pornind de la cuvântul auzit este mult mai stimulativ decât a construi imagini
pornind de la cuvântul citit. (…).
Nu putem înțelege forța acestui argument decât în conexiune cu argumentul lui Platon*
împotriva scrisului (…). Platon nu a pledat să ne abținem de la scris (ar fi absurd, el însuși a scris
foarte mult): el atrăgea atenția asupra pericolului ca omul, odată descoperit procedeul mecanic al
fixării scrisului pe suporturi materiale exterioare, să înceteze să mai fie sursa imaginilor care fac
cu putință gândirea. Viața spiritului constă în producerea creativă de imagini. Să scriem, spunea
Platon; dar să nu uităm că adevărata viață a gândirii este „scrisul în suflet”, iar înlocuirea ei prin
scrisul cu litere este o eroare. (…).
Diferă prin ceva culturile în care există o tradiție a lecturilor publice de culturile în care
această tradiție nu există ori e limitată? Da, diferă: diferă prin răspândirea puterii de a „scrie pe
suflet”. Această putere e complet ignorată azi, iar întreținerea ei nu e stimulată în mod direct de
nicio practică pedagogică modernă, dimpotrivă. Dar ea supraviețuiește, pentru că sufletul are
nevoie de ea. Iar unele culturi o mai conservă sub forma interesului pentru lecturile publice. O
tradiție care, aș spune, s-a constituit în favoarea argumentului lui Platon împotriva scrierii
(pe suporturi exterioare sufletului).
(Horia-Roman Patapievici, Magia din mintea fiecăruia)
Subiectul I 30 de puncte
Notă
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.
Pentru conținut, vei primi 25 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuația – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsurile vor fi
formulate în enunțuri.
Presupune că ai citit eseul lui Horia-Roman Patapievici, Magia din mintea fiecăruia, în
ediția online a unei reviste de cultură. Redactează un text de 150-300 de cuvinte, care să reprezinte o
posibilă intervenție a ta pe forumul revistei respective, în care să-ți exprimi opinia despre tema
tratată de către autorul eseului.
Notă
Pentru conținut, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuația – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre diversitatea actului lecturii, pornind de la cele
două texte citate și valorificând experiența ta culturală.
Notă
În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând
în formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentația (cu trei
argumente/raționamente logice/exemple concrete etc.) și concluzia/sinteza.
Pentru conținutul eseului, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi
5 puncte (utilizarea limbii literare − 1 punct; logica înlănțuirii ideilor − 1 punct; ortografia − 1 punct;
punctuația − 1 punct; respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte − 1 punct).