PORTOFOLIU JURNAL DE CLASA A VIIA » Noteaza ‘ntamplari ‘amuzante sau care te-au impresionat. + Povesteste-le cu lux de amanunte. * Spune de ce tha atras atentia tntamplarea respectivi, + Dacd poti, lipeste si fotografi. ELEVUL DIMA DINTR-A SAPTEA Prima zi de scoald de Mihail Drumes Cand ma trezesc e aproape intuneric tn odie. Trag perdelele si deschid larg fereastra in revirsatul zorilor. Afar’ plou’ mérunt si cerul greu, de plumb, s-a lésat jos de tot, incat as putea si-l ating cu mana. Ce vreme frumoasi era ieri. $i acum... Pacat! Tocmai in prima zi de scoala! Sunt trist, bolnav de trist. Nu ma doare nimic, simt numai o apasare, parca s-ar fi ‘Ingreunat aerul sim zdrobeste. As vrea s3 plec acasa, mi-e dor de mama, de mos lonit, de Grivei, de toti ai mei. Aici ma simt singur, strdin, p&résit. Imi vine chiar s8 plang. Ceilalti sunt in sufragerie. Marita tmi aduce cafeaua cu lapte, dar nu m-ating de ea. Nu mi-e foame. Ce ai? ma intreab’ Magotu. — Nirnic Ce pot si-i spun? Vine si Lotte. Si-a imbracat uniforma de scolérita si e schimbats mult, Poartd sort negru si rochie cu guleras alb, brodat. As vrea ca ea sa ma intrebe de ce nu beau cafeaua cu lapte, dar nu m3 intreabs. Asta m3 intristeazs si mai mult. Magotu zice sa nu iau ghiozdanul cu mine, pentru cA astazi nu facem lectii. Nici maine, nici in restul sptaménii. El stie, e elev vechi, cu experient3. ‘2gara pleacd cel dintai, scoala lui e departe, face aproape un kilometru pe jos. Dup’ un timp, plec si eu cu Magotu. Cuviosul Gigi riméne s-o conduc pe Lotte, fiindcd au acelasi drum. 16 LIMBA SI LITERATURA ROMANA MANUAL PENTRU CLASA A VILA.Pe coridoarele liceului, e o larm8 asurzitoare: elevi din toate clasele forfotesc Tncoace si-ncolo, fri astampar, ca apa rascolitd. Cei mici se fugdresc unii pe alti, scotand tipete ascutite. Ceilalt, din clasele superioare, se strang in grupuri si discuta 2gomotos. [..] Au venit si p&rintil, la ora noua are loc sfestania, la care toti trebuie si ia parte. ‘Trecem pe léngé un elev care st rezemat de-o fereastri si citeste o carte. Privirile mele se incruciseazé cu ale lui, ca doud fulgere. Are achii mari, neasemuiti de mari si de luminosi, aduce putin cu actorul de cinema Mosjukin, care-l slSbiciunea mea. —Cine-i baiatul acela? fl cunosti? il intreb pe Magotu la ureche. —E.unu, Soimaru... dintr-a V-a. Face pe poetul in p&puris. Ai ceva cu el? — Nu, nimic... Voiam numai sa stiu... asa, din curiozitate. Clasa noastr’ e in fundul coridorului, pe dreapta, langé a Vill-a. Cand deschid usa, simt cum imi bate inima de ematie. Ivirea lui Magotu starneste tipete de bucurie. Baieti si pardsesc locurile, se reped buluc asupra lui, Strangerile de man, imbratisarile si pupdturile nu mai contenesc, La mine trag cu coada ochiului, sfiosi, ca gi curn s-ar intreba: ,Cine-o mai fi si sta?” Magotu imi face cunostinta cu o multime de colegi, aga incat nu-i chip s8 le fin minte numele tuturor. Mi-a fost de folos, dacé veneam singur, m-as fi simtit foarte stingher. Cautam los ‘r-una din bancile din fund. Dar sunt ocupate de cei care s-au gribit s8 vind devreme, intr-adins pentru asta. Lui Magotu nu-i convine. Ocheste o banc marcat3 cu doud sepci. = Cine sade aici? = Domisol si Galbeazs. At =S-au fript. Leia sepcile si le muta intr-o bancé mai in fat. =Aicie de noi. Hopa, stabilizeazé-te! imi