Tipuri de propozitii in limba franceza : afirmative, negative

1. Exprimarea afirmatiei
adverbul oui este utilizat ca raspuns la o intrebare formulata afirmativ: - Tu es content?; -
Oui! Acest adverb poate fi intarit prin repetarea sub forma afirmativa a propozitiei interogative :
Oui !e suis content"
#neori afirmatia poate fi e$primata si print-un alt verb ca : %videmment & evident' bien sur
& desigur' sans doute & fara indoiala 'certainement & desigur';
Adverbul si poate fi utilizat ca si raspuns afirmativ la o intrebare negativa : Tu n(est pas
content? ) *i " & +u esti multumit? ) ,a da !'" Acest adverb poate fi si el intarit prin repetarea la
forma afirmativa a propozitiei interogative : Tu n(est pas content? ) *i !e suis content"
-entru un raspuns afirmativ mai slab la o intrebare putem utiliza : . soit ! . & fie ' . peut-etre
& poate ' probablement & probabil' sans doute & fara indoiala '
Tot in sens afirmativ se pot intrebuinta si unele locutiuni adverbiale ca : . en verite & intr-adevar' .
si fait & asa este ' pour sur & desigur ' ""
2. Exprimarea negatiei
cel mai frecvent mod de e$primare a negatiei este reprezentat de ne"""pas : /lle n(est pas
0eureuse &/a nu este fericita ' "daca verbul este la timpul infinitiv prezent termenii negatiei
preced verbul : -renez garde de ne pas glisser ! & 1iti atenti sa nu alunecati'" 2n cazul propozitiilor
interogative-negative pronumele post ) pus ramane imediat dupa verb: +e viendra-t-il pas ?
& Oare nu va veni?'
in locul negatiei pas al doilea termen al negatiei mai poate fi :
- adverbul plus & mai' : /lle ne viendra plus c0ez nous " & /a nu va mai veni la noi ' "
- adverbul !amais & niciodata ' : 2l n(est !amais venu c0ez nous & +-a venit niciodata la noi '
"3amais il n(est venu c0ez nous" & idem ' ) observati ca acesta poate ocupa diverse locuri in
propozitie4
locutiunea adverbiala nulle part & nicaieri ' poate fi folosita numai dupa participiul trecut al unui
verb la timp compus : On ne l(a trouv% nulle part & /l nu a fost gasit nicaieri"
- adverbul nullement & deloc ' este sinonim cu e$presia pas du totut : 2l etait nullement
!alou$ & +u era deloc gelos ' "
- adverbul gu5re & nu prea ' poate e$prima o atenuare a negatiei : 6ette robe ne lui va gu5re
& 7oc0ia aceasta nu-i sta prea bine '"
- -ronumele ne0otatrat personne & nimeni ' poate indeplini diferite functii ocupand locuri
corespunzatoare in propozitie : 3e ne connaissais personne & +u cunosteam pe nimeni '
- -ronumele ne0otarat rien isi poate sc0imba locul in functie de functia pe care o poate avea
in propozitie: 3e ne vois rien dans ce brouillard & 6u ceata aceasta nu vad nimic ' 6on!unctia ni
poate coordona doua verbe doua substantive sau doua pronume : 2l ne boit ni ne mange & +u
bea si nici nu mananca ' "
/$primarea negatiei cu un singur termen
- -articula +e poate aparea intr-o singura propozitie negativa in urmatoarele cazuri
a" in propozitiile ipotetice e$primate prin locutiunile +(5tait n(eut %t% & de nu ar fi de n-ar fi
fost ' care apartin limbii literare : +(etait la pluie !e sortirais & 8e nu ar fi ploaia aceasta as
iesi ""' in propozitiile interogative introduse prin 9ui 9ue & cine ce ' : :ui n(en serait %mu?
& 6ine nu ar fi miscat de acest lucru ? '
negatia in propozitiile in care verbul nu e$ista poate fi e$primata printr-un adverb sau pronume
ne0otarat ca encore personne rien !amais nullement care pot intari negatiile non sau pas
: 2ls sont rentres ? ) +on pas encore "& *-au intors? ) +u nu inca '
Adverbul ne poate fi utilizat fara valoare negativa in urmatoarele cazuti :
- dupa verbe care e$prima teama ca craindre & a se teme ' avoir peur & a-i fi fraica ' : 3e
crains 9ue l(enfant ne prenne froid " & 2i este teama sa nu raceasca copilul '
- dupa cateva verbe folosite la forma negativa : 3e ne doute pas 9u(il ne soit un grand artiste & +u
ma indoiesc ca este un mare artist ' "
- 2n propozitiile comparative dupa un verb la modul comparativ de superioritate : 2l etait alors plus
aimable 9u(il n(est au!ourd(0ui & /ra mai amabil decat astazi "'
- 2n propozitiile subordonate introduse cu locutiunile con!unctionale avant 9ue & inainte sa ' si
sans 9ue &: 3e serai de retour avant 9u(il ne rentre & ;oi fi inapoi inainte ca el sa se intoarca ' "
Sintaxa propozitiei in limba franceza
*ensul unui cuvant este dat de continutul le$ical al acestuia la cere se adaug< sensurile
gramaticale =i sensurile afective" 8aca este e$tras din conte$tul s<u un cuvant nu semnific<
mare lucru" *emnifica>ia sa este dat< de antura!ul celorlalte cuvinte care ?l ?nso>esc"8e aceea
unitatea minmala utilizat< ?n studiul unei limbi str<ine este propozi>ia =i a nivelul imediat urm<tor
fraza"
-ropozi>ia
-<r>ile propozi>iei
& @es termes de la proposition'
A" -<r>ile principale & termes essentiels'
A" *ubiectul & le su!et': Pierre travaille" Il c0ante"
B" -redicatul & le verbe ' : @es enfants samusent " 2ls jouet.
," -artile secundare & Termes secondaires '
A" +umele predicativ & l(attribut' : Caza %tait malade.
B" Atributul
a" *ubstantival & le compl%ment du nom ' : @e visage de la femme"
b" Ad!ectival & l(%pit05te ' : @es saules argents.
c" Apozitia & l(apposition ' : ,uc0arest capitale de la 7oumanie"
D" 6omplementul & le compl%ment'
a" complementul verbului & le compl%ment du verbe '
direct & d(ob!et direct' : 2l aime sa patrie.
2ndirect & d(ob!et indirect ' : 2l ob%it son pere .
6ircumstantial & circonstanciel ' : /lle c0ante bien. 2l viendra demain.
b" complement de agent & le complement d(agent ' : @e bon %l5ve est appr%ci%par son matre.
c" 6ompl%mentul pronumelui & complement du pronom ': 6elui de mon fr5re"
d" 6omplementul ad!ectivului & compl%ment de l(ad!ectif' : 6ontent de ses rponses"
e" 6omplementul adverbului & compl%ment de l(adverbe ' " ,eaucoup de livres" #n peau de pain.