Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Simulare județeană – Examenul naţional de bacalaureat, februarie 2022

Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 3
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Trăim, cum spune Marin Sorescu, în era hârtiei tipărite. Când să citești, nu zic tot, nimeni nu pretinde,
dar măcar cât să faci față demnă ca „intelectual”? Căci intelectual se cheamă unul care poate pomeni multe
cărți, de preferință recente sau greu de găsit, ceea ce pe lângă efectul de epatare mai are și avantajul de a nu
fi prea lesne controlabil. Nu poți simula cunoașterea unei cărți decât față de cine nu a citit-o. De altfel, cultura
nu se poate mima față de un om cult, chiar dacă acesta nu a citit niciuna dintre cărțile în discuție. Dar nu
despre simulacru și impostură vreau să vorbesc aici, ci despre lectura efectivă.
Am ajuns cu vremea la încredințarea că incultura sau cultura nu sunt în raport cu numărul de cărți
citite și că acestea nu modifică în esență vocația înnăscută a cuiva pentru cultură sau incultură. Căci există și
vocația inculturii. Cunosc oameni care au citit efectiv biblioteci întregi, au dulapuri cu fișe și știu tot ce se
poate ști, dar sunt funciarmente și fără speranță niște inculți. Asta se vede din felul cum se exprimă și cum
abordează anumite situații sau probleme. Alții care n-au citit toată viața decât să zicem o sută de cărți
fundamentale (dar sunt atâtea?) au darul culturii, spiritul lor are apetența înțelegerii și cunoașterii și se mișcă
cu libertate și siguranță în lumea ideilor, esențelor și formelor.
Firește că această apetență a spiritului comportă de obicei o irezistibilă și devorantă sete de lectură:
„O sută de mii de cărți, un milion de cărți!” cum exclama Papini în acel Uomo finito pe care văd cu melancolie
că generațiile noi nu îl mai pomenesc: să fi fost și asta una dintre cărțile a căror tărie se istovește după o
generație? N-am mai recitit-o de aproape douăzeci de ani și faptul acesta poate că e un indiciu. De ce am
recitit de nu știu câte ori Don Quijote, Război și pace, Comedia umană, de pildă, iar pe asta și atâtea altele
nu? Nu e cazul să facem liste, dar recitirile sunt un criteriu de prim ordin pentru definirea structurii intelectuale
a cuiva.
Alexandru Paleologu, Bunul-simț ca paradox

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței nu îl mai pomenesc. 6 puncte
2. Menționează titlurile a două cărți care se numără printre cele recitite de Alexandru Paleologu. 6 puncte
3. Precizează două consecințe ale capacității unui intelectual de a se referi la cărți recente sau rare,
justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte
4. Explică valoarea comunicațională a opțiunilor de relectură ale unui individ. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, una dintre dificultățile cu care se confruntă, în prezent, intelectualii, așa
cum reiese din primul paragraf al textului dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă nivelul de cultură al unei
persoane este condiționat de numărul lecturilor efectuate. În elaborarea răspunsului, te vei raporta atât la
informațiile din fragmentul extras din volumul Bunul-simț ca paradox de Alexandru Paleologu, cât și la
experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim
de cuvinte. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Simulare județeană – Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 3

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 1 din 2
 Inspectoratul Școlar Județean Constanța

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, următorul text poetic, evidențiind două trăsături moderniste:

Vițe roșii,
vițe verzi sugrumă casele-n lăstari sălbatici
și vânjoși – asemenea unor polipi ce-și
strâng în brațe prada.
Soarele în răsărit – de sânge-și spală-n mare
lăncile, cu care a ucis în goană noaptea
ca pe-o fiară.
Eu
stau pe țărm și – sufletul mi-e dus de-acasă.
S-a pierdut pe-o cărăruie-n nesfârșit și nu-și găsește
drumul înapoi.
Lucian Blaga, La mare
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui
personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau G. Călinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din textul narativ studiat;
– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție si de limbaj, semnificative pentru construcția
personajului din textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, incipit, final,
tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

Simulare județeană – Probă scrisă la limba şi literatura română Varianta 3

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Pagina 2 din 2