spune. —S8 nu se supere colegii, il previn. — Nu exist... Scurt pe doi —De ce nu vrei sé schimbm? Vite colo, banca a trei = Ce?! Mai bine ma spanzur! Nu infeleg de ce tine mortis s& stim in fundul clasei. Din primele randuri poti si auri mai bine explicatille profesorului. Magotu ins nu se gandeste la asta. Zice c3 aici se poate dormi in timpullectillor, lar la teze se copiaza in lege, fara s& fi prins. Ce nostim e Magotu! Nu-mi inchipui cum un elev poate si doarmé in timpul lectillor $i de ce trebuie s8 copieze? Intra in clasa un coleg inalt si desirat, cu capul lunguiet. ~Ehe! lacd si Paleatal se aud strigite. Aflu c&-1 cheama Zegheanu Lascar si c& e fiul profesorului de francez3 poreclit Damigeané. Da mana cu fiecare $i ne anunta ci ne-a venit un nou profesor de ‘matematici, domnul Popovici, in locul lui mos Pentagon, scos la pensie, sic asta e dat dracului, urgia |ui Dumnezeu. Multi incremenesc de spaim& si cer mereu deslusiri. M8 uit pe furis la St8inescu Barbu, care sade al8turi de noi. Tine picioarele pe lang3 banc3, deoarece e prea sit adineauri pe sala. E liber’. ‘Mihail Drumes (1901-1982) Pe numele ul adevdrat MinailV. Dumitrescu, ‘Mia Drumes 2 fost un drematurg ‘nuvels romancier foarte popularin perioada interbelics, O perioada a predat a licey, apo! a trecut in ‘nvatdrnéntul superior. LIMBA SI LITERATURA ROMANA MANUAL PENTRU CLASAAVI-A 17DACA VREI SA STII MAI MULT 8nd in ani ‘90, clasele erau mobilate cu binci pentru dou’ persoane. Acestea erau fixate in podea, pe trei rénduri, jar scaunele se rabatau. strdmt8 pentru el, un adevarat urias, Are falcile mari, aduse in afar; nu m-as mira dacd s-ar apuca si mndnce pietre cu ele. Aflu c& stie o multime de aril si vocea lui € atdt de puternicd, incdt vibratille ei au crpat odatd un geam. De altfel, e cel mai bitran din clas, in varst3 de 22 de ani. ‘oti elevii fi spun Basu, chiar si unii profesori. Am aflat pentru ce: odat& a venit fn turneu vestitul Dimancescu-Basu si a cAntat Borti Godunov. Dup’ reprezentatie, liceenii iau Facut o manifestatie de simpatie. Din mijlocul lor, Stanescu Barbu, cu vvocea lui groasi, striga ct tinea gura: ~ Traiascd Dimincescu-Basul Cicd marele cdntaret, auzindu-l, a tresérit de surprindere, La chemat la el si, strangandu-i mana, i-a prezis un viitor strélucit dacé va urma Conservatorul. Din ziua aceea, baietii |-au poreclit Basu si asa i-a ramas numele, ‘in vremea asta, vine Domisol si-i cere socoteala lui Magotu, fiindca i-a ocupat locul, Magotu face pe inocentul, spunand c& e locul lui, c& n-a gasit nicio sapc’ pe pupitru sie gata sa jure. Asta I intarét pe Domisol, se face rosu si gafale, deoarece e foarte gras. Nu infelegi s& nu ma plictisesti ? Am martori c& eu am ocupat intai bance. Spunénd asta, Magotu ii intoarce spatele Domisol nu se da bitut si-l trage de mana. —Domisol, ascult’, cand ti-oi da una, iei pe si din pod, se infurie Magotu. —Ce-i acolo, se aude vocea lui Basu, potoleste-te, Domisol, cd intri in fabrica de t8bacérie si- vai de pielea ta. Avem nevoie de liniste. Interventia lui Basu curma neintelegerea. Domisol se retrage si mormaie imbufnat. Deodatd, Galbeaz’ da buzna in clasd si anunt’ — Dom’ director! Dom’ director! Toti se imprstie ca potérnichile, sirind de-a valma peste banci pand-si gésesc locurile. Se face tacere. Intré directorul. Clasa zvacneste in picioare, ca un arc dectangat. Bund dimineaya, baleti! Se urci la catedra si ne m&soar8 cu privirea, Apoi intreab’: Au venit toti? Lipsesc cétiva. Trebuie s& fim 37, si nu suntem prezenti decat 31. = Vid c wati aranjat in bnci, urmeazé el. Dima e aici? Ma ridic. Da, domnule director! De ce te-ai asezat tocmai acolo, in fund? Trecin fat8, tn randul intai, cu Niculescu, ~Da, domnule director. M& mut tn banca intai. Magotu are o min3 nenorocit8. imi pare riu, dar ce pot face? = Acum, continu’ directorul, mergeti doi cte doi in amfiteatru unde are loc sfestania si p8strat linistea, Zegheanu, tu ai sd supraveghezi ordinea, Dup ce pleacd directorul, ne ridicim si dm fuga in amfiteatru. 18 LIMBA SI LITERATURA ROMANA MANUAL PENTRU CLASA A VIIA‘in amfiteatrul liceului, foarte ineSpator, s-au adunat toate clasele. In randurile din fat stau parinji si rudele elevilor. Asteptim ca din clip in clipa s& vin8 preotul si corpul didactic, ‘intamplarea face s8 se aseze léng8 mine Soimaru, elevul cu ochi rascolitori ca Mosjukin. Ne pomenim vorbind tmpreund, de parc ne-am cunoaste de cine stie cind. ‘Tlintreb ce carte e aceea pe care o citeste. Mi-o aratd: Les Fleurs du mal de Baudelaire. = Alors vous conaissez @ fond le francais, n’est-ce pas?? ~ Mais naturellement, raspunde el, puisque maman est francaise... * Sunt bucuros 8 am gasit un coleg cu care si m8 pot intretine in limba lui Voltaire. Ne prezentém singuri. Cnd aflu cd 1! cheama Catalin Soimaru tresar de bucurie. CitSlin! Ce nume frumos! Cat mi-ar fi pl&cut s& m8 cheme si pe mine asa. ‘Magotu gi ltiliceeni, printre care Plosnits, Gélbeaz’ si Corcodus, trag cu urechea la discutia noastra sine parodiaza vorbind o frantuzeasca de baltd, care ne starneste hohote de ras. Tarzan, un coleg inalt si frumos ca un artist, il intreab’ ceva pe Magotu, tncet, la ureche. Acesta fi réspunde: —Astat 13 ani in Occident si 4 in Orient! E nascut in insula Java din Oceanul Pacific. ‘inteleg c3-i vorba despre mine. De ce s-o fi apucat Magotu s& bata cdmpli? Nu trece mult si ma intreaba: — Nu mi-ai spus: de unde te cunoaste Michidut&? Michiduté e directorul liceului. —E prieten cu tata. Au fost colegi de facultate. — Daaa? face el mirat. Atunci stm bine, la puterea 2 doua, cu directia, fiindc3 11 cunoaste si Dona Bianca Abia acum tnfeleg de ce tata nu m8 d&duse la internatul profesorului Plesea, cum voia la inceput. Desigur, directorul i-o recomandase pe Dona Bianca, Preotul vine urmat de Michiduta, profesor si alte personalitati craiovene, care se asazi pe scend. Printre el este gi tat8l lui Tarzan, primarul orasului. ‘Magotu mi-i arat8 pe profesor, ca s8-i cunosc, si-mi spune cum ti cheam’. Fiecare dintre el are céte 0 porecl8, afard de Iliu:S, profesorul de roman’. ‘DS Dumnezeu si se ispraveste slujba religioasd, lung’ ca o zi de post si fird noim8, pentru cd n-o ascultd nimeni. In vreme ce preotul oficiaza, fara glas si far8 fast, oamenii vorbesc nestingheritiintre ei. Directorul tine o cuvantare ocazionall, adic’ o citeste (si numai el stie ce a citit), apoi vine randul lui Damigean’, profesorul de francezé, tata lui Pleat. E un barbat voinic, bine clddit, cu ochi ager, vulturesti, must3ti tepoase, rsucite in sus, si fata rosie ca sfecta. —E afumat raul imi sopteste Magotu. Lau poreclit Damigean& din cauzi c8-i place s8 bea. Aud tns’ c8-i unul dintre profesorii cei mai inteligenti si culti din liceul nostru. Vorbeste inflicdrat, cu fraze alese, ca din carte, pe care le impodobeste cu gesturi potrivite, asa incat toaté lumea il ascultd furat8. Cand termina, curg ropote de aplauze. * Fonte ru (If) = sacar, ti bine francera, ou aa? (lb. fr) * Desigur, pentru cd mama e frantuzoaica.. (Ib. fr) DACA VREI SA STII MAI MULT Charles-Pierre Baudelaire a fost un poet francez care a revolutionat lirica francez’ si ‘european’ prin originalitatea volumului Les Fleurs du mal. Voltaire, pe numele séu adevarat Frangois-Marie Arouet, a fost un scriitor si filosof al iluminismului francez. INTERDISCIPLINAR Java este o insula indoneziana, cea mai populat& din lume. Capitala Indoneziei, Jakarta, se offs pe aceast insula. Este a 13-a insula din lume ca marime sis-a format in uurma unor erupt vuleanice, LIMBA SI LITERATURA ROMANA MANUALPENTRU CLASAAVII-A 19.WOcresre ~Fiu-siu fi caled pe urme cu ,damigeana”, mai susoteste Magotu. aay Cu toate astea, Paleata e premiantul clasei, Nu-mi vine sa cred. fl intreb si pe VOLUMULL Niculescu, noul meu tovaras de banc, siel tot asa imi spune. Mise pare foarte ciudat. Solemnitatea se ispraveste. A tinut mai bine de dou’ ceasuri. Ma despart de Soimaru cu o calda strangere de mang si- invit pe la mine, s8 mai stim de vorba. El {mi figlduleste. Apoi ne ducem si vedem daca s-a afisat programul de cursuri. Nus-2 afigat inc’. —Me ine, zice Magotu. Hai s-o ludm din loc. PORTOFOLIU Dy} BOW id Remile ‘OBSERVAM sSlecteatt ly 1 Transcrie din text patru cuvinte care fac parte din cémpul lexical al scoli. textele cite, 2. Scrie sinonime potrivite in context pentru urmatoarele cuvinte: odaie, apdsare, expresii sau s-0 conducé, nu contenese, stingher, marcaté, deslusiri fragmente care “ * "1 ‘ Ss eau atras atentia. 3, Construieste enunturi in care si folosesti omonimele urmétoarelor cuvinte: ‘Noteazé autorul | POUrtd, mine, cer, ari, mare. siopera din care le 4, Explica sensul expresillor si ale3tuieste cu trei dintre ele enunturi: cerul.. s-a eatred. Isat jos; incoace si-ncolo; stréngeri de mand; trag cu coada ochiului; scurt pe doi; = Pobl salia sscos la pensie; s-0 ludim din foc. expresile si/sau citatele pe fise, 5, Motiveazi folosirea celui de-al doilea sernn al exclamériiin secventa: ,$i acum. ‘ntr-o agenda sau | Pacat! Tocmai in prima zi de scoald!”. Scrie doua enunturi in care s& intrebuintezi Be computer: semnul exclamarii in alte doua situati. EXPLORAM SI iNVATAM. 1, Precizeazé cine relateaza intamplarile si la ce persoand; apoi extrage din text fragmente care ilustreaza acest lucru 2. Mentioneazé locul in care se petrece actiunea tn fragmentul citat. 3. Transcrie din text un cuvant/grup de cuvinte ce reprezint3 un indice temporal al aciunii 4, Lucrati tn grupe de cate 4-5 elevi si realizati planul simplu de idet al textulul. Prezentati apoi oral ideile principale, recurg&nd la metoda stafetei sau la turul galeriei. 5, Folosind planul de idei, completeazd, pe caiet, un tabel asemandtor celui de @ ‘mai jos in care s& urmdresti momentele subiectului pentru textul propus. | Momentulactiunii = dea Cvinte-cheie Expozitiunea Iintriga Desfasurarea actiunii Punctul culminant Deznodamantul 20 LIMBA SI LITERATURA ROMANA MANUAL PENTRU CLASA A VILA